Neomodernismul a fost un curent literar manifestat între anii 1960 1970 ca o reacție

împotriva avangardismului și a valului Comunist din acea vreme

Elementele neomoderniste prezente în poezia dată sunt viziunea originală asupra
temei iubirii văzută ca un element agresiv care aduce schimbări dar și cu lumea Plus lipsa
elementelor de prozodie ingambament versuri inegale ca dimensiune și strofe cu număr
diferit de versuri. Se apelează la sensibilizare prin intermediul limbajului artistic dar și prin
subiectivitatea poeziei
Poezia dată a fost publicată în anul 1964 în volumul o viziune a sentimentelor.
Titlul este o sintagmă care conține un termen concret leoaică și unul abstract
sentimentul de iubire ce au în comun trăsături și anume : leoaică este un animal puternic ce
își vânează Prada prin statul la pândă atac provocând suferință respectiv moarte victimei iar
Iubirea este un sentiment puternic ce are ca formă de atac seducția ce poate a duce chiar
suferință.
Metafora din titlu anticipa tema. Poezia începe cu reluarea metafore Ce reprezintă un punct
de plecare pentru ideile poetice.
Poezia cuprinde trei strofe inegale ce corespund unor etape distincte ale întâlnirii
omului cu iubirea. Strofa întâi ilustrează apariția iubirii strofa a doua ilustrează raportul
îndrăgostitului cu lumea. Strofa a treia reprezintă raportul îndrăgostitului cu el însuși.
Strofa întâi apare iubirea căreia îi sunt transferate atributele leoaicei tinerețe
spontaneitate unde iubirea apare în mod neașteptat viclenie transformarea unei relații de
prietenie în iubire dar și violență unde mușcătura nu provoacă durere dar lasa un semn vizibil
ce ii va schimba viața îndrăgostitului.
În strofa a doua se arată transformările care au loc în raportul eului liric cu lumea.
Unde el percepe natura "ca un cerc deadura" adică 1ni vers perfect în care pătrunde alături
de iubită . Enumerația " când mai larg când mai aproape" evidențiază momentele trăite într o
relație : bucurie tristețe. Privirea Nu captează doar imaginile și stabilește și legături cu
celelalte simțuri " și auzul o întâlni tocmai lângă ciocârlii" Indrăgostitul percepe totul
senzorial simțind sa înălțat sufletește. Curcubeului ilustrează pe de o parte culoarea pe care o
dă vieții iubirea și Pe de altă parte îmi este un punct de legătură dintre lumea reală și cea
iluzorie a sa.
Ultima strofă aduce în prim plan pe eul liric care conștientizează transformările ce au
avut loc. Îndrăgostitul își pierde identitatea de odinioară prin " neam duce mâna la
sprânceană la tâmplă și la bărbie dar mână nu le mai știe" ce formează alături de iubita sa un
întreg . Mișcarea haotică a mâinii ilustrează gesturile necontrolate ale îndrăgostitului. Revine
în mod Simetric simbolul leoaicei care traversează viața adică deșertul ce ii da un sens prin
strălucire. Epitetul metaforic "leoaica arămie" evidențiază maturizarea pe care o aduce
dragostea intr o anumită etapă a vieții. Prin " încă o vreme si inca o vreme " sunt redate
mișcările viclene care reprezintă caracterul înșelător al relațiilor care traversează viața.
Punctele de suspensie din finalul poeziei Ilustrează în faptul că Iubirea vine și pleacă lăsând în
urmă nostalgii ce accentuează ideea că prin iubire timpul poate fi învins.
La nivelul limbajului artistic observăm în prima strofă o metaforă adică primul vers
urmată de enumerații ce ilustrează felul în care acționează iubirea asupra eului liric " Mi a
sărit ma pandise m a mușcat "
În a doua strofă domină metaforele " lumea văzută ca un cerc ; curcubeul " .
Metafora personificatoare" privirea întâlni auzul" prin intermediul acestor metafore se
accentuează intensitatea trăirilor îndrăgostitului.
În strofa a treia se întâlnește enumerația ce evidențiază apariția dezechilibrului
urmată de metafora leoaicei ce acaparează deșertul. Repetiția din final " încă o vreme și încă
o vreme reiterează experiențele erotice cunoscute de a lungul vieții.
La nivel verbal strofa întâi conține verbe la perfect compus "mi a sărit , m ă mușcat ,
mi a înfipt ) ce lucrează o experiență din trecut adică întâlnirea cu iubirea dintr un trecut
apropiat. În strofa a doua domină perfectul simplu"Se facu , tasni , întâlni ) ce ilustrează
transformările ce au avut loc pe așteptate. În ultima strofă domină prezentul ( nu știe alunecă
trece) ce accentuează intensitatea implicării afective a eului liric în fiecare dintre iubirile
trăite.