Title: Evidence on the Choice of Inventory Accounting Methods: LIFO Versus FIFO

Author(s): Nicholas Dopuch and Morton Pincus

Source: Journal of Accounting Research, Vol. 26, No. 1 (Spring, 1988), pp. 28-59
Published by: Wiley on behalf of Accounting Research Center, Booth School of Business,University of
Chicago

În general, găsim dovezi considerabile privind alegerea inventarului și taxa

economiile sunt legate. Cu toate acestea, nu putem concluziona că rezultatele sunt
mai consistentă cu explicația fiscală din cauza unei identificări
problemă care este exacerbată de incapacitatea noastră de a estima în mod credibil
costurile și beneficiile asociate cu explicațiile nontax ale inventarului
alegerii metodelor și măsura în care firmele se confruntă cu probleme marginale diferite
ratele de impozitare. Adică, găsim de asemenea dovezi că,
operațiunile, investițiile și deciziile de finanțare diferă în mod consecvent
cu anumite explicații non-fiscale ale alegerilor contabile. Cu toate acestea,
cele mai multe dintre aceste diferențe dintre întreprinderile pe termen lung FIFO și LIFO sunt
induse de metodele contabile de inventariere. Mai mult, noi
consideră că societățile LIFO pe termen lung se bucură de cea mai mare amploare de impozitare
economii (adică amânări) bazate pe alegerea lor LIFO, cu firme de schimbare
următorii și firmele FIFO pe termen lung care se află la capătul inferior al pieței
spectru. Estimările noastre privind economiile fiscale potențiale ale FIFO pe termen lung
companiile ar fi putut obține dacă ar folosi metoda LIFO în timp
perioada 1963-81, au fost destul de mici în raport cu ceea ce au obținut firmele LIFO
în aceeași perioadă și relativ la ceea ce întreprinderile de schimb au realizat
după ce au trecut (mai ales în 1974). Având în vedere estimările noastre de pierdere
economiile de impozite pot fi părtinitoare ascendente, deoarece am asumat toate pe termen lung
Inventarul companiilor FIFO ar fi trebuit să treacă la LIFO, concluzionăm
că utilizatorii FIFO pe termen lung nu au renunțat la economii fiscale semnificative
rămânând la FIFO, cu siguranță nu magnitudinea pe care o au ceilalți
sugerată în trecut. Se pare că există un anumit prag de potențial
economiile de impozite care trebuie îndeplinite înainte ca întreprinderile să aleagă să treacă la LIFO,
iar utilizatorii pe termen lung ai FIFO se pare că nu au atins acest nivel
(vezi Morse și Richardson [1983] și Lee și Petruzzi [1987]).

Un test mai direct al explicațiilor alternative ale contabilității stocurilor

alegerile de metode ar presupune compararea costurilor de implementare diferite
metode contabile cu avantajele fiscale ale utilizării LIFO față de FIFO.
Comparațiile ar trebui să includă, de asemenea, evaluarea altor măsuri de economisire a taxelor
opțiunile disponibile pentru companii și dacă acestea sunt mai puțin costisitoare pentru punerea în
aplicare
decât alegerea LIFO. Într-o încercare de a obține unele informații în această privință,
am examinat diferitele conturi și rapoarte ale situațiilor financiare cu
potențialul de a sugera diferențe în nivelurile așteptate ale veniturilor impozabile
sau cotele de impozitare marginale - de exemplu, pierderi nete de exploatare, pensii
finanțarea, deținerea de obligațiuni municipale etc. - peste un subsample din fiecare
din cele trei clase de companii. Nu s-au detectat diferențe sistematice,
ceea ce sugerează că alegerea metodei inventarului reprezintă una semnificativă
opțiune fiscală în sine. Teste directe ale explicațiilor alternative ale inventarului
metoda de alegere ar necesita, de asemenea, mai multe informații cu privire la așteptat
ratele de impozitare marginale cu care se confruntă diferitele clase de firme. Am presupus totul
din companiile noastre se confruntă cu aceeași rată de impozitare marginală. Cu toate acestea, utilizarea
cotele efective de impozitare marginale în calculele noastre privind economiile medii pentru
fiecare clasă de companii nu ne-ar schimba concluziile că economiile fiscale sunt
semnificativ legată de metoda inventarului, cu excepția cazului în care aceste rate
au fost semnificativ mai mici pentru companiile LIFO pe termen lung, comparativ cu celelalte
două clase.