ACCESARE FONDURI EUROPENE

Echipa:

Constantinescu Mirela

Dinu Andreea

Radu Mihai

Tudor Gabriela

1. Titlul p roiectului

Formarea continua a profesorilor de Matematica si Stiinte Economice in societatea

cunoasterii

2. Titlul a plicantului

Universitatea “Andrei Saguna” Constanta!ulevardul Ale"andru #apusneanu nr$% &udetul

Constanta

Tel : '()$ """ """

'()$ """ """

3. Scurta descriere a apli cantului

Universitatea “Andrei Saguna” a dobandit personalitate *uridica la $+ ,ai $--( .iind pri,a
institutie de invata,ant superior particular non/pro.it in.iintata in Sud/Estul tarii si a .ost
acreditata ca persoana juridica de drept privat si de utilitate publica, parte a Sistemului
National de Invatamant, prin e!ea 11"#2$$%.

1
 &niversitatea '(ndrei Sa!una) face parte din *eteaua &niversitatilor de la Marea
Nea!ra inca de la in.iintare din anul $--0 alaturi de alte 0$ de universitati din Ar,enia
A1erbaid*an !ulgaria Grecia Moldova 2ederatia Rusa Ucraina si Ro,ania3

Universitatea “Andrei Saguna” este un organis, abilitat sa asigure .or,area continua a

cadrelor didactice3Se va asigura ,anage,entul proiectului si va ,onitori1a si coodonare a
tuturor activitatilor3

4rin progra,ele europene de schi,buri interuniversitare E*(SM&S#E+N(*+ (

-INI la care Universitatea “Andrei Saguna” este a.iliata anual aceasta tri,ite si pri,este
studenti si cadre didactice cu burse de studiu in Europa3

Universitatea are in pre1ent in cadrul progra,ului european acorduri bilaterale cu

universitati de prestigiu din Europa3 Universitatea “Andrei Saguna” isi propune reali1ar ea
largirea si diversi.icarea acordurilor interuniversitare de acest tip ast.el incat tot ,ai ,ulti dintre

studentii care aleg Universitatea “Andrei Saguna” sa poata bene.icia de stipendii europene3

Universitatea “Andrei Saguna” are .ructuoase colaborari cu institutii guverna,entale si

neguverna,entale precu,: Ministerul Culturii si Cultelor Ministerul Educatiei Cercetarii si
Tineretului Acade,ia Ro,ana Departa,entul pentru Ro,anii de 4retutindeni 4re.ectura
Consiliul &udetean si 4ri,aria Constanta3

/. 0e ce linie de finantare se incadreaa proiectul

45SDRU (''6/('$% R5 A"a prioritara $ 7 Educatia si .or,area pro.esionala in spri*inul

cresterii econo,ice si de1voltarii societatii ba1ate pe cunoastere

%. (nalia fa ctorilor in teresati

Grupul tinta este .or,at din cei interesati in ,od direct de .or,area si de1voltarea
co,petentelor didactice si de1voltarea oportunitatilor de cariera a acestora3

2
!ene.iciarii directi ai a.acerii sunt cadrele didactice din cadrul universitatii respectiv:

 Cadrele didactice ale Universitatii “Andrei Saguna” prin .or,area si de1voltarea

co,petentelor acestora privind elaborarea si i,ple,entarea unui curriculu,

interdisciplinar

!ene.iciarii indirecti sunt:

 Studentii Universitatii “Andrei Saguna”8
 4articiparea cadrelor didactice din invata,antul preuniversitar la activitatea de de1voltare

pro.esionala8

3
 Caracteristici nterese ; asteptari Sensibilitate si respect 4otential ; puncte slabe ,plicatii si conclu1ii
• Social • nterese .ata de aspectele • Resurse pentru a.acere
econo,ic obiective interconectate disponibile • Actiuni posibile
• Di.erenta • Asteptari • Di.erente intre • Cunostinte • Cu, sa ne
Stae4older barbati9.e,ei se"e e"perienta aborde1e grupul
• Structura • Mediu etc • 4osibila contributie
organi1are
statut
• Atitudini

1. cadre Grup in.or,al atitudine 2or,area si Direct interesate in Calitatea progra,ului de Abordare directa
didactice po1itiva de1voltarea curriculara reali1area proiectului .or,are continua ca,panile de in.or,are
si pro.esionala

Grup in.or,al3 Cresterea capacitatii ndirect interesate in Calitatea progra,ului de Abordare directa
2.studenti Atitudine po1itiva cadrelor didactice reali1area proiectului .or,are continua ca,panile de in.or,are

Accesul si participarea
3. cadre Grup in.or,al atitudine la activitatile de ndirect interesate in Calitatea progra,ului de Abordare directa
didactice pre po1itiva de1voltare pro.esionala reali1area proiectului .or,are continua ca,panile de in.or,are
universitare

4
 ". (nalia pro blemelor

Supraaglomerarea
Suprasolicitarea
Existenta unui sistemului de
siste,ului T
singur centru IT formare

Activitate de .or,are si
de1voltare pro.esionala

Dezinteresul cadrelor Neaccesul anumitor cadre

didactice preuniersitare didactice la tehnologia

5
 5. (nali a obiect ivelor

Elaborarea unui ,odel de De1voltarea a doua ,odule de "resterea capacitatii

curriculu, curs cadrelor didactice

#ormarea si dezoltarea
profersionala

Dezolatarea unei ncura*area aceesului si participarea Dezoltarea

platform colla$oratie cadrelor didactice preuniversitare oportunitatilor de

!
 6. (nalia strate!iei

Strate!ia devoltare

n cadrul universitatii va .i de1voltat un ,ediu colaboratin online adresat tuturor cadrelor

didactice din grupul tinata pentru a se asigura .lu"ul de in.or,atii catre student3De ase,enea pe
parcursul perioadei proiectului  se vor de1volta constant co,ponentele portalului conco,itant
cu ad,inistrarea actuali1area si intretinerea intru,entelor in.or,atice generate de proiect3

Strate!ia de promovare

4ortalul va repre1enta o plat.or, per,anenta de dise,inare a in.or,atiilor despre derularea

proiectului de in.or,are a cursantilor si a tuturor celor interesati3Activitatile de in.or,are si
publicitate vor .i correlate cu actiunile de pro,ovare a i,portantei .or,arii continue3

%

+bli!atii # o!ica interventiei
(ctiuni
2or,area si de1voltarea
+biectiv co,ponentelor a cadrelor didactice
!eneral din do,neniile Mate,atica si Stiinte de .or,are propuse in proiect
Econo,ice
Asigurarea .or,arii si de1voltarii
co,petentelor cadrelor didactice
+biective privind elaborarea si i,ple,entarea
specifice unui curriculu, interdisciplinar
$3Achi1itionarea de echipa,ente T
(3Achi1itonarea de ,aterial de
*eultate birotica si papetarie
neasteptate %3Achi1itie servicii de productie
,aterial publicitar=a.ise brosuri>
)3Achi1itie si personali1are ,aterial
pro,otionale=,ape pi"/uri notes
A)>
7. Mat ricea ca dru lu i lo! ic
Indicatori de realiare
verificabili in mod obiectiv
Elaborarea celor doua cursuri
$3 cele doua ,odule de curs
sunt o ruta alternativedeschisa
oricui
(3 cursurile digitale si portalul
asi.ura cresterea accesului la
progra,e ,odern de .or,are
continua
%3 introducerea T in vederea
,oderni1arii siste,ului de
.or,are pro.esionala
/$''' de a.ise de pro,ovare si
dise,inare a proiectului
/n.or,area a 0+? din cadrele
didactice care alcatuiesc
grupul tinta
/( Con.erinte @ationale
/ ( ghiduri de bune practice in
.or,area pro.esorilor
&
Surse similare de Ipotee#oncluii
verificare limitative
Rapoartele de activitati Achi1itie echipa,ente
speci.ate in proiect T si produse so.t<are
a.erente
$32actura si docu,entele
a.erente achi1itiei=procese Se,narea contractului
verbale de predare pri,ire> de .inantare
(3Docu,entele contabile ,ple,entarea
privind reali1area proiectului
,aterialelor de
pro,ovare=.acturiavi1e de
e"peditie etc3> si ,ostre ale
,aterilelor utili1ate
$32actura si alte docu,ente
contabile a.erente achi1itiei
Se,narea contractului
(3 Rapoarte de ,onitori1are de .inantare
si evaluare a proiectului
 +3Achi1itie serviciu de inchiriere Sali
curs pentru .or,are pro.esori
$3Elaborarea ,odelului de
curriculu, interdisciplinar
(3Elaborarea celor ( cursuri de
.or,are propuse in proiect
(ctivitati %3 Conceperea de1voltarea si
ad,inistrarea intru,entelor
in.or,atice
)3 2or,area si certi.icarea cadrelor
didactice
+3 Evaluarea de i,pact
3 Actiuni de pro,ovarea a
i,portantei .or,arii continue
elaborate la .inalul .iecarei
con.erinte
Mi*loacele necesare in vederea
i,ple,entarii activitatilor Rapoarte de ,onitori1are si
propuse sunt ur,atoarele: evaluare a proiectului
Se,narea contractului
$3 2or,area echipei de proiect
si a rolurilor care vor .i
indeplinite de .iecare in parte
(3Se,narea contractelor de
achi1itie
'
 1$. 8raficu l 8(NTT

#una #una #una #una #una #una #una #una #una #una #una #una
$ ( % ) +  6 0 - $' $$ $(
2or,area echipei si
pregatirea
procedurilor de
achi1itie
Derularea procedurilor
de achi1itie publica
Selectarea o.ertei
castigatoare
5rgani1area sesiunilor
de .or,are
nstruirea cadrulu
didactic
5rgani1area actiunii
de pro,o
4ro,ovarea
proiectului
Editarea pliantelor
Distribuirea pliantelor
Evaluarea .inala a
proiectului
2inali1area proiectului

1(
11
 11. 9u!etul de venituri si c4eltuieli

Nr. osturi (1n (2n (3n Tota:lei;

crt

1. *esurseumane 2,/$7,"%$ 1,3%",2%$ 537,33$ /,%$%,23$

$3$Cheltuielicupersonalu ()'6('' $%+(+(' 6%0)0' ))-0(''

$3( Cheltuieli cu ca1area ()+' %6%' 0+' 6'%'

transportul si
diurnal=a..erent
personalului>
2. 0articipanti $ $ $ $
(3$ Cheltuieli cu ca1area  ' ' ' '
transportul si
diurnal=a.erente
participantilor>
(3(
Subventii
burse
si ' ' ' '
3. (lttiepud
croeisturi $ $ $ $
%3$ Din care 2EDR=$'? ' ' ' '
pentru A4 $/+ inclusiv
pentru A4>
Ta"e%3( ' ' ' '
%3%
Cheltuieli
.inanciare ' ' ' '
%3) Cheltuieli pentru ' ' ' '
inchirieri a,orti1ari si
leasing
%3+ Cheltuieli de in.or,are ' ' ' '
si publicitate
%3 Cheltuieli a.erente ' ' ' '

,anage,entului de proiect
/ *eerva de $ $ $ $
contin!enta:ma<.%=;
% Total c 4eltuieli 2,/$7,"%$ 1,3%",2%$ 537,33$ /,%$%,23$
directe:1>2>3>/;
" Total c 4eltuieli ! enerale d e 12$,/63 "5,613 3",7"5 22%,2"2
administratie:=din
costuri directe;
5 -aloare eli!ibila a 2,%3$,133 1,/2/,$"3 55",275 /,53$,/72
proiectului : %>" ;
0 Din care activitati '
transnationale
7 ontributiapartenerului %$,"$3 26,/61 1%,%2" 7/,"1$

12
1$ (sistenta financiara 2,/57,%3$ 1,37%,%61 5"$,551 /,"3%,662
nerambursabila solicitata
: 57 ;
11 -aloare neeli!ibila a $
proiectului
12 -aloarea totala a 2,%3$,133 1,/2/,$"3 55",275 /,53$,/72
proiectului : 5>11 ;

13
 POLITICA DE MEDIU A UNIUNII EUROPENE

Introducere

)u trecut peste trei decenii de c*nd +niunea European, a adoptat primul

program de ac-iune pentru protec-ia mediului. De la o a$ordare sectorial,/
europenii au trecut la ela$orarea de strategii de dezoltare dura$il,/
integr*nd mediul 0n toate componentele politicilor comunitare.
+niunea a adoptat peste 2(( de acte legislatie/ a dezoltat un sistem tot
mai complex de instrumente/ a promoat cercetarea i inoarea tehnologic,
pentru a g,si tehnologii nepoluante/ a dezoltat ecopie-e/ a 0ncercat s,
ac-ioneze la nielul comportamentelor de consum i de produc-ie apreciate
ast,zi ca factor cheie determinant al degrad,rii sistematice a mediului i a
ecosistemelor/ sa implicat acti 0n ac-iunea la niel glo$al 0n direc-ia
reorient,rii politicilor economice c,tre o dezoltare dura$il, 0n toate -,rile
lumii.
rezentul capitol analizeaz, pentru 0nceput pro$lematica mediului ca pe o
component, a strategiei europene de dezoltare dura$il, i apoi prezint,
elementele de $az, ale oliticii Europene de 6ediu E6/ din perspectia
eolu-iei mai sus men-ionate7 dezoltarea institu-ional, i actorii comunitari

ai politicii de mediu/ o$iectiele/ principiile i sistemul instrumentelor E6/

programele europene de ac-iune pentru mediu. 8n ultima parte a capitolului/
ne om opri asupra aspectelor releante priind adoptarea ac9uisului de
mediu 0n :om*nia.

1. Politica de mediu – comonent! a modelului euroean al

de"#olt!rii dura$ile

14
 Strategia european, de dezoltare dura$il, 0i are fundamentarea ;uridic,
0n articolul 2 al Tratatului de la 6aastricht 1''2/ conform c,ruia -,rile
mem$re 0i propun ca o$iectie comune
„promovarea unei dezvoltări armonioase şi echilibrate a activităţilor
economice în ansamblul Comunităţii, o creştere durabilă şi non-infaţionistă
respectând mediul, un grad ridicat de convergenţă a perormanţelor
economice, un nivel ridicat de ocupare şi de protecţie socială,creşterea
nivelului şi a calităţii vieţii, coeziunea economico-socială şi solidaritatea între
statele membre.
De<nirea 0n acest mod a scopului constituirii i func-ion,rii "omunit,-ii a
presupusrenun-area la modelul li$eral neoclasic aezat la $aza metodei
comunitare 0n construc-ia european,/ prin ad,ugarea de o$iectie speci<ce
modelului dezolt,rii dura$ile7 protec-ie social,/ conergen-a performan-elor

economice/ protec-ia mediului/ coeziunea economic, i social,/ solidaritatea.

"onceptul de dezoltare dura$il, a fost dezoltat prin contri$u-ia "omisiei
6ondiale asupra 6ediului i Dezolt,rii "omisia =rundtland din 1'&% i
0nseamn,/ 0n esen-,7 „a răspunde nevoilor actuale ără a compromite şansa
generaţiilor viitoare de a-şi satisace propriile lor nevoi. 8n anii urm,tori/
conceptul de dura$ilitate a fost 0nsuit de ecologiti/ economiti/ sociologi de
manier, diferit,/ speci<c,/ f,r, un efort de integrare a principiilor i
o$iectielor.
Inclusi la niel institu-ional/ aspectele dezolt,rii dura$ile au fost/ cel mai
adesea/ reduse la aspectele de mediu/ 0ntro a$ordare unilateral,. "inci ani
mai t*rziu/ 0n 1''2/ "onferin-a Na-iunilor +nite asupra 6ediului i Dezolt,rii
"N+ED de la :io De >aneiro/ 0mpreun, cu modi<c,rile 0n Tratatul
"omunit,-ilor Europene aduse la 6aastricht/ au marcat nu doar un
anga;ament politic al +niunii pentru orientarea c,tre o dezoltare dura$il, la
niel glo$al ci/ mai ales/ au promoat o a$ordare integrat, a protec-iei
mediului prin corelarea o$iectielor de mediu
cu cele sociale i economice 0n toate politicile europene.

15
 1.1 Drumul euroean c!tre Strate%ia de de"#oltare dura$il!.
Alicarea rinciiului
Inte%r!rii

rincipiul integr,rii ecologice are la $az, ideea c, o politic, sectorial, 0n

domeniul protec-iei mediului nu este su<cient, pentru a asigura condi-iile
unei dezolt,ri dura$ile3 i este 0n mare parte un produs al experien-ei -,rilor
mem$re 0n aplicarea primelor 3 programe de ac-iune pentru mediu 4.
rogramul 4/ lansat 0n 1'&%/ enun-, principiul/ dar a$ordarea a r,mas
predominat sectorial, i lipsit, de o iziune strategic, pe termen lung.
6omentul de ruptur, clar, cu o astfel de a$ordare a enit a$ia dup, Tratatul
de la )msterdam. 8n $aza tratatului/ "onsiliul European de la ?uxem$urg din
1''% recunotea necesitatea integr,rii considerentelor de mediu 0n celelalte

politici europene i a cerut "omisiei ela$orarea unei strategii 0n acest sens.

ropunerea "omisiei a enit 0n 1''&/ prin "omunicarea @ Parteneriat
entru inte%rare A 8n esen-,/ documentul sta$ilea anga;amentul "omisiei
pentru integrarea o$iectielor de mediu prin adoptarea unui mecanism de
ealuare de mediu/ ela$orarea de strategii de ac-iune 0n sectoarele cu
impact important asupra mediului/ identi<carea unor indicatori de
performan-, i aplicarea unor proceduri de ealuare a strategiilor 0n direc-ia
dezolt,rii dura$ile. Documentul includea/ de asemenea/ solicitarea f,cut,
"onsiliului European de a examina periodic integrarea mediului 0n politicile
sectoriale cheie.
"ele mai importante momente care au urmat 0n direc-ia aplic,rii
o$iectielor de mediu conform principiilor <xate prin Tratatul de la
)msterdam i parteneriatului pentru integrare au fost7
 lan&area roce&ului de la Cardi' (n 1))*+ care a 0nsemnat/ 0n
principal/ solicitarea f,cut, anumitor forma-iuni ale "onsiliului de
6initri/ de c,tre "onsiliul European/ de a ela$ora strategii i programe
de integrare a mediului 0n politicile lor sectoriale. )u fost izate nou,

sectoare cheie/ apreciate ca a*nd un niel ridicat de

1!
 complementaritate cu politicile de protec-ie a mediului7 energie/
transport/ agricultur,/ industrie/ pia-, intern,/ dezoltare/ pescuit/
afaceri generale/ afaceri economice i <nanciareB
 adoptarea 0n iunie 1''& a Con#en,iei de la Aar-u& Danemarca/+
priind accesul la informa-ie i participarea pu$licului la procesul

decizional i la ;usti-ie 0n materie de mediu. 8n principiu/ "onen-ia a

aut rolul de a crea un context faora$il pentru o mai $un,
transparen-, a politicilor de mediu i ameliorarea accesului la
informa-ia de mediu/ precum i de a 0nt,ri pozi-ia cet,-eanului
european 0n raport cu institu-iile comunitare prin exprimarea pozi-iei i
prin posi$ilitatea de ap,rare 0n fa-a 0nc,lc,rilor legisla-ieiB
 Con&iliul euroean de la 0el&ini 1)))/+ care a solicitat "omisiei
i dierselor forma-iuni ale "onsiliului s, asigure aplicarea imediat, a
strategiilor de integrare adoptate/ odat, ce au fost de<niteB "onsiliul a
analizat/ de asemenea/ raportul de mediu al "omisiei i ealuarea
acesteia cu priire la aplicarea celui deal cincilea program de ac-iune
i a initat "omisia s, ela$oreze o strategie pe termen lung priind
dezoltarea dura$il,B
 )doptarea 0n 2((1 de c,tre "onsiliul European de la Cte$org a
Strate%iei UE entru de"#oltare dura$il! 2 i ad,ugarea mediului la
o$iectiele Strategiei de la ?isa$ona. 8n esen-,/ Strategia pune accent
pe necesitatea corel,rii 0ntre o$iectiele economice/ sociale i de
mediu i pe necesitatea unor ac-iuni mai ferme i mai e<ciente de
integrare a mediului 0n politicile sectorialeB
 instituirea 0n 2((2 a unui &i&tem uni3cat entru anali"a de imact
exante a principalelor propuneri opera-ionale la nielul "omisiei din
perspectia impactului poten-ial economic/ social i de mediu B
 adotarea la Con&iliul Euroean de la Laeen 4554/ a
rincialilor indicatori de mediu B
 adoptarea la Con&iliul Euroean de la 6arcelona 4554/ a
lanului de ac,iune entru romo#a rea te-nolo%iilo r de mediu

1%
 7i ad!u%area dimen&iunii e8terne la &trate%ia euroean! de
de"#oltare dura$il!B
 intrarea 0n igoare/ 0n 2((2/ a celui de al 7a&elea ro%ram de
ac,iune entru mediu9
 includerea de noi &ectoare comlementare (n &trate%ia de
inte%rare a considerentelor de mediu/ prin "onsiliul european de la
=ruxelles 2((27 educa-ie i s,n,tate/ politica priind protec-ia
consumatorilor/ turism/ cercetare/ politica de ocupare i politica
social,B
 adotarea (n 455: a Strate%iei euroen e de mediu 7i &!n!tate
SCALE// care sta$ilete leg,tura cauzal, 0ntre mediu i s,n,tate/ cu
centrarea politicilor pe grupurile sociale ulnera$ile/ 0n special copiiiB
 ela$orarea (n 455: a unor &trate%ii de de"#oltare inte%r;nd
rinciiile de"#olt!rii dura$ile (n cele mai multe dintre ,!rile
mem$reB
 adotarea (n 455< a Planului de Ac,iune entru Eco=Te-nolo%ii B
 re#i"uirea &trate%iei de dezoltare dura$il, i adoptarea 0n 2((5
unei declara,ii ri#ind rinciiile de"#olt!rii dura$ile9
 u$licarea de c!tre Comi&ie+ (n 4552+ a li&tei indicatorilor de
e#aluare a de"#olt!rii dura$ile / structura-i pe 1( teme prioritare7
dezoltare economic,/ s,r,cie i excludere social,/ 0m$,tr*nirea
popula-iei/ s,n,tate pu$lic,/ schim$are climatic, i energie/ modele de
produc-ie i de consum/ gestiunea resurselor naturale/ transport/ $un,
guernare/ parteneriat glo$al.
8n toate documentele mai sus men-ionate se poate constata c, principiul
integr,rii este considerat cel mai important principiu opera-ional 0n
institu-ionalizarea i aplicarea politicii europene de mediu i a strategiei de
dezoltare dura$il,. Documentele pun accent pe necesitatea aplic,rii
principiului 0n toate politicile i la toate nielurile/ urm,rinduse consecent/
at*t pe ertical, 0ntre nielurile de decizie/ c*t i pe orizontal, 0ntre
politici a unei corel,ri c*t mai e<ciente a celor trei categorii de o$iectie7
economice/ sociale i de mediu.

1&
 )plicarea lui 0n practic, a urmat dou, axe strategice. e de o parte/ a
presupus integrarea considerentelor de mediu 0n alte politici sectoriale i/ pe
de alt, parte/ a urm,rit asigurarea coeren-ei 0ntre o$iectiele de mediu/
economice i sociale 0n cadrul strategiei de dezoltare dura$il,/ prin
urm,toarele principii i ac-iuni7
 concilierea între condiţiile creşterii economice şi e!igenţele sociale şi
de mediu/ prin7
disocierea creterii de utilizarea resurselor/
crearea pie-elor competitie pentru $unuri i sericii ecologice/
 optimizarea 0ntre instrumentele de interen-ie $azate pe reglementare
i cele pe pia-,B
creterea e<cien-ei i echit,-ii 0n aplicarea sistemelor de interen-ieB
 consolidarea componentei ecologice a politicii <scale 0n condi-iile

men-inerii unui echili$ru

0ntre e<cacitate i echitateB
dezoltarea unui sistem e<cient de informareB
 integrarea graduală a considerentelor sociale şi de mediu în deciziile
şi comportamentele de producţie şi de consum.
 asigurarea coerenţei ansamblului politicilor economice prin de"nirea
strategiilor şi coordonarea acţiunilor la nivel comunitar#
 dezvoltarea unor structuri de cooperare la nivel internaţional care s,
faciliteze i s, promoeze a;utorul pentru dezoltare 0n faoarea -,rilor

s,race ale lumii/ s, asigure cadrul pentru aplicarea e<cient, a

principiul dura$ilit,-ii i pentru un mediu loial 0n competi-ia
interna-ional,B
 aplicarea principiului e"cacităţii asupra procedurilor de integrare a
dimensiunii mediu în politicile economice şi sociale. rincipiul cere ca
efectele $ene<ce ale aplic,rii dura$ilit,-ii s, <e mai importante dec*t
costurile antrenateB
 instituirea unui sistem de indicatori de evaluare a utilizării şi
e"cacităţii instrumentelor de integrare a politicilor economice, sociale
şi de mediu, din perspectiva dezvoltării durabile..

1'
  instituirea unui sistem de supraveghere multilaterală a reormelor
structurale în domeniul dezvoltării durabile la nielul tuturor
institu-iilor europene i prin antrenarea unor largi dez$ateri la nielul
opiniei pu$lice.

4. De"#olt!ri in&titu,ionale 7i actorii comunitari ai Politicii Euroene

de Mediu

De$utul procesului de integrare european, a aut loc 0ntro perioad, 0n

care mediul nu constituia o preocupare la niel de politici pu$lice/ iar
priorit,-ile "omunit,-ilor erau centrate pe o$iectie economice legate de
reconstruc-ia Europei dup, al doilea r,z$oi mondial/ cretere economic,/

sta$ilitate i dezoltare/ ocuparea for-ei de munc,B ele se 0ncadrau/ de altfel/

0n modelul doctrinar unidimensional neoclasic su$ordonat careului magic '
apreciat/ 0n principiu/ ca <ind poten-ial incompati$il cu interen-iile pu$lice
pentru asigurarea protec-iei mediului.

4.1. Politica de mediu (n tratatele comunitare

Ela$orate 0ntro concep-ie li$eral,/ tratatele instituind "omunit,-ile

Europene aris 1'51/ :oma 1'5% nu au inclus competen-e comunitare 0n
domeniul mediului. 8n po<da semnalelor tot mai eidente de poluare a
mediului din anii !(/ interen-iile comunitare 0n acei ani au fost punctuale/
legate 0n special de aspecte func-ionale ale pie-ei comune/ conform metodei
func-ionaliste de integrare coordonareaFarmonizarea politicilor na-ionale 0n
m,sura necesar, sta$ilirii i func-ion,rii pie-ei comune.
rotec-ia mediului a intrat pe agenda de lucru a "omunit,-ilor 0n 1)>1+
prin rima Comunicare a Comi&iei c!tre Con&iliu cu ri#ire la

nece&itatea unei olitici euroene de mediu E6. 8n 1)>4+ la

2(
0nt*lnirea la *rf 0n cadrul Con&iliului Euroean de la Pari& / e<i de state
i de guerne ai -,rilor mem$re/ cu siguran-, su$ impulsul dat i de
"onferin-a GN+ pe pro$leme de mediu din acelai an/ au cerut "omisiei s,
ela$oreze un program de mediu i s, adopte m,surile necesare
implement,rii lui.
:ezultatul a constat 0n crearea unui serviciu specializat pentru protecţia
mediului i adoptarea în $%&' a (rimului (rogram de )cţiune pentru *ediu
)6 pentru perioada 1'%31'%%. )u urmat alte trei programe 1'%&1'&2/
1'&31'&!/ respecti 1'&%F1''2 cu o a$ordare predominant sectorial,/
ertical,/ a pro$lemelor de mediu/ meritul principal al acestei prime etape
<ind acela de a < structurat componentele ma;ore ale politicii comunitare de
mediu7 principiile/ o$iectiele/ instrumentele i structurile institu-ionale.
)c-iunea "omunit,-ii 0n domeniul mediului a r,mas/ 0ns,/ 0n continuare/

limitat,. e de o parte/ preederile Tratatului ie-ei "omune nu sta$ileau

asumarea de c,tre "omisie a unor responsa$ilit,-i 0n domeniul mediului/ iar/
pe de alt, parte/ fundamentarea teoretic, a primelor programe era de
orientare li$eral,.

4.4. Actorii in&titu,ionali ai oliticii de mediu 7i rocedurile de

deci"ie

:olul central 0n ela$orarea i aplicarea politicilor comunitare reine

Comi&iei Euroene. entru politica de mediu/ a fost creat, 0n 1'&1 o
Direc,ie ?eneral! entru Mediu D?M/ / component, a celor 3! de
direc-ii generale i sericii specializate ale "omisiei.
:olul central al DC6 0l constiuie ini-ierea de noi acte legislatie 0n
domeniu i supraegherea aplic,rii ?egisla-ieiadoptate la niel comunitar 0n
statele mem$re. 8n acest scop/ misiunea asumat, de c,tre DC6 const, 0n7
 menţinerea şi ameliorarea calităţii vieţii printr-un înalt nivel de
protecţie a resurselor naturale, o evaluare şi o gestiune e"cace a

riscurilor, precum şi aplicarea în timp util a legislaţiei comunitare+

21
  avorizarea utilizării e"cace a resurselor în producţia, consumul şi
eliminarea deşeurilor+
 integrarea obiectivelor de mediu în alte domenii ale politicilor
comunitare+
 promovarea în  a creşterii care să ia în considerare nevoile

economice, sociale şi de mediu atât ale cetăţenilor de astăzi, cât şi ale

generaţiilor viitoare+
 contribuţia la găsirea de soluţii la problemele globale de mediu, în
special legate de schimbările climatice şi de conservarea biodiversităţii
la nivel internaţional+
 promovarea unei abordări multisectoriale a problemelor de mediu, cu
participarea tuturor părţilor implicate la o inormare mai e"cace şi la o
mai bună protecţie a mediului#
Dup, ce este adoptat,/ legisla-ia de mediu deine o$ligatorie 0n toate
statele mem$re/ cu posi$ilitatea unor clauze de salgardare/ a unor derog,ri
temporare i a unor perioade de tranzi-ie 0n cazul noilor state mem$re/ iar
"omisia supraegheaz, aplicarea legisla-iei/ $ene<ciind de spri;inul Cur,ii
Euroene de @u&ti,ie care poate < sesizat, dac, statele mem$re sau
agen-ii economici nu respect, ac9uisul comunitar.
Direc-ia Ceneral, pentru 6ediu are/ de asemenea/ responsa$ilitatea
reprezent,rii +niunii la niel interna-ional i urm,rete integrarea
considerentelor de mediu 0n politicile externe.
8n adoptarea legisla-iei de mediu/ rolul apar-ine celor dou, institu-ii de
decizie politic, 0n +niune/ Con&iliul 7i Parlamentul / conform procedurilor
sta$ilite prin articolul 1%5 al Tratatului consolidat "E. entru cazul general/ se
aplic, rocedura de co=deci"ie/ la nielul "onsiliului aplic*nduse votul cu
ma.oritate cali"cată# entru dispozi-ii de natur, <scal,/ m,suri priind
amena;area teritoriului/ gestiunea cantitati, a resurselor hidraulice/
afectarea solurilor cu excep-ia gestiunii deeurilor i pentru cele afect*nd
sensi$il accesul la resursele energetice ale -,rilor mem$re/ "onsiliul oteaz,
în condiţii de unanimitate, la propunerea Comisiei în cadrul rocedurii de
cooerare prin consultarea arlamentului/ a "omitetului Economic i Social

22
i a "omitetului :egiunilor. ?a nielul "onsiliului deciziile se iau 0n Con&iliul
Mini7trilor Mediului/ iar la nielul arlamentului European a fost 0n<in-at 0n
1'%3 "omitetul pentru 6ediu 0n prezent/ Comitetul entru Mediu+
S!n!tate Pu$lic! 7i Si%uran,! Alimentar! / responsa$il pentru
ini-iatiele legislatie priind protec-ia mediului i protec-ia consumatorului.
8n ela$orarea propunerilor legislatie i 0n adoptarea acestora/ "omisia/
"onsiliul i arlamentul se spri;in, pe aizele i recomand,rile celor dou,
institu-ii complementare/ cu rol consultati/ Comitetul economic 7i &ocial
i Comitetul Re%iunilor care asigur, implicarea autorit,-ilor regionale i
locale 0n procesul de decizie la niel comunitar.
+n rol cheie 0n acest proces de consultare reine i )gen-iei Europene
pentru 6ediu. A%en,ia Euroean! de Mediu a fost creat, 0n 1''(/ are
sediul la "openhaga Danemarca i a deenit opera-ional, 0ncep*nd cu

1''4. )E6 este principalul organism european care asigur, colectarea/

prelucrarea i furnizarea de informa-ii priind mediul am$ient diferi-ilor actori
pu$lici i pria-i 0n scopul promo,rii dezolt,rii dura$ile. )c-iunea )E6
const,/ 0n principal/ din7
• coordonarea reţelei ionet /0eţeaua uropeană de 1normare şi
2bservare în 3omeniul *ediului, ormată din peste 455 de organizaţii B
• colectarea şi analiza inormaţiilor de mediu provenind de la serviciile
Comisiei, ale ţărilor 6paţiului conomic uropean, ale organizaţiilor,
convenţiilor şi acordurilor internaţionale+
•

elaborarea şi urnizarea de rapoarte şi studii necesare undamentării

politicilor europene+
• promovarea celor mai $une practici 0n domeniul tehnologiilor i al
protec-iei mediuluiB
• acordarea de inormaţii şi consilierea agenţilor economici şi a
publicului larg#
Strategia )E6 se 0ncadreaz, 0n liniile strategice ale )6! i ia sta$ilit
patru arii tematice7 schim$,rile climatice/ reducerea $iodiersit,-iiFlimitarea
schim$,rilor spa-iale/ protec-ia s,n,t,-ii umane i calitatea ie-ii/ utilizarea i

gestiunea resurselor naturale i a deeurilor. Sectoarele prioritare sunt7

23
agricultura/ produsele chimice/ energia/ transporturile/ dezoltarea i
plani<carea teritorial,/ aspectele interna-ionale. Dei nu este direct implicat,
0n procesul de decizie/ comunic,rile i rapoartele sale asupra situa-iei
mediului ;oac, un rol esen-ial 0n adoptarea noilor strategii i m,suri de
protec-ie a mediului la niel comunitar i fundamenteaz, ma;oritatea
deciziilor "omisiei 0n aceast, direc-ie.

:. O$iecti#ele+ rinciiile 7i in&trumentele oliticii de mediu

8n procesul dezolt,rii institu-ionale a politicii de mediu/ +niunea a

parcurs un drum foarte lung/ nu tocmai linear i caracterizat deseori de
indecizie. :ezultatul sa constituit 0ns, nu at*t 0ntro politic, unde
"omunitatea 0i asum, foarte multe responsa$ilit,-i/ ci mai cur*nd/ 0ntro

politic, a*nd impact ma;or asupra de<nirii i aplic,rii strategiilor europene

i a politicilor comunitare i na-ionale. Eolu-ia tratatelor a dus/ de
asemenea/ la <xarea o$iectielor i principiilor E6 care sau transpus 0n
diferitele planuri de ac-iune pentru mediu.

:.1. O$iecti#e 7i rinciii

O$iecti#ele care stau la $aza politicii de mediu a +niunii Europene au

fost sta$ilite prin contri$u-ia )ctului +nic European i a Tratatului de la
6aastricht. "onform articolului 1%4/ su$ rezera implic,rii "omunit,-ii cu
respectarea strict, a principiului su$sidiarit,-ii/ o$iectiele
comunitare 0n domeniul mediului sunt7
 conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului+
 protecţia sănătăţii umane+
 utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale+
 promovarea de măsuri la nivel internaţional în vederea tratării
problemelor regionale şi globale de mediu#
Sta$ilirea acestor o$iectie comune nu pre;udiciaz, 0ns, rolul statelor

mem$re. 6ediul -ine de domeniul competen-elor 0mp,r-ite/ iar statele

24
mem$re 0i p,streaz, competen-ele 0n materie de ela$orare/ aplicare i
<nan-are a politicilor de mediuB ac-iunile comunitare sunt complementare/ cu
rol/ pe de o parte de asigurare a cadrului european de armonizare
coordonare a politicilor na-ionale i/ pe de alt, parte/ de sus-inere a politicilor
statelor mem$re i de poten-are a impactului acestora.
Princiiile folosite 0n ela$orarea i aplicarea politicii europene de mediu
sau conturat treptat/ 0n procesul dezolt,rii institu-ionale a E6 i a aplic,rii
diferitelor programe comunitare de ac-iune."onform "artei )l$e priind
responsa$ilitatea la nielul mediului 2(((/ principiile actuale 0n aplicarea
E6 sunt7
 principiul responsabilităţii (numit şi „poluatorul plăteşte”) are
0n edere suportarea de c,tre poluator a cheltuielilor legate de
m,surile de com$atere a polu,rii sta$ilite de autorit,-ile pu$liceB

principiul asigur, internalizarea costurilor de mediu de poluare la

nielul agen-ilor economici i 0i are srcinea 0n teoria externalit,-ilorB
 principiul acţiunii preventive7 se $azeaz, pe regula general, c,
@este mai bine să previi decât să combaţi AB aplicarea principiului
presupune ca orice decizie de produc-ie sau legat, de noi proiecte de
inesti-ii s, se raporteze la impactul de mediu anticipatB
 principiul precauţiei7 presupune c,/ 0n a$sen-a unei certitudini cu
priire la rela-ia cauz,efect 0ntre o ac-iune i impactul asupra
mediului/ dac, o ealuare tiin-i<c, ofer, su<ciente argumente priind
un posi$il impact negati pentru mediu sau s,n,tate/ tre$uiesc luate
m,suri de siguran-,B 0n aplicarea acestui principiu i a celui anterior/ un
rol esen-ial reine asum,rii responsa$ilit,-ii sociale de c,tre agen-ii
economici pu$lici i pria-i.
 principiul corecţiei, cu prioritate la surs,/ const*nd 0n o$liga-ia
poluatorilor de a lua m,surile necesare pentru 0nl,turarea efectelor
polu,riiB
 principiul proximităţii7 are drept scop 0ncura;area comunit,-ilor
locale 0n asumarea responsa$ilit,-ilor pentru deeurile i poluarea

25
 produs,B principiul are la $az, ideea c, 0n protec-ia mediului
responsa$ilitatea primar, reine nielelor inferioare de decizieB
 principiul protecţiei ridicate a mediului  preede ca politica de
mediu a +E s, urm,reasc, atingerea unui niel 0nalt de protec-ie
ac-iunea "omunit,-ii tre$uie s, asigure e<cien-a politicilor de mediu 0n


spa-iul european
principiul i nu7numaiB
integrării presupune ca o$iectiele de mediu s, <e luate
0n considerare 0n ela$orarea i aplicarea tuturor politicilor europene
care au un impact asupra mediului .
"omplementar principiilor speci<ce politicii de mediu/ pot < men-ionate i
o serie de principii generale cu rol important 0n ela$orarea i aplicarea E67
 principiul efcienţei, conform c,ruia i adoptarea unei legi de mediu
tre$uie su$ordonat, raportului cost H $ene<ciu/ cu luarea 0n
considerare a costului de oportunitateB
 principiul subsidiarităţii, aezat la $aza func-ion,rii sistemului
institu-ional comunitar.
 principiul transparenţei presupune dezoltarea unui sistem e<cace
de analiz, i informare asupra consecin-elor ac-iunii dierilor actori
economici i asupra politicilor adoptate la niel comunitar i 0n statele
mem$reB
 principiul inormării, conform c,ruia cet,-enii au dreptul s, o$-in, 0n
orice moment informa-ii priind calitatea mediului i s, participe la
procesul decizionalB
 principiul coerenţei presupune dezoltarea unor mecanisme de
coordonareFarmonizare 0ntre politicile europene/ pe orizontal,/ 0ntre
diersele politici sectorile i pe ertical,/ 0ntre deciziile luate la niel
comunitar/ na-ional/ regional/ local/ 0n aa fel 0nc*t s, se asigure
complementaritatea instrumentelor i generarea de sinergii 0n
realizarea o$iectielor de mediuB
 principiul cooperării. rincipiul are la $az, ideea c, protec-ia
mediului nu poate < realizat, doar 0n context intern a*nd 0n edere
externalit,-ile de mediu care dep,esc grani-ele +niunii i c,
tre$uiesc luate 0n considerare interesele speci<ce ale -,rilor 0n curs de
2!
 dezoltare. +niunea ;oac, un rol important 0n negocierea i ac-iunea 0n
domeniul protec-iei mediului la niel interna-ional/ lu*nd parte la toate
dosarele ma;ore.
 principiul coeziunii# "oeziunea reprezint, 0n +niunea European,/ ca
i mediul/ un element de condi-ionalitate 0n adoptarea i aplicarea

politicilor la toate nielurile/ <ind o component, o$ligatorie a strategiei

europene de dezoltare dura$il,.

:.4. Si&temul in&trumentelor PEM

+na dintre func-iile principale ale programelor de ac-iune pentru mediu a

constituito ela$orarea i sistematizarea unui sistem e<cace de instrumente
pentru realizarea o$iectielor de mediu. Su$ordonate principiilor adoptate 0n
cadrul E6/ instrumentele sau structurat treptat/ printrun efort de
sistematizare al "omisiei Europene/ pe urm,toarele categorii7 instrumente
de reglementare, instrumente a!ate pe piaţă 8economice şi "nanciare şi
mecanisme de support "nanciar, instrumente orizontale de spri.in

:.4.1 In&trumente de re%lementare

:olul instrumentelor de reglementare este de a sta$ili cadrul legal al

politicii comunitare i este format din cele peste 2(( de componente ale
ac9uisului comunitar regulamente/ directie/ decizii care transpun 0n cadru
legislati strategiile/ programele i planurile de ac-iune ale +niunii. #iind o
politic, de tip comunitar i nu comun/ 0n care rolul predominant de decizie i
responsa$ilitatea principal, apar-in statelor mem$re/ instrumentul legislati
cel mai frecent utilizat este directia.

:.4.4 In&trumente a8ate e ia,!

2%
 8n categoria instrumentelor axate pe pia-, poate < inclus orice instrument
economic/ ethnic sau de natur, <nanciar, care are un impact asupra
costurilor i pro<turilor rezultate din ac-iunile alternatie aate la dispozi-ia
agen-ilor economici/ 0n scopul modi<c,rii comportamentelor de produc-ie i
de consum 0n conformitate cu o$iectiele de mediuB mai simplu spus/ au rolul
de a integra considerentele ecologice 0n strategiile de 0ntreprindere i 0n
alegerea consumatorului. Instrumentele axate pe pia-, au la $az, doctrina
economiei sociale de pia-,/ conform c,reia pie-ele sunt imperfecte i
interen-ia pu$lic, are rolul de a corecta aceste imperfec-iuni 0n cazul de
fa-,/ externalit,-ile de mediu/ pentru maximizarea $un,st,rii sociale.
)anta;ul principal al acestor instrumente/ comparati/ spre exemplu/ cu
instrumentele administratie i de control/ -ine de adaptarea politicii de
mediu la exigen-ele economiei de pia-,/ respecti su$ordonarea principiilor

li$erei concuren-e i a e<cien-ei. #or-a de ac-iune a acestor instrumente -ine

de m,sura 0n care se sta$ilete o rela-ie clar, de antrenare 0ntre
comportamentele dura$ile i creterea surplusului de consum i de
produc-ie.
8n utilizarea instrumentelor axate pe pia-,/ "omunitatea urm,rete
prioritar urm,toarele aspecte speci<ce7
• asigurarea compati$ilit,-ii ecologiceB
• identi<carea o$stacolelor 0n introducerea instrumentelor economice i
propunerea de solu-iiB
•

•
recurgerea la taxele
identi<carea de mediuB
a;utoarelor pu$lice care sus-in sau promoeaz,
comportamente nondura$ile de produc-ie i de consum/ pentru a <
eliminateB
• promoarea adopt,rii 0n statele mem$re a conceptului de
responsa$ilitate de mediuB
• utilizarea acordurilor oluntare de mediu/ cu respectarea principiilor
economiei de pia-,B

2&
 • 0ncura;area utiliz,rii instrumentelor <scale pentru a atinge o$iectiele
de protec-ie a mediului 0n corela-ie cu o$iectiele economice generale
ale "omunit,-ii cretere/ ocupare/ competitiitate.
rin programul al cincilea pentru mediu/ au fost sta$ilite urm,toarele
categorii de instrumente $azate pe pia-,7
a9 ta!e şi impozite / grupate 0n dou, categorii7 de emisie deersare de
poluan-i/ zgomot i pe produsB au rolul de a folosi <scalitatea 0n modi<carea
comportamentelor agen-ilor economici/ responsa$ilitatea aplic,rii lor reine
statelor mem$re i constituie enituri la $ugetele na-ionale.
b9 acilităţile şi deducerile "scale/ cu rolul de a 0ncura;a sistemele dura$ile de
produc-ie i ecoproduseleB
c9 subvenţiile publice/ directe i indirecte.
d9 auditul de mediu, pentru a promoa introducerea unui management intern

asupra performan-elor 0n domeniul protec-iei mediului i al utiliz,rii

resurselor naturale.
+n rol esen-ial 0n aplicarea instrumentelor de pia-, 0l are &ta$ilirea
re,ului corect . Ealuarea pre-ului real al resurselor i al impactului de
mediu al comportamentelor agen-ilor economici presupune o perspecti, pe
termen lung ce scap, ;ocului pie-ei li$ere. Gri/ pre-ul de pia-, tre$uie s,
reecte costul real pentru societate/ incluz*nd costurile de mediu. 8n
concep-ie european,/ autoritatea pu$lic, are responsa$ilitatea de a se
implica 0n ealuarea acestui cost/ 0n aa fel 0nc*t impactul de mediu s, poat,
< luat 0n considerare 0n adoptarea deciziilor agen-ilor economici.
De asemenea/ pentru a asigura integrarea considerentelor de mediu 0n
comportamentele
agen-ilor economici/ o serie de in&trumente adoptate de c,tre "omisie au
rolul de a ameliora
inBorma,ia 7i tran&aren,a ie,ei 7i de a romo#a de"#oltarea eco=
ie,elor+ con&iderate
in&trumente te-nice7

2'
 a9 tichetele ecologice1& 8sau denominarea „eco9
Sistemul este $azat pe oluntariat/ face parte din categoria
instrumentelor de promoare a responsa$ilit,-ii sociale a 0ntreprinderilor i a
fost lansat 0n 1''2. :olul ecoetichetelor este acela de a asigura izi$ilitatea
produselor care 0ndeplinesc o serie de criterii de mediu <xate de c,tre
"omitetul +niunii Europene pentru Denominare Eco. rodusele integrate 0n
sistem primesc/ de regul, pentru o perioad, de 3 ani/ un logo speci<c
reprezent*nd o margaret,B analiza se face pe toat, durata ciclului de ia-, al
produselor/ 0n $aza unui caiet de sarcini.

b9 )cordurile :oluntare de *ediu

)cordurile Joluntare de 6ediu )J6 func-ioneaz, ca instrument al
politicilor de mediu 0n +E din 1''!/ anul 2((2 ad,ug*nd un cadru de
.
reglementare pentru acorduri la niel comunitar
)cordurile oluntare pot < ini-iate de c,tre p,r-ile interesate at*t 0n domenii
unde "omunitatea legifereaz,/ c*t i 0n domenii de interes speci<c sau de
c,tre "omisie. Ele reprezint,/ 0n sintez,/ practici de autoreglementare sunt
oluntare/ o form, de coreglementare 0n domenii de interes legate de
protec-ia mediului.
)anta;ele )J6 -in de7 promoarea unei atitudini anticipatie/ g,sirea de
solu-ii adaptate pro$lemelor speci<ce/ realizarea mai rapid, a o$iectielor de
mediu. "omunitatea acord, prioritate utiliz,rii acordurilor oluntare 0n
aplicarea I/ gestiunea deeurilor i schim$,rile climatice.

c9(revenirea şi 0educerea 1ntegrată a (oluării 8sistemul 1((C9

rogramul a fost lansat 0n 1''! i are drept scop s, sus-in, promoarea i
reducerea polu,rii generat, de actiit,-i/ 0n principal/ din domeniul energetic/
al produc-iei i transform,rii metalelor/ al industriei chimice/ al industriei
mineralelor i al gestion,rii deeurilor. 6,surile izate urm,resc reducerea
emisiilor 0n aer/ ap,/ sol i gestionarea deeurilor/ pentru a asigura un
niel ridicat de protec-ie al mediului.
3(
d9 (olitica 1ntegrată a (roduselor 8sistemul (1(9
2(

rin olitica Integrat, a roduselor/ lansat, 0n 2((3/ "omunitatea

urm,rete s, promoeze dezoltarea ecopie-elor. olitica are la $az, ideea
c, orice produs sau sericiu are un impact asupra mediului/ <e prin modul de
produc-ie/ <e prin consum sau eliminare/ proocarea ma;or, -in*nd de
com$inarea 0ntre o$iectiul amelior,rii stilului de ia-, i a $un,st,rii
condi-ionate de consum/ cu o$iectiul protec-iei mediului. "omunicar ea
"omisiei din iunie 2((3 asupra I precizeaz, c, 0n aplicarea politicii or <
priilegiate dou, direc-ii de ac-iune7 sta$ilirea de condi-ii generale pentru
ameliorarea integr,rii ecologice 0n ciclul de ia-, al produselor i
concentrarea pe produsele cu cel mai ridicat poten-ial din punct de edere
ecologic.

Sistemul este axat pe trei etape ale procesului de decizie care

condi-ioneaz, impactul de mediu al ciclului de ia-, al produselor/ respecti7
aplicarea principiului @poluatorHpl,titorA 0n <xarea pre-ului produselor/
alegerea consumatorului i concep-ia ecologic, a produselor.

e9 Criteriile aplicabile inspecţiilor de mediu în statele membre au fost create

pentru a asigura conformitatea cu legisla-ia de mediu a +E i aplicarea
uniform, a acesteia. "riteriile presupun condi-ii minime priind organizarea/
desf,urarea/ ealuarea i pu$licarea rezultatelor inspec-iilor de mediu.

9 6istemul de evaluare a eectelor proiectelor publice şi private asupra

mediului a fost adoptat prin Directia &5F33% EE" din 1'&5 i are ca scop
aplicarea principiului integr,rii 0n ela$orarea i aplicarea proiectelor i
programelor dintrun num,r foarte larg de domenii7 plani<care teritorial, i
utilizarea terenurilor/ industrie/ transport i telecomunica-ii/ energie/
agricultur,/ silicultur,/ pescuit i turism/ managementul apei/ gestionarea
deeurilor. Ealu,rile recente ale "omisiei apreciaz, c, sistemul are un

31
impact limitat/ rezultatele lui <ind condi-ionate de asumarea responsa$ilit,-ii
ecologice la toate nielurile i de c,tre to-i actorii implica-i/ pu$lici i pria-i.

:.: Mecani&me de &uort 3nanciar

rincipalele instrumente de spri;in <nanciar comunitar 0n aplicarea E6 0n

statele mem$re
sunt7
a) Programul L!" 41 # nstrumentul !inanciar $omunitar pentru
%ediu rogramul ?I#E a fost creat 0n 1''2/ este folosit exclusi 0n aplicarea
E6 i include trei arii tematice7 mediu/ natur, i -,ri ter-e.
G$iectiele generale ale programului sunt7
 de<nirea i promoarea unor modele de produc-ie i de consum 0n

 conformitateexemplelor
promoarea cu principiile
dedezolt,rii dura$ileB
$un, practic,B
 sus-inerea proiectelor pilot/ a inform,rii orizontale/ a educa-iei i
form,rii profesionaleB
 dezoltarea i ameliorarea competen-elor structurilor administratieB
 sus-inerea integr,rii mediului 0n alte politici i asigurarea coordon,rii
dierselor instrumente i proceduri cu impact asupra protec-iei
mediului.
"omponenta 6ediu <nan-eaz, 0n propor-ie de 3(5(K proiecte ce
promoeaz, metode i tehnici inoatoare i care pot contri$ui la reducerea
impactului negati asupra mediuluiB componenta Natur, contri$uie cu 5(
%(K la <nan-area proiectelor de conserare i ameliorare a $iodiersit,-ii/
inclusi prin spri;inirea re-elei Natura 2(((/ iar componenta L,ri Ter-e
<nan-eaz,
cu maxim %(K programe pentru crearea structurilor administratie i
aplicarea de politici de mediu 0n -,ri din Mona 6editeranean, i zona 6,rii
=altice.
erspectiele <nanciare 2((%F2(13 / 0nt,resc dimensiunea de mediu a
<nan-,rii comunitare speci<ceB o$iectiele de mediu or < integrate 0n

32
domeniile prioritare i or < <nan-ate/ 0n principal/ prin ariile tematice
@"retere dura$il,A/ @6anagement dura$il i protec-ia resurselor naturaleA i
@+niunea European, ca partener glo$alA. 8n acest scop/ "omisia a propus un
nou program LIFE In&trumentul 3nanciar entru mediu
romo#area unei Uniuni Euroene dura$ile/ cu rolul de a contri$ui la
dezoltarea/ aplicarea/ monitorizarea/ ealuarea i comunicarea 0n politica i
0n dreptul comunitar de mediu.

b) &istemul !ondurilor &tructurale

Sistemul fondurilor structurale #ondul European de Dezoltare :egional,/
#ondul Social
European/ #ondul European de Grientare i Carantare )gricol, sec-iunea

Grientare reprezint, 0n prezent aproximati 35K din $ugetul comunitar/ cu

tendin-, de cretere. Dup, 1''2/ fondurile sunt tot mai mult corelate cu
o$iectiele politicii de mediu/ at*t prin <nan-area unor programe speci<ce/
c*t i prin integrarea considerentelor de mediu 0n implementarea diferitelor
proiecte.
Sistemul <nan-eaz, ac-iuni extrem de dierse/ de la proiecte de anergur,
spre exemplu/ de ameliorare a calit,-ii mediului/ dezoltarea infrastructurii/
p*n, la proiecte de <nan-are a Grganiza-iilor Non H Cuernamentale sau a
I66. 8n prezent/ 1!/5K din #EDE: i 5(K din #ondul de "oeziune <nan-eaz,
direct programe de mediu. 8n plus/ contri$u-ia fondurilor structurale la
protec-ia mediului tre$uie ealuat, i prin impactul indirect pe care 0l
produce/ prin ameliorarea condi-iilor economice i sociale 0n regiunile relati
sla$ dezoltate. e iitor se anticipeaz, o 0nt,rire a condi-ionalit,-ii de mediu
0n utilizarea fondurilor structurale/ prin aplicarea principiului integr,rii.

c) !ondul de $oeziune (!$)

33
 rin #"/ "omunitatea acord, spri;in <nanciar statelor mem$re cu
I=Flocuitor mai mic de '(K din media comunitar, pentru proiecte 0n
domeniul mediului i al re-elelor de transport.

d) &istemul de credite al 'ăncii "uropene de nvestiţii ('")

rotec-ia mediului constituie un important criteriu de selec-ie a proiectelor
<nan-ate de c,tre =EI/ 0ncep*nd cu 1'&3 23. 8n anii '(/ =EI a acordat credite
de milioane de Euros pentru proiecte 0n domeniul trat,rii apelor/ gestiunii
deeurilor/ conser,rii ur$ane i reducerii polu,rii.
entru proiecte de mediu/ 0mprumuturile pe termen lung pot s, acopere
p*n, la 5(K din costul inesti-iei. riorit,-ile 0n <nan-area =EI sunt7
ameliorarea calit,-ii apei i aerului/ mediul ur$an 0n special/ re-elele de
transport/ protec-ia s,n,t,-ii/ economisirea energiei i surse alternatie de

energie/ gestionarea deeurilor.

e) Programul „*+, -...”

#,r, a dispune 0n prezent de un fond propriu/ :e-eaua N)T+:) 2((( are
totui un rol catalizator 0n <nan-area $iodiersit,-ii 0n spa-iul intracomunitar.
:e-eaua include 0n prezent peste 1&.((( de zone prote;ate/ cu aloare
ecologic, ridicat,/ acoperind aproximati 1%K din suprafa-a E+15.
#inan-area este asigurat, prin ?I#E Natur,/ prin fondurile structurale i prin
#ondul de coeziune/ dar se estimeaz, crearea unui instrument <nanciar
propriu.
) Programul de promovare a /01urilor active 2n domeniul mediului

:.< In&trumente ori"ontale de &riin

Instrumentele orizontale de spri;in sunt complementare celorlalte

instrumente i au rolul de a promoa o mai $un, cunoatere 0n domeniul
mediului i de a crea un context faora$il dezolt,rii dura$ile.
34
 rincipalele instrumente orizontale folosite la niel comunitar sunt7
dezvoltarea şi ameliorarea permanentă a datelor statistice privind mediul şi
biodiversitateaB dezvoltarea tehnologică şi cercetarea ştiinţi"că+ plani"carea
sectorială şi spaţială+ inormarea publică şi educaţia+ educaţia şi ormarea
proesională#
)naliza 0n dinamic, a sistemului instrumentelor politicilor de mediu
reect, preocuparea +niunii de adaptare a politicii de mediu la principiile
economiei de pia-,/ cu mutarea accentului dinspre instrumentele de
comand, i control c,tre cele axate pe pia-,/ prin ac-iuni de integrare a
considerentelor ecologice 0n comportamentele de produc-ie i de consum.

< Politica euroean! de mediu 7i Rom;nia

olitica de mediu 0n :om*nia a de$utat 0n anii '(/ prin 0n<in-area

*inisterului *ediului. 8 n 1))4 a fost adoptat, @ 6trategia ;aţională de
(rotecţia *ediuluiA/ reactualizat, 0n 1))G i 0n 2554.
"onform strategiei/ o$iecti#ele rioritare de mediu (n Rom;nia sunt7
 conservarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate a oamenilor+
 dezvoltarea durabilă+
 prevenirea poluării+
 conservarea biodiversităţii+
 conservarea moştenirii culturale şi istorice+
 aplicarea principiului „poluatorul plăteşte+
 stimularea activităţii de redresare a mediului prin acordarea de
su$en-ii/ credite cu do$*nd, mic, etc..
"ele mai importante progrese 0n domeniul legislati faorizate de strategia
na-ional, i de programul de aderare sau 0nregistrat 0n7 legisla-ia priind
ealuarea impactului/ cea priind deeurile periculoase/ gropile de gunoi
pentru deeuri/ deeurile rezultate din am$ala;e i transportul deeurilor/
legisla-ia priind apa mena;er,/ apa pota$il,/ poluarea cauzat, de
su$stan-ele periculoase/ identi<carea spa-iilor ce necesit, protec-ie special,/
controlul polu,rii

35
industriale/ m,suri pentru siguran-a c*mpurilor nucleare.
"a -ar, mem$r, a +niunii Europene/ :om*nia este o$ligat, s, adopte 0n
totalitate i ac9uisul comunitar de mediu. )plicarea strategiei geometriei
aria$ile 0n modelul european de integrare face 0ns, posi$il, adoptarea i
aplicarea treptat, a legisla-iei comunitare/ prin utilizarea perioadelor de
tranzi-ie i a derog,rilor temporare. )ceste instrumente ale strategiei de
extindere au enit 0n mod esen-ial 0n spri;inul -,rii noastre/ dac, lu,m 0n
considerare exigen-ele ridicate de mediu 0n spa-iul european raportat la
posi$ilit,-ile :om*niei de a aplica legisla-ia i la costurile reformelor
necesare pentru a integra principiul responsa$ilit,-ii ecologice.

Caitolul de ne%ociere Protec,ia mediului (nconur!tor a fost

deschis 0n mai 2((2 i 0ncheiat 0n 2((4B 0n urma negocierilor/ :om*nia a

o$-inut urm!toarele erioade de tran"i,ie7

 ' perioade de tranziţie, cu durate de $, < şi ' ani, pentru conformarea
cu preederile directiei referitoare la controlul emisiilor de compui
organici olatili "GJ rezulta-i din depozitarea $enzinei i distri$u-ia sa
de la terminale la sta-iile de distri$u-ie a $enzineiB
 ' perioade de tranziţie, cu durate de ', = şi = ani / pentru atingerea
o$iectielor de recuperareFreciclare pentru plastic/ sticl, i lemn/
pre,zute de conformarea cu preederile directiei priind am$ala;ele
i deeurile de am$ala;eB
 < perioade de tranziţie cu durate cuprinse între $ şi < ani, pentru
conformarea cu preederile directiei priind incinerarea deeurilorB
 ' perioade de tranziţie cu durate de de ', & şi % ani pentru
conformarea a 13( depozite cu preederile directiei priind
depozitarea deeurilorB
 < perioade de tranziţie cu durata de < ani pentru atingerea -intelor de
colectare/ reciclare/ alori<care pre,zute de directia priind deeurile
de echipamente electrice i electroniceB
 < perioade de tr anziţie de = şi % ani pentru aplicarea integral, a
preederilor regulamentului priind transportul deeurilor i o derogare

3!
 de la aplicarea art# &8>9 pe perioada în care se aplică derogarea
temporară instalaţiei de destinaţie+
 < perioade de tranziţie de % şi $< ani pentru aplicarea preederilor
directiei referitoare la epurarea apelor uzate ur$aneB
 < perioade de tranziţie de > şi % ani pentru respectarea a ' parametri
de calitate pre,zu-i de directia priind calitatea apei pota$ileB
 $ perioadă de tranziţie de ' ani pentru 51 unit,-i industriale pentru &
su$stan-e periculoaseB
 $ perioadă de tranziţie cu durata de ?,< ani pentru 1'5 de instala-ii ce
se a, su$ inciden-a directiei priind preenirea i controlul integrat
al polu,riiB
 ' perioade de tranziţie cu durata de 4 anipentru alorile limit, de SG2
pentru 34 instala-ii mari de ardere/ pentru respectarea alorilor limit,
de NGx pentru !' instala-ii / pentru alorile limit, de pul$eri pentru 2!
instala-ii i 1 perioad, de tranzi-ie de 1 an pentru respectarea alorilor
limit, pentru NGx pentru ! instala-ii.
Nu 0n ultimul r*nd/ protec-ia mediului poten-eaz, factorii creterii
economice/ creeaz, locuri de munc, i genereaz, dezoltarea de noi pie-e
cu rol esen-ial 0n creterea $un,st,rii sociale.
:om*nia a reuit de;a s, transpun, 0n legisla-ia intern, cea mai mare parte
a ac9uisului de mediu/ dar rapoartele "omisiei au atras 0n mod constant
aten-ia asupra limitelor capacit,-ii administratie de aplicare a E6 i asupra
posi$ilit,-ilor reduse de <nan-are/ cu lipsa unor instrumente <nanciare

adecate. "omunitatea a enit 0n spri;inul :om*niei prin instrumentele

<nanciare de preaderare hare i IS)/ precum i prin oferta de participare
la proiecte de ;umela;/ <nan-are prin =EI/ participare la programul ?I#E i la
Ini-iatiele "omunitare.
Prioritatea actual! (n alicarea PEM (n Rom;nia o con&tituie
adotarea de &trate%ii &ectoriale care &! inte%re"e con&iderentele
de mediu (n conBormitate cu o$iecti#ele de"#olt!rii dura$ile/ 7i
ameliorarea caacit!,ii &tructurilor admini&trati#e de imlementare.

3%
 2 Conclu"ii

rotec-ia mediului reprezint, ast,zi 0n +niunea European, o politic,

orizontal,/ cu rol de principiu 0n ela$orarea i aplicarea tuturor politicilor
"omunit,-ii i statelor mem$re. )$ordarea integrat, -ine de eolu-iile la
nielul strategiilor generale de integrare din ultimul deceniu al secolului

trecut care sau adaptat treptat modelului dezolt,rii dura$ile.

rin cele ase programe de ac-iune pentru mediu/ +niunea a ela$orat un
sistem complex de legi comunitare orizontale i pe domenii calitatea
aerului/ gestiunea deeurilor/ calitatea apei/ protec-ia naturii/ poluare
industrial, i managementul riscului/ su$stan-e chimice periculoase i
organisme modi<cate genetic/ zgomot/ protec-ie ciil,/ siguran-a nuclear, i
radioprotec-ie/ a trecut de la a$ordarea sectorial, la cea integrat,/ a
dezoltat principii i instrumente de ac-iune/ i a dezoltat dimensiunea
extern, prin cooperarea la niel interna-ional.
8n cei peste 3( de ani de ac-iune comunitar, 0n domeniul protec-iei
mediului/ "omisia apreciaz, c, principalele rezultate o$-inute sunt7
diminuarea reziduurilor industriale/ limitarea sau interzicerea utiliz,rii unor
su$stan-e toxice/ cu riscuri ridicate pentru mediu i s,n,tate/ diminuarea
acidi<c,rii apelor/ ameliorarea gestion,rii deeurilor/ ameliorarea calit,-ii
apelor/ aerului i solului.

3&
 =I=?IGC)#IE

 Delega-ia "omisiei Europene 0n :om*nia/ 2((5/ 6ector @iche#

)griculture http7FF.infoeuropa.roFdocsFSectorO<che)griculture.pdf
 Institutul European din :om*nia/ 2(((/ 6eria *icromonogra"i /
(olitici uropene# (olitica de mediu,+:? / http7FF.ier.roF
 6inisterul Integr,rii Europene/ 2((4/ Capitole de negocieri,
http7FF.mie.roFNegocieriF:omanaF#iseOcapitoleOK2(inchiseO
K2(2((4.pdf
 .andreisaguna.ro /

3'
4(