Un exemplu de situație reală privind răspunderea penală a persoanelor
juridice ar fi cazul Volkswagen AG, care a recunoscut în septembrie 2015 că a utilizat software fraudulos pentru a manipula testele de emisii ale mașinilor diesel vândute în Statele Unite. În urmă acestui scandal, compania a fost acuzată de fraude și a fost supusă unor sancțiuni severe, cum ar fi amenzi, plăti compensatorii și acordarea de compensații către cumpărătorii de mașini diesel. În acest caz, Volkswagen AG a fost considerată vinovată pentru infracțiunea de fraudă și a fost supusă răspunderii penale prin plata de amenzi și compensații. De asemenea, angajații companiei au fost, de asemenea, supuși răspunderii penale în acest caz. Acest caz ilustrează cum o entitate juridică poate fi considerată vinovată pentru infracțiuni penale comise prin acțiunile sau inacțiunile sale sau ale angajaților săi și cum acest lucru poate avea consecințe negative asupra reputației și afacerii companiei. Că urmare a acestei acuzații, Volkswagen AG a fost supusă unor amenzi și sancțiuni civile și penale în mai multe țări, precum și unor procese civile din partea proprietarilor de mașini afectați. Compania a acceptat să plătească o amendă de 14 miliarde de dolari în SUA și a rambursat proprietarii de mașini afectați. De asemenea, mai mulți oficiali ai companiei au fost acuzați și condamnați pentru fraude și alte infracțiuni legate de emisiile de gaze de eșapament. În plus, această situație a afectat și reputația și imaginea companiei, și a dus la pierderea de clienți și la scăderea vânzărilor. Acest caz ilustrează modul în care răspunderea penală a persoanelor juridice poate avea consecințe severe asupra afacerii și reputației unei companii, precum și asupra părților interesate, cum ar fi actionarii și clienții.