1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMIC
ÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 23. Nr. 14 (1.149) Vineri, 13 aprilie 2018 Difuzare prin abonament
Caleidoscop informativ
EA E MÂNDRIA PRIMÃRIEI
Piaþa “Kalînivska” din Cernãuþi a intrat în topul celor
mai mari bazaruri din Ucraina. Deºi ocupã o surpafaþã
relativ micã (doar ceva mai mult de 30 ha), ea este
unica piaþã de acest fel neprivatizatã. Piaþa se aflã în
proprietatea comunalã a oraºului ºi constituie prilej
de mare mândrie pentru primãria lui.
Piaþa “Kalînivska” este ca o mamã hrãnitoare
pentru oraº ºi pentru mii de cernãuþeni.
MILIONARI FÃRÃ... DOLARI
În primele trei luni ale anului curent deja ºi-au
declarat veniturile peste 2.700 de cetãþeni din regiunea
Cernãuþi. Cinci persoane fizice au declarat venituri
ce depãºesc un milion de grivne. Ceilalþi posibili
milionari nu se grãbesc, deºi termenul de depunere
a declaraþiilor de venituri expirã la 2 mai.
Nu-i rãu sã fii milionar în grivne, dar mai vãzuþi
sunt milionarii în dolari.
TROTUARE SUB PICIOARE
Proprietarul unui bar de pe str. Kobyleanska din
Cernãuþi s-a hotãrât sã repare pe cheltuiala sa
porþiunea de trotuar din faþa localului ce-i aparþine.
Probabil, singur s-o fi impiedicat nu o datã de plãcile
care încep sã joace dupã fiecare iarnã ºi pun în pericol
sãnãtatea potenþialilor clienþi ai barului.
Acum pe trotuare cetãþenii sunt nevoiþi sã calce
ca prin strãchini, ca sã nu-ºi frângã gâtul.
PÃZEA, VINE CONTROLUL!
Trei ani de zile a durat moratoriul asupra controlãrii
unitãþilor alimentare, magazinelor ºi restaurantelor.
Dacã odinioarã organele de control erau obligate sã
le anunþe cu 10 zile anticipat, acum inspectorii au
primit dreptul sã le controleze inopinat, chiar ºi la
solicitarea unui consumator.
Vor deveni produsele mai calitative sau cei
controlaþi vor ºti sã iasã uscaþi din apã?!
CU ARCANUL ªI CU BANUL
Primãvara aceasta din regiunea Cernãuþi urmeazã
sã fie chemaþi la serviciul militar în termen 360 de
tineri. ªi deoarece mulþi dintre flãcãii buni de armatã
ocolesc pe departe centrele de recrutare, autoritãþile
militare îi vâneazã cum pot ºi îi momesc cu banul,
numai sã poatã îndeplini planul.
Astfel, celor angajaþi la întreprinderi ºi organizaþii
li se pãstreazã locul de muncã ºi salariul.
MÂNCÃM FÃRÃ SOCOTEALÃ
Potrivit statisticii, fiecare al treilea locuitor al
regiunii Cernãuþi (36%) are masa corporalã excesivã.
Medicii dietologi considerã cã printre cauzele
principale se numãrã lipsa de miºcare ºi alimentele
necalitative. Dar mai este o cauzã pe care mulþi o
ignoreaz㠖 stresul.
Când ne enervãm, mâncãm mai cu poftã, iar
stomacul, dupã cum se ºtie, nu are portiþã.
OUÃ ROªII SAU ªI MAªINI
Chiar în sãptãmâna Paºtilor Direcþia Poliþiei
Naþionale a Ucrainei în regiunea Cernãuþi a primit de
la Kiev un cadou generos – trei maºini de teren ºi o
dubã pentru puºcãriaºi. Acum toate cele 29 de echipe
mobile ale patrulelor de poliþie din regiune sunt
asigurate cu mijloace de transport.
Sperãm cã de Paºti bravii noºtri poliþiºti au ciocnit
doar ouã roºii, nu ºi maºini.
SENECA:
“CU CÂT
E MAI MICÃ
MINTEA,
CU ATÂT
E MAI MARE
ÎNGÂMFAREA”.
Ecou pascal
Doina BOJESCU
CEA MAI LUMINOASÃ SÃRBÃTOARE
Î n ziua de 4 aprilie, la Consulatul
General al României la Cernãuþi
s-a desfãºurat sãrbãtoarea „Paºtele
miterea tradiþiilor ei tinerei generaþii.
Expoziþia „Paºtele în Bucovina” va
putea fi vizionatã la Cernãuþi în pe-
în Bucovina”, oeganizatã în cola- rioada 4 aprilie – 4 mai a.c.
borare instituþionalã între Consulatul La sãrbãtoate au fost prezenþi dl
General al României la Cernãuþi ºi Cezar Cãtãlin Marin, director general
Muzeul Bucovinei, prin parteneriatul adjunct al Agenþiei de Cooperare
de susþinere a proiectelor culturale Internaþionalã pentru Dezvoltare
dedicate tradiþiilor pascale, con- RoAid din Bucureºti, cu o delegaþie,
siderând Anul Centenarului Marii Uniri doamnele Violeta Enea, ºefã de
un prilej de consolidare a relaþiilor secþie în cadrul Muzeului Bucovinei
între cele douã instituþii ºi de pro- din Suceava, ºi Maria Hruºniþchi de
movare a patrimoniului cultural la Institutul Bucovinei, dna Elena
naþional al românilor de pretutindeni. Nandriº, primar de Mahala, cu un grup
În cadrul acestei sãrbãtori a fost de copilaºi, dl Iurie Levcic, directorul
prezentatã o expoziþie care a cuprins ªcolii de Artã ºi Civilizaþie Româ-
imagini cu ouã încondeiate, ilustrând neascã, cu un grup de copilaºi, dna
diversitatea motivelor tradiþionale dr. Lora Bostan, profesoarã uni-
incarcatã de simboluri specifice versitarã, de la Catedra de Filologie
Bucovinei – zonã în care meºteºugul Românã ºi Clasicã a Universitãþii
încondeierii ouãlor a devenit o ade- Naþionale din Cernãuþi, cu un grup de
vãratã artã. sudenþi, TV ºi mass media româ-
Pe parcusrul manifestãrii a fost neascã etc.
susþinutã o conferinþã legatã de În deschiderea sãrbãtorii toþi cei
semnificaþia celei mai importante prezenþi au rostit rugãciunea „Tatãl
sãrbãtori de peste an – Paºtele, ºi ceiurile ºi tradiþiile pascale din Nostru”, iar pe parcurs copiii au
de rolul pe care îl reprezintã obi- Bucovina în promovarea ºi trans- interpretat cântece religioase.
În spiritul colaborãrii
DELEGAÞIA RoAid LA CERNÃUÞI
Î n perioada 3-5
aprilie 2018,
delegaþia Agenþiei de
Mandatul dele-
gaþiei RoAid l-a con-
stituit începerea
Cooperare Interna- negocierilor cu pri-
þionalã pentru Dez- vire la implemen-
voltare RoAid, con- tarea înþelegerilor
dusã de Cezar Cã- convenite între mi-
tãlin Marin, director niºtrii de externe al
general adjunct, a României, Teodor
efectuat o vizitã în Meleºcanu, ºi Uc-
regiunea Cernãuþi rainei Pavlo Klim-
cu scopul de a iden- kin, la Cernãuþi, în
tifica potenþialul unor ziua de 11 ianuarie
proiecte în domeniul 2018, respectiv –
cooperãrii interna- amenajarea ºi do-
tarea unei secþii
þionale pentru dez-
voltare. dintr-un spital din
regiunea Cernãuþi,
Marþi, 3 aprilie
a.c., delegaþia RoAid a avut o primã întâlnire, la sediul asigurarea unui schimb de expertizã la nivelul autoritãþilor
Consulatului General al României la Cernãuþi, cu competente în domeniul prevenirii ºi combaterii corupþiei
preºedintele Administraþiei Regionale de Stat Cernãuþi, ºi crimei organizate din România ºi Ucraina, proiecte
Oleksandr Fiºciuk, preºedintele Consiliului Regional culturale.
Cernãuþi, Ivan Muntean, ºi Primarul de Cernãuþi, Oleksii Delegaþia RoAid a vizitat Spitalul Regional de
Kaspruk, pentru stabilirea contactelor directe cu Oncologie ºi a purtat discuþii cu reprezentanþii auto-
reprezentanþii instituþiilor relevante, asigurând detaliile ritãþilor regionale ºi locale pentru clarificarea detaliilor
necesare pentru elaborarea de proiecte în domeniul proiectelor ce urmeazã a fi implementate.
cooperãrii internaþionale pentru dezvoltare. (Coresp. nostru).
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
LA IZVOARE
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Culturã fãrã frontiere Poate nu ºtiaþi

DIN VIAÞA DACILOR
CINEMATECA ROMÂNÃ Cum arãtau femeile dace, ce pregãteau de
mâncare sau cu ce-ºi tratau soþii sau copiii bolnavi

LA CERNÃUÞI ªI ISMAIL sunt necunoscute care n-au putut fi lãmurite în

SC GCC Film GLOBAL SRL, în colaborare cu Centrul
Naþional al Cinematorgafiei, Uniunea Producãtorilor de
Film ºi Audiovizual din România – Patronatul Societãþilor
Producãtoare din Cinematografie ºi Televiziune, Arhiva
Naþionalã de Film din România, cu sprijinul nemijlocit al
Societãþii pentru Cultura Româneasc㠔Mihai Eminescu”
din regiunea Cernãuþi, lanseazã la Cernãuþi ºi Ismail douã
proiecte culturale: Centenarul României omagiat prin
Caravana Cinematograficã ROMÂNI PENTRU ROMÂNI,
ediþia a III-a, Ucraina 2018, ºi Cinemateca Românã la
Cernãuþi ºi Ismail omagiazã Centenarul României –
Ucraina 2018.
Proiectele au drept scop promovarea filmelor
artistice româneºti valoroase, a noutãþilor apãrute ºi
premiate din cinematografia româneascã, precum ºi
dezvoltarea legãturilor dintre cineaºtii ºi actorii români,
personalitãþi culturale de etnie românã din þarã ºi
strãinãtate cu minoritãþile româneºti din Ucraina,
precum omagierea centenarului Unirii României.
Proiecþiile unor filme artistice, documentare ºi de
animaþie, cu participarea principalilor realizatori, producãtori,
regizori, actori ºi critici de film se vor derula pe tot parcursul Valentin Uriþescu, Dorina Lazãr.
anului 2018 ºi vor fi coordonate de profesorul univrsitar,
regizorul Dinu Tãnase, criticul de film Mihai Fulger –
directorul Arhivei Naþionale de Film a României, precum ºi
de producãtorul de film Dumitru Pohuº. Un rol de seamã la
aceste proiecte culturale îl va avea ziaristul ºi poetul Vasile
Bâcu, preºedintele Societãþii pentru Cultura Româneacã
”Mihai Eminescu” din regiunea Cernãuþi.
Filmele au fost selecþionate din Arhiva Naþionalã de
Film a României ºi sunt realizate de Mircea Drãgan,
Constantin Vaeni, Mircea Danieluc, Nicolae Mãrgi-
neanu, Vivi Drãgan Vasile, Sergiu Nicolaescu, ªerban
GCC FILM GLOBAL – UPFAR ARGOA – Centrul Naþional
al Cinematografiei Române
Arhiva Naþionalã de Filme – Cinemateca Românã
împreunã cu
Societatea pentru Cultura Româneasc㠄Mihai Eminescu”
din regiunea Cernauþi
vã invitã la Spectacolul de muzicã popularã
Marinescu, Mircea Saucan, Laurenþiu Damian, Iulian
Mihu, Virgil Calotescu ºi alþi mari regizori ºi creatori,
realizate în perioada 1918-2018.
Caravana Cinematograficã va avea o duratã de 5
zile, iar Ciemateca Românã a proiectat ºi va proiecta
peste 120 de filme romneºti, în diverse oraºe, comune,
facultãþi ºi ºcoli din nordul Bucovinei ºi Ismail pânã la
sfârºitul lui iulie. Începând cu 26 aprilie 2018, în cadrul
Caravanei Cinematografice vor fi proiectate cinci
premiere de filme româneºti, dupã cum urmeazã:
”Portrete în pãdure” – regia Dinu Tãnase, distribuþie:
Dan Condurache, Avram Iclozan, Ofelia Popii.
”Valea orbilor” – regia Ion Ionescu, distribuþie: Marosan Iatã 10 dintre cele mai interesante teorii din
Csaba, Ella Prodan, Carol Erdos, Radu Botar, Anca Similar,
Alexandra Odoroagã, Cristian But, Ioana Cheregi, Andrei Stan.
”Cântec în zori” – regia Dinu Tãnase, distribuþie:
Mihai Brãtilã, Dan Condurache, Irina Petrescu, Mircea
Albulescu, Miticã Popescu, Remus Mãrgineanu,
Ecaterina Nazare, Rodica Horobeþ.
”Dreptatea” – regia Andrei Blaier, distribuþie: Adrian
Pãduraru, Alexandru Repan, Ilinca Goia, Dragoº Pîslaru,
”Triunghiul morþii” – regia Sergiu Nicolaescu,
distribuþie: Sergiu Nicolaescu, Ilinca Goia, Valentin Teodo- cu asigurarea ordinii publice în timpul nopþii. O
siu, George Alexandru, Cosmin ªofron, Florin Zamfirescu,
Cristian ªofron, Ioana Mildovan, Daniela Nane, Alina Chivu-
lescu, Valentin Teodosiu, Ciobanu Vlad, Mircea Badea.
La aceste proiecþii vor participa realizatori ºi actori
români. Cu prilejul proiecþiei filmului Frozen Ignat,
actorul principal Dorel Visan va susþine un moment
poetic din creaþiile poetului naþional Mihai Eminescu.
Locaþiile proiectelor vor fi publicate la începutul lunii asemãnãtoare cu iile de astãzi, încreþite la gât, cu
aprilie în presa TV ºi radio în limba românã.
totalitate prin cercetãri arheologice. Existã totuºi
istorici autohtoni care au emis teorii despre diverse
aspecte din viaþa cotidianã a dacilor.
F emeile bogate din Dacia îºi puneau aur ºi în
pãr; cele mai multe erau blonde sau roºcate,
aveau pielea de culoarea deschisã ºi ochii albaºtri;
capul le era acoperit cu o basma, iar pe ele purtau
cãmãºi asemãnãtoare iilor ºi fuste lungi pânã în
pãmânt; în farfuria dacilor se gãseau terciuri din diverse
cereale, dar ºi carne de toate felurile, inclusiv de câine.
Sunt afirmaþii cuprinse într-una dintre cele mai
complexe enciclopedii dacice virtuale, elaboratã în
varianta online de cãtre arheologul Cãtãlin Borangic.
Enciclopedia Dacicã Virtualã:
1. Efortul pentru construirea fortificaþiilor dacice ar
fi fost imens: numai zidurile fortificaþiei de baraj de la
Ciclovina-Ponorici însumeazã 120.000 de metri cubi
de piatrã. Blocurile mari de piatrã ar fi fost aduse de la
40-90 de kilometri.
2. Femeile din familii bogate ºi-ar fi împodobit capul
cu bijuterii din aur, sub forma acelor de pãr sau a
inelelor de cârlionþi.
3. Dacii ar fi avut „pazã nocturn㔠– un om însãrcinat
inscripþie plaseazã un astfel de om la Napoca. Nu se
ºtie dacã paznicii erau o prezenþã obiºnuitã sau aveau
legãturã cu vreo vizitã importantã.
4. Unii arheologi cred cã femeile din Dacia aveau
pãrul blond sau roºcat, rareori negru, pielea de culoare
deschisã ºi ochii albaºtri.
5. Unele teorii spun cã femeile purtau cãmãºi
mâneci lungi ºi largi ºi fuste pânã în pãmânt, iar capul
ºi-l acopereau cu o basma.
6. Potrivit arheologilor, bucãtãria geto-dacicã era
simplã sobrã, dar bine armonizatã nutritiv. Dacii
mâncau terciuri preparate din cereale, combinate cu
alte alimente precum lapte, brânzã, ouã, miere,
spanac, mazãre, ciuperci. Mâncau carne de vitã, oaie,
porc, cal, pasãre, vânat ºi chiar de câine.
7. Dacii n-ar fi fost strãini de conservarea
alimentelor, folosind tehnici de afumare, murare,
fermentare sau uscare.
8. Bãrbaþii ºi-ar fi cumpãrat soþia de la pãrinþi. Cu
cât mai frumoasã era tânãra, cu atât avea nevoie de

CÂNTECUL CARE UNEªTE NEAMUL zestre mai micã.

9. Tatuajul ar fi fost prezent în cultura dacilor.
Acesta s-ar fi aplicat pe corp ºi chiar pe faþã, ca un
Invitaþi: semn al apartenenþei la un neam sau ca un semn al
Mariana DEAC, Nicolae FURDUI IANCU, Victoria COSTINEAN apartenenþei sociale.
10. Printre plantele cunoscute ºi astãzi care ar fi
fost folosite ºi de dacii se numãrã: muºeþelul, iedera,
rostopasca, urzica, cimbriºorul, salvia, mãrarul sau
menta.
Radu Zãgrean, arheolog în cadrul Complexului
Muzeal Bistriþa-Nãsãud, spune cã cercetãrile ºtiiþifice
justificã, în mare mãsurã, elaborarea teoriilor mai sus
enumerate. Unele dintre ele sunt fundamentate pe
izvoare istorice, în timp ce altele sunt susþinute de
descoperiri arheologice. „Pot sã spun cã nobilimea
avea acces la aur ºi la alte metale preþioase. Aveau
meºterii lor, ºtiau sã prelucreze bijuterii. S-au gãsit
sute de dovezi în sensul acesta. ªi în ceea ce priveºte
munca laborioasã a construcþiilor existã numeroase
dovezi, materialele de construcþii erau transportate de
la zeci de kilometri. În ceea ce priveºte aspectul femeii
dacice, probabil sunt izvoare istorice care le descriu
cu acele trãsãturi, îmbrãcãmintea aºa a fost reprodusã
Sâmbãtã, 21 aprilie 2018, ora. 18.00 pe multe piese gãsite. Când vine vorba despre
“cumpãrarea” soþiei de la pãrinþi, este un obicei foarte
Teatrul Muzical-Dramatic Academic de Stat des întâlnit la multe popoare, însã încã existã
„Olga Kobyleanska” din Cernauþi controverse cu privire la acest obicei practicat de daci.
Tatuajele ºtiu cã reprezintã o certitudine în cazul
Intrarea – gratuitã, cu invitaþii celþilor, în cazul dacilor încã este sub semnul întrebãrii.
Rezervari: 050-627-41-56; 050-602-41-62; 050-961-94-98; Faptul cã utilizau plantele pe care le utilizãm ºi astãzi
este certificat chiar ºi de un “tratat” de medicinã
066-915-58-77-096-809-86-08 dacicã”, a explicat arheologul Radu Zãgrean. 
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
CONCORDIA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234 13 aprilie 2018
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
PANORAMA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Vestigii spirituale Moment poetic

BOJDEUCA DE CÃSUÞÃ Ion COJOCARU

A SFÃTOSULUI BUNIC IUBIÞI MAMELE
DIN HUMULEªTI
A rãmas într-un sat
O vãduvã-mamã,
Stele de dor
Muzeul „Ion Creang㔠– 100 de ani Culegând în nãframã...
– Ce te þine la sat?!
Vinde totul ce ai
ªi vino la noi,
La oraº ca sã stai!...
ªi ea a vândut,
A fãcut cum i-au spus,
Iar banii pe casã
Frumuºel i-a ascuns...
„Vreau sã vãd mai întâi
Cum ºi unde-o sã stau,
De va fi totul bine,
Mai târziu am sã-i dau...
De unde sã ºtiu
La oraš ce m-aºteaptã,
M-oi duce la fiu,
Fã cumva sã mi-i dai,
Vreau sã-mi cumpãr maºinã...
A ieºit biata mamã
ªi-a plecat, lãcrimând,
Þinându-ºi nãframa,
Prin oraš rãtãcind...
A ajuns pân-la garã,
Dar unde sã meargã
ªi cine s-o ajute
ªi s-o înþeleagã?!
– Ce plângi, bunicuþo,
Ce s-a întâmplat?
Un om cu cravatã
Atent a-ntrebat-o.
De bani nu i-a spus,
Dar i-a povestit:
– Am fost la copii
ªi nu m-au primit.

C ine nu a vizitat mãcar o datã

bojdeuca lui Creangã din cartierul
Þicau al Iaºilor, care s-a deschis pentru
corespondenþa pe care aceºtia au în-Sau, poate, la fatã.
treþinut-o în anii urmãtori, corespondenþã
din care se desprinde aerul de poveste, E bine ºi-acolo,
Sunt mari de acum,
Au problemele lor,
N-au nevoie de mamã,
marele public la 15 aprilie 1918, fiind astfel de boemie a Iaºului, strãbãtut de poet ºi E bine ºi-aici — De ea nu li-i dor!
primul muzeu literar din România, se povestitor, sau privit de pe veranda din La fel i-am crescut,
poate spune cã nu înþelege deplin „cum spatele cãsuþei, în clipe de destãinuiri. I-am iubit eu de mici... ªi omul acesta
se fac poveºtile”. Cãsuþa l-a gãzduit pe Bojdeuca, acum, e ca ºi când îl aº- Elegant, cu cravatã,
Ion Creangã începând din vara anului teaptã pe Creangã. În bucãtarie se aflã De unde sã ºtiu, I-a spus bunicuþei
1872, dupã ce fusese rãspopit ºi nevoit cuptorul cu hornul asemãnãtor celui de Câci de când au plecat Cã se-ntoarce îndatã.
sã pãrãseascã locuinþa din incinta la casa pãrinteascã din Humuleºti, Copii mei dragi
Mãnãstirii Golia. „Bojdeuca de cãsuþã”, mãsuþa de lemn cu trei picioare, cuptorul, S-or fi ºi schimbat...” Au vorbit cu soþia
cum o numeºte însuºi Ion Creangã, icoana – amintire de la mama sa, portretul Liništiþi amândoi:
construitã înainte de anul 1850, a fost Tincãi Vartic ºi alte obiecte memoriale S-a dus la fecior, – Dacã vrei, bunicuþo,
pãstratã pânã astãzi aºa cum arãta în originale. În camera de lucru pot fi revãzute La bãiatul ei drag, Mata vino la noi...
anii 1872-1889. O casã tipic þãrãneascã, ªi el a primit-o,
cu douã încãperi mici, o prispa înspre ªi de bani n-a-ntrebat. Cu lacrimi în ochi
nord unde se aflã intrarea. Are acoperiºul ªi cu glas ca de mort
din scânduri mici de brad ºi cele patru Dar n-a trecut mult: Bãtrâna le-a zis:
ferestre aºezate câte douã, de o parte ºi – Ce s-a întâmplat? – Da, eu sunt de acord!
de alta a intrãrii. Povestitorul stãtea în Te vãd trist ºi mut,
camera din dreapta, iar Ecaterina Vartic, Mereu supãrat. Dar am o dorinþã,
cea care avea sã-l îngrijeascã pânã la Atât doar sã fac,
sfârºitul vieþii, îi era vecinã. Sau eºti bolnãvior, Sã merg înc-o datã
Într-o scrisoare adresatã lui Titu Te doare ceva? La fiul meu drag
Maiorescu în 1887 Ion Creangã îi – Mai lasã-mã-n pace
mãrturisea: „În bojdeuca unde locuiesc ªi nu mã-ntreba! ªi la fata mea dragã
eu, dorm afarã ºi pe vremea asta, în 18 Ca sã le spun
spre 19 septembrie. De aveþi rãbdare, cã Sunt prea ocupat, Cã plec de la ei
bunãtate întotdeauna aþi avut, veþi întreba, Cum nu înþelegi! ªi-mi iau rãmas bun.
poate, unde-i bojdeuca mea? Vã voi N-ai face mai bine
rãspunde respectuos: în mahalaua Þicãu, La sora sã pleci? De azi înainte,
ce-i mai zic ºi Valea Plângerei, strada Scumpii mei fii,
Þicãul de Sus, no. 4 (dacã se mai poate Cine mai bine Pe aceste persoane
numi stradã o hudicioarã dosnicã, plinã masa de lucru, cu pagini scrise de Ar putea s-o-nþeleagã? Le am de copii.
de noroiu pãn’ la genunchi, când sunt ploi Creangã, lampa, tocul, cãlimara, nisi- „Mã duc la copilã,
mari ºi îndelungate, zise ºi putrede, ºi la perniþa, scrinul amintind de cel al lui La fata mea dragã!” – Tu eºti de vinã
secetã geme colbul pe dânsa). Iar Eminescu, „biblioteca”, portretul original Cã mama ne lasã!
bojdeuca de cãsuþã în care locuiesc eu pictat de V. Muºneþanu, precum ºi multe – La noi casa-i mic㠖 Ba tu, c-ai vrut bani
de vreo 18 ani e de vãlãtuci ºi povârnitã alte obiecte originale. Cerdacul din ªi-avem copii mici, ªi-a rãmas fãrã casã!
spre cãdere pe zi ce merge, de n-ar fi spatele Bojdeucii, de unde Creangã ºi Nu credem, mãmico,
rezãmatã în vreo 24 de furci de stejar ºi Eminescu priveau dealurile Ciric ºi Sã-þi placã aici... – Iatã toþi banii,
acelea putrede. Iarna dorm într-o odãiþã ªorogari, dar ºi „pe cerul plin cu minunãþii”, Împãrþi-þi-i cinstit,
toatã hrentuitã, iar vara într-un cerdãcel aminteºte aceastã tulburãtoare prietenie. A venit înapoi, O luãm noi de mamã,
din dos, începând de pe la maiu ºi sfârºind Aici petreceau cei doi ceasuri fãrã S-a întors la fecior, Cã a noastrã-a murit...
pe la octomvrie, când este vremea bunã pereche, aici Eminescu povestea lui Cu capul plecat
cum îi acum. Aºa m-am deprins. Rãpo- Creang㠄atâtea lucruri frumoase… ªi privirea în gol... ªi-au plecat împreunã,
satul Conta ºi Lambrior ºtiau cãsuþa mea. frumoase…”. Cu paºi mici, ea s-a dus...
Pompiliu, d-l. Nica ºi mai ales bietul Cel mai vizitat muzeu din Iaºi, – Dacã totuºi rãmâi Au rãmas fãrã mamã
Eminescu, de asemenea”. Bojdeuca „Ion Creang㔠se înfãþiºeazã La noi sã trãiešti, ªi nici banii azi nu-s...
Toate „Poveºtile” ºi „Amintirile din vizitatorilor din þarã ºi strãinãtate nu ca o Din pensia ta ---------------------
copilãrie” au fost scrise în “bojdeuca de arhivã, ori ca o colecþie de documente O sã ne plãteºti! Este om fericit
cãsuþã”. În vara ºi toamna anului 1876 aici vechi, originale, ci ca o sintezã vie, ca o A cui mamã trãieºte...
a locuit, drept chiriaº al lui Creangã, Mihai oglindã modernã a vieþii ºi operei unui Toþi banii ce-i ai, Iubiþi mama atât
Eminescu. Farmecul acestei perioade va mare creator român ºi a lumii româneºti Pân-la ultima grivnã, Cât ºi ea vã iubeºte.
fi menþionat de cei doi creatori în ºi europene în care a trãit Ion Creangã.
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
13 aprilie 2018 CONCORDIA Ž
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
TELESÃPTÃMÂNA
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
12345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234
BUCOVINA Pauzã în transmisiune. Pauzã în transmisiune. 14.50. Amurguri. Destine. RadioZiua. 14.50. Amurguri. Film documentar. 20.00.
LUNI, 16 APRILIE 13.40. Paleta. 14.10., 13.40., 19.30. Tema zilei. 16.10., 19.50., 21.15. Destine. 16.05., 15.45. Concert.
7.00., 17.05. “Bunã di- 15.45. RadioZiua. 14.50. 14.10., 15.45. RadioZiua. Documentare. 17.00. Radio Ziua. 16.10., 16.35., DUMINICÃ, 22 APRILIE
mineaþa, Bucovina!”. 9.00., Amurguri. Destine. 16.10., 14.50. Amurguri. Destine. Noutãþi. 17.10. Discuþie 18.30., 19.50., 21.15. Filme 7.00. Desene animate.
16.10., 17.10., 17.35., 19.50. Documentare. 16.10., 17.35., 18.30., dificilã. 17.45. Noutãþi (în documentare. 17.10. Sche- 8.00. Vreau sã fiu. 8.20.
18.30., 19.50. Docu- 17.10. La treabã. 17.45. 19.50., 21.15. Docu- limba românã). 18.00. me. 17.40. Istorie dese- Emisiune distractivã. 8.30.
mentar. 10.00., 21.00. Noutãþi (în limba românã). mentare. 17.10. Banii Adevãruri veºnice. 18.30. cretizatã. Bunã dimineaþa, Bucovina!
Pauzã în transmisiune. 18.00. La noi în Bucovina. noºtri. La noi în Bucovina. SÂMBÃTÃ, 21 APRILIE 9.35. Eneida. 10.00., 21.00.
13.40., 19.20. Tema zilei. (în limba românã). 18.30. JOI, 19 APRILIE VINERI, 20 APRILIE 7.00. Desene animate. Pauzã în transmisiune.
14.10., 15.45. RadioZiua. Adevãruri veºnice (în limba 7.00., 7.35., 8.05., 18.00. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 8.00. Bunã dimineaþa, 13.30. EdEra. 13.40.,
14.50. Amurguri. Destine. românã). “Bunã dimineaþa, Buco- “Bunã dimineaþa, Bucovina! 9.35. Eneida. 19.30. Tema zilei. 14.10.
MARÞI, 17 APRILIE MIERCURI, 18 APRILIE vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., Bucovina!”. 7.30., 8.00., 10.00., 21.00. Pauzã în Istorie desecretizatã.
7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 7.00., 7.35., 8.05., 8.35. 13.30., 19.00., 20.30. 8.30., 13.30., 19.00., 20.40. transmisiune. 13.30. Ed- 15.10. Divertisment. 15.35.
“Bunã dimineaþa, Buco- “Bunã dimineaþa, Buco- Noutãþi. 9.00. T/s “Sânge Noutãþi. 9.00. Teleserial Era. 13.40., 19.30. Tema Concert. 16.40. Muzicã
vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., vina!”. 7.30., 8.00., 8.30., ºi trandafir”. 10.00., 21.00. “Sânge ºi trandafir”. 10.00., zilei. 14.10. Istorie dese- folk. 17.20. Cine e stãpân
13.30., 19.00., 20.30. 13.30., 19.00., 20.30. Pauzã în transmisiune. 21.00. Pauzã în cretizatã. 15.10. Radio- în casã? 17.20. WiseCow.
Noutãþi. 9.00. T/s “Sânge Noutãþi. 9.00. T/s “Sânge 13.40., 19.20. Tema zilei. transmisiune. 13.40., 19.20. Ziua. 16.05. Afiº cultural. 18.10., 18.35., 18.55.,
ºi trandafir”. 10.00., 21.00. ºi trandafir”. 10.00., 21.00. 14.10., 15.45. RadioZiua. Tema zilei. 14.10. 16.35. Film artistic. 18.05. 20.00. Documentare.

TVR-1
LUNI, 16 APRILIE
6.30., 8.00., 9.00. Matinal.
10.00. Perfect imperfect.
11.45. Teleshopping.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.15. Telejurnal. 16.05.
Maghiara de pe unu.
17.30. Întrebãri ºi rãs-
punderi. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.
Jurnal de Centenar. 21.00.
România 1. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 22.55. Sta-
rea zilei. 23.30., 2.25.
Zigzag prin istorie. 0.30.
Adevãruri despre trecut.
2.50. Lumea azi. 4.05.
Vorbeºte corect!
MARÞI, 17 APRILIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.15. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.10. Vorbeºte co-
rect! 15.00., 16.05. Ma-
ghiara de pe unu. 17.30.
Europa mea. 18.30.,
19.35., 4.10. Pulsul zilei.
19.30., 21.50. Jurnal de
Centenar. 19.55., 22.55.
Starea zilei. 21.00., 1.00.
România 1. 23.00. Starea
naþiei. 23.30., 2.25. Zigzag
prin istorie. 0.30. Creativ.
MIERCURI 18 APRILIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Tribuna partidelor
parlamentare. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 24.00.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.25., 4.05. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05.
Convieþuiri. 17.30. Interes
general. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.
Jurnal de Centenar. 19.55.,
22.55. Starea zilei. 21.00.,
1.00. România 9. 22.30.,
23.00. Starea naþiei.
23.30., 2.25. Zigzag prin
istorie. 0.30. Zona @.
2.50. Pro Patria.
JOI 19 APRILIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul
României. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 23.30.,
3.20. Telejurnal. 14.55.,
0.55., 4.05. Vorbeºte
corect! 15.00., 16.05.
Akzente. 17.30. Lozul cel
mare. 18.00., 0.30., 4.10.
Banii tãi. 18.30., 19.35.,
4.10. Pulsul zilei. 19.30.,
21.50. Jurnal de Centenar.
19.35., 22.55. Starea zilei.
21.00., 1.00., 2.20. Ro-
mânia 9. 22.30., 23.00.
Starea naþiei. 23.30. Zig-
zag prin istorie. 0.30.
Drumul spre Rusia. 2.50.
M.A.I. aproape de tine.
VINERI, 20 APRILIE
6.30., 8.00., 9.00. 1 Ma-
tinal. 9.45., 11.45., 12.30.
Teleshopping. 10.00.,
11.00. Perfect imperfect.
12.00. Parlamentul
României. 13.00. Aici,
acum. 14.00., 16.00.,
17.00., 20.00., 23.30.,
3.05. Telejurnal. 14.55.,
21.55., 4.20. Vorbeºte
corect! 15.00. Fãrã eti-
chetã. 16.05. Euro polis.
17.30., 3.45. Cooltura.
18.00. Lumea azi. 18.35.,
19.35. Pulsul zilei. 19.30.,
21.50. Jurnal de Centenar.
19.55. Starea zilei. 21.00.
Chipurile României.
21.55., 23.30. Filme docu-
mentare. 0.30. Dosar Ro-
mânia. 1.30. Profesioniºtii.
2.25. Exclusiv în România.
SÂMBÃTÃ, 21 APRILIE
6.30. Zona@. 7.00.,
10.00., 22.00., 0.10. Filme
documentare. 9.00. Crea-
tiv. 9.30. M.A.I. aproape de
tine. 11.00. Starea naþiei.
12.00., 1.45. Vreau sã fiu
sãnãtos! 13.00. Chipurile
României. 13.50., 18.50.,
2.40. Bucureºti, capitala
rezistenþei româneºti.
14.00., 20.00., 2.45. Tele-
jurnal. 14.30. Adevãruri
despre trecut. 15.00. Ora
regelui. 16.10. Folclor.
18.00. Exclusiv în
România. 18.55. Tele-
enciclopedia. 19.50., 2.20.
Eusuntromânia. 21.00.
Dosar România. 23.00.
Profesioniºtii. 1.50. Vreau
sã fiu sãnãtos.
DUMINICÃ, 22 APRILIE
6.30. Teleenciclopedia.
7.30. Oameni ca noi. 8.10.,
4.15. Universul credinþei.
9.30., 3.30. Pro Patria.
10.00. În grãdina Danei.
10.35., 12.00. Viaþa satului.
11.50. Minutul de agricul-
turã. 13.00. Tezaur folclo-
ric. 14.00., 20.00., 2.45.
Telejurnal. 14.30., 1.55.
Ultima ediþie. 15.30., 24.00.
Politicã ºi delicateþuri.
16.30. Replay. 18.00.,
1.50. Bucureºti, frontul
invizibil. 18.10. Lozul cel
mare. 18.45. Istoria cu
Virgil. 19.00. Profesori de
milioane. 21.00. Vedeta
popularã. 23.00., 3.25.
Garantat 100%. 0.55. Film
documentar.

TVR-2
LUNI, 16 APRILIE
7.00., 8.30., 12.00. Docu-
mentare. 8.00., 2.40. Mic
dejun cu un campion. 8.50.
5 minute de istorie. 9.00.,
17.40. Teleserial “Iubirei
mposibilã”. 10.10. Ferma.
11.00. Gala umorului.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00. Se zice cã...
15.00. Cultura minoritãþilor.
16.40., 3.30. Femei de 10,
bãrbaþi de 10. 18.50. E
vremea ta! 20.00., 24.00.
Câºtigã România! 21.00.
Destine ca-n filme. 22.00.
De-ale lu-Miticã. 22.30. T/
s. “Dr. House”. 23.50.
Poate nu ºtiai. 1.10. F.a.
“Haiducii”. 4.20. Se zice
cã... 5.10. Gala umorului.
MARÞI, 17 APRILIE
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 24.00.
Câºtigã România! 8.50.,
22.50., 5.00. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. Tele-
serial “Iubire imposibilã”.
10.10., 16.40., 3.15. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Destine ca-n filme.
13.00., 19.00., 4.00. Tele-
jurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 23.45.,
4.10. Se zice cã... 14.50.
Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.,
0.35. F.a. “Umbrele trecu-
tului”. 23.00. Teleserial “Dr.
House”. 23.50. Poate nu
ºtiai. 1.10. Filmul de artã.
MIERCURI, 18 APRILIE
7.00., 12.00. Docu-
mentare. 8.00., 20.00.,
0.25. Câºtigã România!
8.50., 4.50. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. Tele-
serial “Iubire imposibilã”.
10.10., 16.40., 3.00. Fe-
mei de 10, bãrbaþi de 10.
11.00., 3.30. Cap Com-
pas. 11.30. Naturã ºi aven-
turã. 13.00., 19.00., 4.05.
Telejurnal. 13.40. Tele-
shopping. 14.00., 24.00.,
4.00. Se zice cã... 15.00.
Cultura minoritãþilor.
18.50. E vremea ta! 21.10.
F.a. “Hamlet”. 23.35. Tele-
serial “Dr. House”. 1.25.
F.a. “Umbrele trecutului”.
JOI, 19 APRILIE
7.00., 12.00. Documen-
tare. 8.00., 20.00., 24.00.
Câºtigã România! 8.50.,
16.30., 22.45. 5 minute de
istorie. 9.00., 17.40. Serial
coreean. 10.10., 16.40.,
3.30. Femei de 10, bãrbaþi
de 10. 11.00. Pescar hoi-
nar. 11.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 13.00., 19.00.,
2.10., 4.00. Telejurnal.
13.40. Teleshopping.
14.00., 23.45., 4.20. Se
zice cã... 15.00. Cultura
minoritãþilor. 18.50. E
vremea ta! 21.10. F.a.
“Panicã la înãlþime”. 22.10.
Teleserial “Dr. House”.
22.55. Poate nu ºtiai.
23.00. F.a. “În numele
legii”. 1.10. Telecinema-
teca. 5.00. Destine ca-n
filme.
VINERI, 20 APRILIE
7.00., 11.10., 12.00.,
15.40. Documentare. 8.00.
Câºtigã România! 8.50.
Teleserial “Imposibila iubi-
re”. 10.10., 16.40. Femei
de 10, bãrbaþi de 10.
11.00. Duelul pianelor.
13.00., 19.00., 3.35. Tele-
jurnal. 13.40. Teleshop-
ping. 14.00. Cultura mino-
ritãþilor. 15.40., 1.20. Ieri.
Azi. Mâine. 18.50. E vre-
mea ta! 20.00. Gala umo-
rului. 21.10. F.a. “Aici sunt
banii”. 22.45. 5 minute de
istorie. 22.55. Poate nu
ºtiai. 23.10., 3.00. F.a.
“Mongolul”. 23.50., 2.50.
Poate nu ºtiai. 5.00. Mic
dejun cu un campion.
SÂMBÃTÃ, 21 APRILIE
7.00., 11.10., 12.10.,
16.10., 18.00. Docu-
mentar. 8.00. Desene
animate. 9.10. Teleserial
“Racheta albã”. 9.50.
Poate nu ºtiai. 10.00.,
3.10. Mic dejun cu un
campion. 11.00. D-ale lu-
Miticã. 12.00. Euromaxx.
12.30. Gala umorului.
13.20., 17.10., 4.50. 5
minute de istorie. 13.30.,
23.40. MotorVlog. 14.00.,
5.00. Memorialul Durerii.
15.00., 4.35. Cap Com-
pas. 15.30. Plimbaþi ºi
mâncaþi. 16.00. Vremuri ºi
destine. 17.30., 18.50. E
vremea ta. 18.00. Tele-
serial “Ike”. 19.00., 4.00.
Telejurnal. 20.10. Premiile
Muzicale Radio România
2018. 22.10., 1.45. F.a.
“Onoare ºi respect”. 0.10.
F.a. “Aici sunt banii”.
DUMINICÃ, 22 APRILIE
7.00. Documentare. 8.00.
Desene animate. 9.00.,
5.00. Ferma. 10.00. Pes-
car hoinar. 10.30. Naturã
ºi aventurã. 11.00. Destine
ca-n filme. 12.00. Azi
despre mâine. 12.30. Sã-
nãtate cu de toate. 13.10.,
0.25. F.a. “Mihail, câine de
circ”. 14.50., 21.55., 4.50.
5 minute de istorie. 15.00.,
2.00. Duelul pianelor.
17.00., 3.30. D-ale lu-
Miticã. 18.00. Teleserial
“Ike”. 18.50. E vremea ta!
19.00., 3.30. Telejurnal.
20.10., 1.20. Filmul artistic
“Rãpirea fecioarelor”.
21.50. Poate nu ºtiai.
22.10. Filmul artistic “Joc
de culise”.

CONCORDIA – ziar al minoritãþii naþionale româneºti din Ucraina Colegiul de redacþie aduce la
FONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectiv㠓Redacþia ziarului minoritãþii naþionale cunoºtinþa tuturor cã rãspun-
româneºti din Ucraina Concordia”. derea pentru veridicitatea fap-
ÇÀÑÍÎÂÍÈÊÈ: ̳í³ñòåðñòâî êóëüòóðè Óêðà¿íè; Êîëåêòèâíå ï³äïðèºìñòâî “Ðåäàêö³ÿ ãàçåòè ðóìóíñüêî¿ telor ºi datelor publicate în ziar
íàö³îíàëüíî¿ ìåíøèíè Óêðà¿íè Êîíêîðä³ÿ”. o poartã autorul materialului.
Redactor-ºef: Doina STARIC Punctul nostru de vedere nu
concordia.ziar@gmail.com întotdeauna poate sã coincidã
Adresa redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi–58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34. cu punctul de vedere al semna-
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282. tarului, deoarece vom respecta
Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000. principiul democratic al plura-
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37. lismului de opinii.