Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Pamantul Stramosesc Anul V, Nr. 2, 1 Feb. 1933

    Încărcat de

    remus13
    125 vizualizări17 pagini
    periodic interbelic, organul de presa al Miscarii Legionare.

    Titlu original

    Pamantul Stramosesc anul V, nr. 2, 1 feb. 1933

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    periodic interbelic, organul de presa al Miscarii Legionare.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    125 vizualizări17 pagini

    Pamantul Stramosesc Anul V, Nr. 2, 1 Feb. 1933

    Încărcat de

    remus13
    periodic interbelic, organul de presa al Miscarii Legionare.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 17
    5 FLEET AITO TTT Speer ene ace eh 8 ANULV No. 2 tn FEBRUARI 1999,” ~ PAMANTUL STRAMOSESC FOAIE DE EDUCA TIE LEGIONARA, ORGANIZARB : SI INFORMATII : Daan WT RRA TILE ANUL V No. 2 4 FEBRUARIE i933 — lances PAMANTUL STRAMOSESC FOAIE DE EDUCATIE LECIONARA, ORGANIZARE SI INFORMATII . TER Re aaa XDRESA Redacior Respons2bil as a ne say Le PAmintet StRimogesc ION BANEA APARETAT 15- | Str. lorie No, 28 CONGRESUL DELA FOC 4 IANUARIE 1933 DISCUTIUNILE SI HOTARARILE DARE DE SEAMA A Dela £930, 24 Dec. aiua constituirti ia Bu grele si ni corp care formeazi ea mai inalt autoritate mcral3 a organizatie Dapa Goi ani impliniti se intrunesc Ja Focsani bitranii, cari stu de veghe cu paral lor (ca s4 pazeasca calea c2a bund, calea uminoasd, pe care trebae sd sci triumfator, a legit = _ Pp ‘convocati de asemeni, consilinl superior al Legiunii sefti unitatilor politice judetene i ziva de 4, la ora 10, in casele Domaului Hristache Solomon. cu 0 preotul Ion Dumitrescu, luptatorul mucenic al Maramuresalui. doua zile. hotrari in materie de organizare, actiune, program, cari se vor ce- e discutium: au lust parte toti ce prezenti. [AT DIN EXPUNEREA SEFULUI LEGIUNIL 4 seful Legiunii face o larga dare de seam care dureazi e de la 3 la 5. acum doi ani la 1930 eram putini la numir, 3 sefi de organizatii wr foaie. Astizi cand ne reintoarcem de pe CaS de lupta Sefi de organizatii jndetene, jerea noastra o sevioasd imiuna- 2 PAMANTUL _STRAMOSESC tatire 2 Céminului din Tasi un nou antomobil, si o tipogratie, complecta, inzestrata cu tot cei trebueste, in stare de perfecta functiune. aye Cand am plecat cétiva tineri sdraci dar neclintiti in hotararile noastre, acum cativa ani si cin am ajons si realizim ce-am realizat si s4 invingem toate fortele politice coalizate de Goud ori 1a rand, intelegem, prea bine si invidia justificaté a amicilor gi groaza inamicilor. Dar mai infelegem o& avem un viitor plin de greutati pe cari stm gata s4 le invingem un viitor po care nimeni nu-l are, un viitor in care vom dovedi c& spiritol legionar, va schimba din temelii Romania cea paréginit4,'spiritul politicianismului instrainat, risipitor si incapabil 0 PRAPASTIE LEGIONARUL §I POLITICIANUL Migcarea noastra are un profund caracter spiritual. Ea incearc4 o schimbare sufleteasea a neamului. Daci vom cerceta motorul sufletesc care anima intreaga noastra viata publica vom vedea ca el este de esenté ou totul inferioara. De la cel din urma tdran gi pina 1a inaltii Demmitari ai statului, cand se decid a intra in viata politic’ ee intreab : «Ce voi cAstiga de aici, ce beneficii pot trage?» Fiecare este méanat de pofta de castig, si vanatoarea de situaf Acesta este spiritul care aservind interesele patriei, intereselor individuale si poftelor de imbogitire au facut din Roménia, 0 ruina. {MPOTRIVA ACESTUI SPIRIT se ridicé sufletul nostru legionar. Pe noi ne mana do- rinta de jertfa, care da satistacie sufletelor, care se ridicd in sfere superioare, satis factie pe care n’o gicim in lumea poftelor de castig. Cel ce vine la noi, nu se intreab’: «ce pot castiga, ce beneficii pot trage» ci se in- treab’: ce poate da, ce jertfa jfoate face? Recunoastem deasupra noastra un Dummnezeu si o Patri viata ei infinila in trecutul milenar si cu un viitor in care incd sute de gener asteapta si travasca. To fata ei te si ne inchinam si s& facem jertfa. In fata ei ne prezentim nu cu drepturi cetatenesti ci cu sacre datorii: -Telul nostra nu este acela al politicianului de ane construi o avere, ci acela de a ne istri Inflorita s1 puternica. munci si vom construi. Pentru ea vom iace din fiecare roman un erow jertfa, gata de moarte. UNITATEA LEGIONARILOE. | Pe dangii ti uneste numai poita de prada. Dar ii dezbina dorinta e dezbine. Ne unéste o Patrie pe care o slujim cu credinti. 2 ini suntem o unitate perfectd, vom merge impreuna si pe dramuri narginea mormantalui. iL DE ORGANIZARE LEGIONARA Legionar se dovedeste a fi mai bun decat al celorlalte organiza ‘unele organizatiila inceput cu totul refractare uner astfel de or- ul incercand adoptarea sistemului nostru. Este cea mai buna care ne depageste existenta cu i de Romani SI SUFLETUL ral il de a le vedea furate). ant realilaji care ramdn sunt f multe @ prin nori. El trebuie si se bazexe sale lui eare trebuese vindecate. PAMANTUL STRAMOSESC 3 le $e 3 puzele mulfimii. Mai bine afi cduta oameni. Caci intr’o noapte ori cine poate ea mes, & nude ele se simte nevoie in fart. Ci de oameni si de voinye care s4 le Feeptineasch. Sunt migedri cari nu au nici un program ; Ele tréesc din specularea diferitelor prob- jodeolioe® apar i vials. De exempla : Camta, 0 devoreara pe aceasta fi apoi mor. Daca nu le apare i 4 prada. Hosinie mele care au un program. Sant allele care au mai molt de cat un program, an 0 doctrina i sunt dintr'acele care au mai, mul cle cat o doctrind, | au 0 reame. Este ceva de ordin superior fi folese care adund in chip misterios miile de oameni, hoviray! sa-st ereeze 0 alta soarta. Dac& omol de program sau de doctrina f3i slujegls ou nar gionarii sunt oameni unei mari credinje pentru care ori cand slau gala s4 se jertfeasca Pe aceasta credin{A ei vor sluji pana la capat a Pi Meat de frumos si de complect ar parea programul Lupistilor, Tarénistilor, Liberalilor, efi fiasigurati ca nici un Lupist, nu este gala sd moard pentru prograroul Lupist, nici un Georgist pentru al lor si aga mai departe. De aceia eu pun mai pulin temeiu in drum in eazurile grele, de cit ace Ja moarte. ; og ; Migrarea noastrd Logionard are mai mult caracterul unei mari geoli sprituale, Fa tinde si aprinda credinte nelamurite, ea tinde s4 transforme, 84 revolutioneze sufletul romanese. Steigati in tate parfile c& raul, mizeria, ruina ne vine dela suflet Satbtal este puncial cardinal asupra cirvia trebue si re Inereze in momental de fafé. Sufletul individului si sufletal multimii. : iO minciuna sunt. toate programele noi si sistemele sociale fastuos etalate poporului dacé in umbra Jor rinjeste acelas suflet de tlhari, acriasi lipsd de constiinta intru indeplinirea datoriei, acelas Muh de tridare fala de tot cei romdnesc, acelas desfrau, aceiasi fapté de risipa si de lux. Chema{i sufletul neamului lao vial noua. Nu eiuta sele electorale daca ele nu inseamni in acela timp birvinla fortelor organizate ele sufletului inoit. y pe oameni adunafi ia baza programelor care te vor lisa recrutafi pe baza marilor oredinfi care nu te vor lasa pind fo? adicd eum? Credeli ci noi nu pulem seca mlastini? Nu putem cap§ta energiile din ‘electifiea fara? Au pulem indlta orase vomanests? Nu putem face ca lanurile noasire si procs patcit? Nu pulem pe pamdniul nostru hogat asigura pine fiecaroi roman” Nu putem legs f fare #4 asigure obuna funclionare @ unui mecanism de stat apropiat timpului si specificu- noniru national ? quinquenale ? Noi no vom putea ridica aici in ecestetul carpafilor 0 Patrie care F trilvceasea ca un far in mijloesl Enropei ? Si cari si fie expresia geniulut nostru romnesc? ‘Dar marea greqali a multor oameni politici a fost acca de agi fi etalat programele in ama. “mai inainte de a fi fost pusi in stuatia de a le realiza. mnoi programe in buzunar Ele se studia-d necontenit dar se pastreaza pentru timpul for. ea ee voli face? Spuncti-i ca oamenii nazdravani pot si faca multe. mul nostru este : astfel ca s invinga toate forjele adverse. file programatice propriu zise. ‘orice a7 amanuntele fie tactice, fie programatice fac parte din secre. in lupta. SITUATIA MATERIALA din micile sacrificit banesti facute de fiecare dintre noi. Unii aw | Dati Hrist, Solomon, S. Peveli., (Gh. Potolea, Natu Pyanu, Amos Popp, Savescu 12, care pas- fi {4rd ordinul meu. urmd se yor pune la cu- fi infloritoare. Am certitudinea cd es a pai oamenilor, asta a in cela mai bune condi- PAMANTUL STRAMOSESC. in acensth ocazie va aduc la cunostints_e& In acest interval. tipografia a fost iazestra dinam, asa c& se migca cu ajutorul eleciricitat ; ‘trai fost inzestrata cu R50 kg. lirera, cu 2 regale. 20 de cu o masina de cusut. Casieria «Pamantul Strémosesc». Revista apare in 12.000 cxemy Fa isi scoate chy eof he are deficit. In urma masnrilor pe care leam luat sper cia prima-varé vom avea Tira] de 20.000 de evemplare care va aduce legiuni uo beneficiu frumos. Tin sA va informe. ci toli cari Iucreazd dela lucratorit din tipografie j sunt animti de un admirabil spirit de jert Gaseria «Diverse Publicatiin a scos pind acum -Calendarol de Peret parguri legionare. Fara indoiala cd accacta cdsierie se va presenta bine avand in ved cari vor aparea ar mare. pind la conducer t si Brosura « e publicati a curand in nui Gat incaseaz’ un parlamentar legionar Gasieria «Fondul Parlamentar», Aceasti cascerie se prezinta mai bine ca toate. Ea adu Jegiunii in luaile de sedin{4 circa 80,000 lei lunar. Parlamentarii legionari nu pot face gi nu ¥ emmy in aceste vremuri de cruntd mizerie. Cat va trdi_aceastd organizatie nici un parlameat: sem fu v2 putea ciidi casi, in timp ce casele camarazilor lui se darama, nu-si va patea fa paine scumpe, in timp ce camarazii lui umbla sdrente, batuti de vanturi pe cararile loptei_ 1 ionare. Nivsi va face ghete scumpe atta vreme cit camarazi lu ‘Aceste pote frivole, chiar dacd se vor ivi, vor fi inv te face lox alunci cand tot poporul geme de durere. Rezimul pa-lamentarului legionar este aves'a: Diuraa nui apartine Tiorna leciunii. Casierul 0 incaseazd. Parlamentarului 1 se da strict tinere si posibilitatea indeplmrii fanctiunii sale. Arest strict necesar este masurat dupa traiul sefului, legiunii. fine nu poate, nu are ce ciuta parlamentar la Garda de Fer. ‘Acuma este fimpul nua acclora deprimsi sd traiasea in desfatare, jnfrunte mizeria la cot cu tli saraci fm primele doua luni leafa unui parlamentar a fost fixata la 10.000 lunar. In ultimile 2 tu ‘seazut fa 8.000 Acesta fiind ~trictul putea trai in capitala. Casa, inealzitr Masa 100 lei pe zi, 1000 deplasarile la parlament 10 esc cu talpa rupta pe zapad e. Numai falja si infama democrat deci n’o incaseaza « ne-esar pentru intr ine, ci acelora eari p socialist, cuzist ineaseaza 30.000 1. ineaseazi decat 3000 lei lunar adi~a 2 6 ASAT PARLAMENTARII IN PARLAMENTUL IORGA-ARGETOIANU de exemplu rubrica D-Jui C4rlan, de la Suceava, sau a D-lui Roznovanu, ap ‘saraci, sau a D-Iui Nichifor Robu de la Radauti. fierare din acesti domni ‘Fei (doua sute zece mii lei de fiecare, uma rotanda). Pe care noi legionarii nu-1 vom tolera. fel a dormit pe cuptor si a mancat ceapa cu_maméliga. iar acum ridieat } ‘a bietilor {arapi romani, incaseaza fabuloasa soma de 240.000 lei. de frunte, nu asa tarde brau, ii trebue cel putin 10 ani ca sa cdstige sam w iNCASAT DE LA INCEPUTUL ACESTUI PARLAMENT i domni pe care ii vedeti umbland abtiafi pe la tard, pentru mdagaierea p {0 August, 1a 15 Ianuarie cate 120.000 Ici fata de 36.000 lei incase ‘fara pereche, o adevarala batjocura. PAMANTUL_STRAMOSESC 5 Gealalté Roméanie ! LT LLL IE TERETE An now ceasta inseamna speran- fe noi, incredere noua, voinja din now incordata. An nou — aceasta inscamna suflet in expansiune, cu aripile intinse ca spada, gata sd despice timpul necu- noscut cu siguranta |ntei fixate, sus si departe, pe care a si atins o in gand, din clipa pornir: An nou — ceasta inseamna credinta in ziua de maine. Cu ce speran{a, cu ce credin{a, cu ce yoin{4, cu ce suflet intampina Roma- nia anu! nou? Speranta ei e temere, credinja ei pustiu, voinla ei toropeala, sufletul ei pierdut in adanc. De 14 ani de la unire Incoace, toate bunurile acestea spirituale, care sunt resorturile tamice ale ori carci au fost zdruncinate in copite de navalirile barbare ale politicei. Nimic miu s'a facut decat politic’. Adicd ni- aproape totul sa . Aruncafi o privire in urma, ba Tamas, si aratati, da i institufie solida, o ica, un singur palat it, ceva in slarsit; spiritul creator aproape un ublice s'a cla- DIN CALENDAROL, Articol care a_ starnit, o furtund de patimi pen- tra frazele din urma. imprumutati din strdindtate, care, in loc sa fertilizeze viafa economica, s’au irosit ca un iluviu in nisipurile toride ; si se mai infajiseaz4 ca monumentali- tate, cu arcul-de-Triumf, eroica san- drama depe soseaua hiselef. lata sim- bolul, in scdaduri si ipsos, al concep- liei politice care a guvernat si guver- neaza Romania! Arcul-de-Triumf e caricatura oribila a victoriei nationale. proectat pe cerul albastru al credintelor noastre pentru al pangari si pe el dupa ce pangar pimantul oduri, ipsos, calf si tres lie, ranjind sinistra dintre tencuelile cAzute, — ruind inainte de a se fi cladit, — improvizatii si expediente,— iaté simbolul Roméaniei oficiale. prin care fluera vanturile celor patra pun- cle cardinale ! Jar aceasta caricatura nu mai im- presioneaz’ pe nimeni, nu mai revolta pe nimeni, nu mai determina pe ni- meni, si mediteze asupra blestemului si rusinei care a zimislit-o. Romania putea si fie un raiu rotund la {armul Marii Negre, — si nu e decat o pa- ragina. 5 ‘An nou, enigma mijind Ja orizont, nu stim de esti bun, nu stim de esti rau, dar daca rasaritul tau vrea s4 bi- necuvanteze Romania, fereste-ti razele de sandramaua ridicala in zare. Si nu le pangaresti, si nu te pangdresti si tu cum s’au pangirit anii dmaintea ta! Nu aceasta e adevirala Romanie! Ceeace se vede nu-i decat enormul parazit care a vidguilo sia devastat-o. a s'a dedat prea mult cu nenorocirile. mie de ani au_calcat-o in copite Avalirile barbare. Toate iuresurile si ate tarile i-au imprastiat sufle- 6AM ANTUL STRA MOSES tul, iau_risipit copii prin coclauri. Dar in clipa urmatoare ea a stiut tot- deauna s4 s‘adune la un loc, s4 se in- cordeze $i s4 prabuseasca In prapistiile mortii hoardele barbarilor si stolurilor ca de lacuste si corbi ale parazitilor. Chinul si rusinea de azi sant prea crunte ca si n’o redestepte din now Sufletul Romaniei ¢ ca pamantul ei cu ani de seceta si parjol, cu ani de helsug si viaga dand pe rasu le. Cei 14 ani de seceta si paragina rastimp indoit fat4 de cei 7 ani ai bles- temului biblic. Pacate pe care, dupa toate semnele, nici Biblia nu le-a eu- noscut, se vor fi ispasit, An nou, enigma mijind la orizont, cauta departe pe-o dung4 de plaiu : un fiacau cu chip de bronz s'a trezit din somn si se inchina luminii tale, Bine cuvanteaz4-l! F. singurul in care cre- dem noi ne recunoastern NICHIFOR CRAINIC SSS PAGINA INVATATORULUL GANDLAL ALE UNUL NVATATOR-LEGIONAR IMPARTASITE FRATILOR LU cu cameniin minciuna sti la ma ri, apt oh dam pironiti in bezna witdria in fata lichelis- mului cea slit todeauna a prigoni st oprima generatia ce in toate timpurile a stat treaza, studenjimen Romaniei Mart. Din sgura umiliniei reapore un téndr cu snima de prer gi ofelst in nevoi, ce soarta Va inchinat multime: si ducd pe wmersi lui greaua povard a dreptatu, inliturdnd pestiventa soci fit... tmoralilates, demayogia js nedreplatea care nicisdaté, ca acuma, nt sia ardtot dinfei hidost pentru'a sfda masa poporul-1, varanul si Patria lui seculard. Am bavut, nu ni s'a des chis, am cert, nu ni s'a das, iar noi am star nedumertt: dupa rézbo. de soarta noastré, ta toate aceste inceredri; cdi nimeni din oamenit si nu cicea: Trebue si facem si pentru ne” norocitit cei din satele izolale, ceva, care n’au nict un ajutor de a nimeni, care se zbale im intuneric st muzerie si ale caror nedreptats nict nu ajung la urechile noastre. La love acestea trebuia si apird omul jerisei gia sacrificiului, care si dee alarma si si cheme la lupld pe aces ce incd mat simt romi- negle, strigindw-le — cum isi strign Stefan cet Maré oastea romanenscd. V8 ordon, emai! i is dle popor roman Ide ret mai peso con ae ered ad mu te Busteme eroii din mori Pe | morminte ce-au inrosil pamdy exeascl srugineascd. | sangele lor, de vrei ca generati | nu te blesteme de mostenirea (asad! Tu, Inviiétor, camarade si frate patrundete ‘clipes de acum yi crede. Fii gala i man Desrobitor. Din chi necunoscule, din haosul naturei bi. necuvdntate de mana lui Duninexeu, +¢ scoboari in sufletele noastre umile gi timade o intrebare Care-a eredinja ta legionare ? Stim putin nedumeriti, aruncind voatul in- lereselor meschine pe care se bazeazi majorila- tea putregasului societaii, si reabilatdndu ne din somnul ce ne-a coplesit, strigim, Vrem dreptate. ‘Au trecut aprovpe 2000 an. deviind glasul Celus Rastignst pe cruce de réulotea oamenslor aspus : Bate $i fi se va deschide, cere si {2 ve va da“, Noi am bitut, dar sufletele nemsloase si tolinste ‘in mocirla materialsmului nu ne-au auzit, nu u deschts... aceasta ne face alizr ca lof! en{s si luplém pentru a putea fi au- ‘indeplins dorinta sacra, dreptate. li, barat pe principisle morale, . finarmeaza in ceasul al XI-lea f ‘intruchipind in acest toate caludyile rizboinice jomarul este tipul soldatu- de all pe care a;lep- ingator asupra rdului si ta legionare, dar a- de diadema drep- PAMANTUL_STRAMOSESC 7 AU FOST APROBATE URMATOARELE CUIBURI RESTUL IN NUMARUL VIITOR TUTOVA Plut, Negra Voda, Mihai Viteazu, Petru Rares, jimitrie Cantemir, Vasile Lupu, Constantin Bran- Prutului, Craiul Muntilor, ‘Tudor fan cel Mare, Mihai Viteazu, Viadimirescu, Soimit Prutulai, Soimii Elanolui, Oltea Doamna, joan Voda cal “Cumplit, Mihai” Viteazu, Avram Tancu, Vlad Tepes, Mihai Viteau, Alexandru cel Bun, STOROJINET Stefan cel Mare, Mihai Viteazu, lancu Flondor, tefan cel Mare, Viad Tepes, Avram lancu, Tu- dose Popescu, Dragos Voda, Bogdan Voda, Con- stantin Brancoveanu, Tudor Vladimirescu. RADAUTI Straja, Asaltul, Alarma, Biruinta, Vijelia. TURDA Avram Tancu, Achangbelul Gavril, Vlad Te- Pes Mas Tonos Stan cel Mare, Horia, Avram jancu, Mihai Viteazu, Crigan, Closca, Horia, Ho- ria, Avram Tancu, Decebal, Avram Iancu, Soimii. TECUCI Grup. Stud. Tecucian Buc., Stud.Const. Nichi- for, Blanai, Bratulesti, Cord, Draginesti, Han- festi, Ivesti, Matca, Mandresti, Movileni, Nartesti, Pat ni, Talpygi, Avram lancu, Dragos, Alexandru cel Bun, Petru Rares, Alefandru foan Cuza, Uon- slantin Brancoveanu, Frajia Pam. Nostra, {uia Ecaterina Teodoroiu, Corneliu Z. Codreanu, Negrilest, Viad Tepes, Stefan cel Mare, Craiul cel Mare, Liesti, Mubai Braval itoral Patriei, Dumbrava, Credinja ‘Paméntul Nostru, Capit Luptei, Vadul Mihai Vitearu, Fi Legiunei, Mihai Bra- Yoda, Petru Rares, General Dragalina a mm cel Mare, Mibai Viteazul, Cumplit, Vlad Tepes, Cuza Yoda frescu, Soimii Berheciului, Alexan- ‘Avram lan-u, Vlad, Tepes, Ste. ‘Mihai Viteazal, Petru Rare0, A- ‘Bon, Dragos Voda, Avram Iancu, ROMAN Golgota, Roman Voevod, General Taraovsefi Garda Romanslui, Garda Romanalni ALBA Vlad Tepes, Horia, Brancoveanu BUZAL Vulturul Buzdului, Negra Voda, \ibai Vitearu Dimitrie Cantemir, Mircea cel Batrin, Dacebal Tudor Viadimirescu, PUTNA Trotusul, Viad Te Avram fancy, Constantin Oituz, Vala! Traian, Ma: rasti, Grigore Alexiu, Tinta ui Stefan cel Mare- Baba Varnicioaia, Vasile Chilian, Cetatma Tu- dor Vrancioaia, Vidra Voloseay, F. D.C. Vieto- ria, fon Voda cel Cumplit, Decebal, Siretul Ci regoaia, General Grigoresco, Horia Clogca j Cri san, Doamna Despina, Tinerimei, Tudor Vladi- murescu, Imparatul Traian. PRAHOVA Prutal, Mili cu, Mardsesti, Traian, Horia, Mardsti, Badea Carjan, Mibai Bravul_ Tu dor Vladimirescu, Stefan cel Mare, lon Voda cel Cumplit, Vasile Conta, Vlad Tepes, Mircea, Ra- res, Prahova, Teleajenul, Turda, Decebal, Predea Bused vu, Cetétuia Ollea Doamna, Vlad Tepes, CAmpulung Moldovei, Cimpu lung Bucovina Vultarii de Munte, Graiul Codrilor, Seoatul Cui- pula Surorile Cubului, Craiul Mun{ilor Buigarul de aur, Soimul Bucovinei, Razestii Dornei, ‘Bog dan Voda, Haidueul DAMBOVITA Pui de Lei, cAnUL hes Ploton, Vado! lui Isac 1, Vadul lui s2e2, Yadul lui Igac 3, Vadul iui Isue4, Vadul lui Isac 5, Conca 1, Conga? 2, Congaz 3, Longaz 4, Congaz 9, | Con- gar 6, Congaz 7, Congaz, 8. Conget 9 Congaz, *Bongaz 10, Coagaz 14, Congaz 42.0 Pianta Lelibasi 2, Colibasi 3, Colibasi 4, Colibagi 5, Colibasi 6, Cobbasi 7, Colibast Pia) clibas, 9," Colibasi 10, Colinasi 11, Colibast 13> Tarnesti 1, Zarnesti 2, Zarnesti, Zar daenesti 4. ie taresti 1, Tataresti 2, Tatiresti 3. Taracli 4, Taraclia 2, ‘Taraclia 3, Taractia 4 Tarselia 5, Taracla 6, Taraclia 7, Tara lia,» Taraclia 9; Taraclia 10, Taracha 14, Teraclia 12. ‘Tardresti 1, Tatarest 2. Gompeiac. Foray Gopeiac 1, Tatar Copciac 2. Tatar, Cop. ciac 3, Tatar Copcac 4, Tatar Copciac 3 Tats | Copeiae 6, Tatar Copeiae 7 Talse Copeiac 8, i 2c 10, Tatar Copeiac ) Tatar Copel oo PAMANTUL STRAMOSESC COMITETUL DE 1000 A fost infiinfat de Seful Legiunei pentru cumpararea tipografiei si sustinerea aparitiej publicatiilor Garzei de Fer. Tipogral s’a cumpirat si se gaseste instalat in sub solul Caminului din las Ea este bine inzestrati incat putem c- xecuta repede si in cele mai bune condi- fiuni ori ce lucrare. Luerator fipografi imbracati in unifor- ma de legionari, cu cdmasa verde, centura si diagonala lucreaz4 din zori pina'n noapte. Echipa de legionari ce se aflé in per- manenta la tipografie isi face datoria Din aceasta tipografie cumparata cu sacri- material al prietenilor si camarazilor se bombardeazé necontenit cate un col} din fara. Inamicul cade ori unde in fata noastra, se retrage infrant si pe pozifiile ocupate impin- gem drapelul nostra. ul uneia din cele mai ce o dim in 60 ju- | Pentru a o castiga trebue s'o pregitim: = I. din punet de vedere material. inet de vedere moral. ct de vedere material trebue sa-i a- ‘bazi de alimentare, de via{a si ‘are sd putem combate pe ad- constd in contribufia bdneasca uilor nostri si o formeaza in cea ; Comitetul de 1000. ! membrilor din acest Co- ai mare si cu cat isi va achita ele Iunare, in aceiasi masurd ac- 'S€ va intinde pe un front mai ue nii din sate, din orase si de ori unde sunteti, caci victoria noastra va fi si a voastra. S’a redus cotizajia Com. de 1000 dela 50 Lei lunar la 25. Trdiasca Garda AL. BUTNARU MTEATIL COUNETULET DE 1000 la SL Decembrie If Inscrisi 496 membri. Au achitat cate 1 rata a 50 lei 93 membri — 5650 Lei 2rate , 50, 66 - S25, 2 S05: 37 * 4» OL * 5» 5 1s + 6. > 50,44 Dg ap ae =, S rie Oy 2 ” 2 sis 10, 5 9 ” Min 450, 5 Ale Olt ase 13 ww Oy 3 ” 155 pe Oe 20) ne acne HOT Total | N'au platit nimic 35 Donati Total membri 495 Total Dela 31 Decembrie 1931 pana la 31 De- cembrie 1032 s'au eliberat In total 265 carnete SAU MALINSGRISIN COMITETUL DE 1000 Din fasi O-nii 1. C. Damian 150 lei, D-ra Marioara Goicea 250, D-ra L. Gheorghiu 100 Jei, D-na Maria Dumitru 200 Iei, D. |. Nenicu 600 ei, D-a Tasi ee 200 ‘Cuibul »Mariola_de ta Olt" prin D-ra Florica Gheor- tei 50. Din Constanfa D-l Gx. |. Oprea 20 lei. Din Muscel D-nii |. Lepa, — 1. Ravescu — 'N. Bucurescu 400 lei, — V. V. Dumitrache PAMANTUL STRAMOSESC 9 P_Pavelescu, — N. Samoild, — M. M. Mai sescu, — Gh. D, Staniloiu 200 lei, Cic, Sta nicioia. ~ D-na N, Popescu 299 Ici, ~ N Comandayescu, — Patea C. lon 200 jel, — I- Qh. 1. Suseanu 200 fei, — Const. J. Fain 200 Jel, ~ 1, Hodoy,~ 1, Gh. Sandu 50 Ici, P. I. Diaconescu Din Patna D-nii lon Diaconu 50 ii, Tache Diaconu 50 lei, General Macridescu 599 tei, Col, Diaconescu V. 200 tei, M. Ciornei 30 lei, N, Al. Gavrild 300 tei, C, Atanasiu 200 lei. Sclavu 400 lei, Tanase , Alex. T. Dénsild 200 Ieir fon. 1. Popa Comerc. 100 tei. : Din Neam{ D-nii Neculai Stancilé 400 Lei Miliai Lazir 50 lei, Preot Galaction M-rea Bis- Din Turda Di. Viorel D. Trifa 250 lei. Din tatomifa Di. Stefan Vasilescu 250 \ei- Din Bihor Deni Oh. Georgescu too Ieir Alex. Pop 50 lei, |, Malifa So lei, loan Busita profescr Goo ei, Duncea Vasile 200 Ici, Iv Istoc Comere, 600 tei, Din Tutova D+ Andronic Trifan 50 | M, Setnescu tarmacist’ 600 lei. Din Bayt Preotul Miron Leonid 200 1 Din Craiova DI. Mihalache Valcea mecanic Oe alla D1. ton liescu 500 lei. Be. pases Me Petru Mihailescu 200 Ici, Caray DI, Vasile tovin 200 Ici, Patru Jacob Comerc. 100 lei. Din Galajt Di, Toma 1. Vasite 50 \ei. . D-nii Dr, tulius Ghila 200 lei, i I. L. 450 lei, N. N. 350 ici, Pre Im, —, A. Holircd 100 le 400 Iei, Carol Veber 300 D, S. 100 Ici, Gh. 100 lei, tsac Sav eliu Popescu Sole, Moraru 4oo lei, 1, Gh. 200 Ici, Staicu 200 ei Em, lonescu 200 tei, St PAduraru 200 tei, 1, |, Bulendea 200 lei. Preot Gh. Popescu 200 lei, loan Cioc 200 lei, Nadrag 200 ‘ei, ton Sulea 200 lei, loan Pavel 200 |ei, Boghin 9 lei, Oh. Puree 300 lei, Oumitra Vian 200 Sei, lon Bojinca 200 lei, M 5.5. 300 lei M. C. 200 lei, Panait lonescu 200 lei, |. Ma- e9 200 lei, O-na Efrosina toneseu 200 lei, Ona Ana Dumitrescu 600 lei, OI Nicolae Stavescu Zoo lei, D-na Elvica Manolescu 200 lei, DI. Al. Baiew 20018, Gh. Dragomir 600 Nei. MEMBRI DONATORI Jud, Bihor: D-ra Florica Baciu 2o lei, D-nit Marcu Eugen 20 \ei, Teodor Mihai 20 tei, Melinte Vasile 20 Jei, Serban Vasile 20 lei Tahaneanu |. Zo lei, D-ra Fl. Portelechi 20 lei Beretau Gavril 20 lei, Gh. Nicoard to lei, Gh, Verdig lo lei, Puseagu Vasile 10 lei, Salbau Pavel 40 lei, 1. N, Cruceanu 100 lei. Jud, Tecuel : Legionarii din Com Liesti prin AJ, Dandilé’ 100 jel. Legionarii din. com. Sacbanesti_prin Gh. |. Bujor 260 lei, Legio- narii din Fundeni prin Stanciu Hilohi 90. lei. Jud Turda: ,Cuibul Molei> din com, Cam- peni prin Viorel Trifa 20 lei, F. D. C. gA- vram Janeu> prin V. Trifa to lei. Jud, Mures: N,N. Tg. Mureg 50 lei. Bacdu M.D, 5o lei. INFORMATION AN LEGATERA CM COMITETLL DE 1000 Plata ratelor in Comitetul de 1000 Sa redus dela 50 lei _la 25 ler si pentru _membrii_veohi lascrigi din a nui _trecut im Comitet care paga ja slargitul anulut 193 ou gi-au pu- tut_achiva complect colizalile. Tofi prietenii nostri cari trimit bani prin mandat postal, sunt rugafi a specifica in_do- sul cuponului dacé suma este pentru Com. de 1000, pentru comenzi de broguri, abona- mente etc. ionarul Anton Barbu seful Sectorului | sae a inscris pind acum tn Comitetu de 1000,28 membri clrora li s‘au eliberat car- netul 9i crucea verde. 4 Di. Ing, Clime din Com. Domesti ae Inscris 22 membri i colonel’ Cambureanu~ Sante AY crewbr 10. ns PAMANTUL STRAMOSESC ECOUL PRESFI LEGIONARE Rasirit de Soare-, organul frajiei de cruce din capitala, scrie : en seara tarzie si ingrijorittoare ce se lax pe cimpurt bitule de wint si de strigite nel nigete, ce binecundntate-s opaitele ce se aprind, mici dar strilucitonre, (a ferestrele caselor mo- deste din indepartiri! tn seara larzic $i ingre- juoare ce se last peste sufletsle si gindurile noasbe, ale unui ream biintuit de rele, voi cele mai fragizle vldstare, i binecunintatele lnmini te dau nadejde s avint nebirnuite, Extragem din ,,Garda Bucovinei* : comoda si las somnolen{a se poate not a neamului. Aceasta se poate crea numai prin munca, stéruinta si jertfa, | usor sa slai in expectativa si st privesti cum se shate altul, baténdu-te cu. nationalismaul tin special si la urma sa te bucuri de victoria cu- cerita de alti. Pasivitatea nu numai ca nu pro- duce, dar ineurca si orice inactivitate oste tari un sacrilegiu. Deci inca odata, urmati gitul vremii, care cere lupta si rar luptas. _ *BIRUINTAs, dela dunirea de jos, isi incheie _ apelul catre poporul roman, cu urmatoarele ran- P ‘Simlite = de fata, cind este amenintata insasi Hhionala, asteptam cu infrigurare 2an- de victorie. Pentru libertatea ta care ne-am desparjit de muntii Irii frumosi, vom lupta impotciva né“temem de nimeni, dar abso- afara de unul singor, de Dum- eerului vom prinde in muschi ei bucdti de otel gi cu ele vom de spini si maricini, care in. ‘soare a copiilor tai. Din ci- ‘noastre, se ya ridica viala po- Nu lasafi lucrurile numai incepute, Este la mintea ori cui od odmenii care nu pot sA-si isprétvensci lwrurile incepute se dovedesc ne- > lasi; Iuativa réspunderea faptelor voastre si nu parasiti un camp de batae decat invingatori ~hnarmati-va sufletul caus ce 0 oparati 5 si cerceténd solidati- si economisind. Numai poseddndu-si coordondnd aceste calitagi vefi putea dobindi fierare fora morala, aceasta arma alt de necesard si pulernicé in trecat ca si in prezents, fanalizandu-va pentru inarmali-va mintea citind armali-va bratul ofdlindu l ; com: economica muncind mereu Garda Jiuluis concrelizearii astfel opera ne- fasta a pactidelor poluice Ne-au indatorat cu 142. miliarde. Ne-au devastat si instrdinat averile statului. Ne-au deshinat frafii. Ne-an robit intregul popor strainilor gi ban- chorilor pentru 50-60 de ani de-acum inainte. Ne-au slabit tara diod libertate (chiar pre- ferin{a) de asezare tuturor veneticilor. Ne-av conrupt viata publica (politica si sper~ ful). “"Ne-au compromis peste granife." Generalia tandrd irebue sé pue stavila de- zastrului in care ne arunca (tee politice. Ea singura are dreptul a hotird de soarta i vintoral ei. s oka nevoia din care a rasarit «Garda de Fer Tineretul este la raspaatie. Alegerea nm vi pare de loc grea. i Abuzal, comia, slabiciunea si conruptia hoe sf inceteze cu un ceas mai devreme. ata noni trebne s4 inceapar. é Garda de Fer’ publi Arges, extragem urmél Din artico'ul ,,Ce- in ,,Indemnul dela caraclertslic pasagi = ‘eTot cel care-si inchipue intra ca in ori-are partid marnic. In primul rand tre eu grija fala “a PA chai ales eu barbiteasc’ tru jertf’. Cine nu este tn ca in gardi. se poal politic se ingalt sue sa fie om cu a PAMANTN. SymAOgreC it de unde se vor recolta pentru viitor barbati de nddejde si de incredere. Caractere aspre cu ei si cu alii, cinstifi sobri, necrufitori fata de cei ce confunda ave: rea statului cu a lor«. yStraja Neamuluis, cara apare in jud. Tu- teva, publicd wn artwol al nemuritorului Al Vlahupi, din care reproducem rindurile de mai jos: nO pripastie pururea deschisi o stat wire poper s conducdtorit iui. De o parte numai dotorit — de alta numai drepturi. Si nici 0 incercare serioasi nu s'a facut pentru a se in- tinde a se intinde o punte intre cele dond lumi. Se va umplea oare pripastia cu sulele de mit de lepuri pe care tu mai ales, {érdnimea armed si indurdtoare te-ci dat jert unui i- deal, spre care nimeni nu tea indreptat? Nu slime zu. Ceace stim insi cu tojri e ca, in /elul cum am trdit, nu se mai poate tras si ca focul cesta grozav prin care am trecut si care inca nu € stins, trebue si ardd 10: putregaiul, toad ee 2 ne putem intrednrei de vinja cea nou care ne asl Ta caparut ‘ior seri. leapt P aca toaté dreptatea pentru care am singe- te toate revendicdrile noasire, “al Jud, Muscel, public problema somajuiui este accentual Conctuzié. Problema somajului la noi st cere rezolvata prin 1) Blninarea in cel mai scurt timp a stra in fara inwlor, pentru a face loc Roménilor Roménulor cari vor rdmane fara lucru sf It se pregiteascd lucrér, in diverite domenii plative din fondurile care astizi se serarla_pen- tru incurajarea lenii, Redactorii ziarelor e cari nu au tri mes pina numere apirute birourile pre: atiilor legionare se vor conforma de urgonti dispozitiunilor » Piméntul Sirémoese No. 1, te prin UN_FRUMOS EXEMPLU DE EROISM _LEGIONAR In timpul cumpiitului viseo! din silele trecate rapidul de lasia fost inzpent in apropiere de R. Sarat. Zipada se ridicase pind aproape de geamurile trenului. In yagoane, femei, batrani Si copii de scoala in situalie grea, deoarece era lipsiiti de alimente. V se intetia, nici o co- tadne tie nu era posibila in 20 de ore in situatia In acest tren se fla gi seful leginaii, care vazind situatia a anunfat_ lelegrafic din gara ihle, pe energical sef al legionarilor din R. Sarat DI. Aristotel Gheorghiu, farmacist si ia toate misurile, si trecind peste orice grewtiti si aprovivioneze trenul cu alimente In orasul R. Sarat, zipada se ridicase pe strat pina la brau, iar, viscolul atit de puternie nu permitea esirea din casi a nimany Ci-un adevirat eroism care’a _ucis in aceiagi_ ri 2 Garzii de Fer din R. Sara iu Stefines-u licential alba+ din lnpta dela Jegionari Pulucescu, stantinescu, “stud. Victor Gheorghiu, agronom fan ajuns la tren dupa o luptt urias& ‘cu viscolu!, Sacknd 420" de iui, 10 kg. slanina, brane, aunt si zabr. Hrana a fost impart de oameni, ajutat de legionaral litere, purtator Neamtu_ i stud. Radu itd Ia tofi calatorii din au ramas adie impresionali- de, spi al legionarilor si de promptitudinea re Se aocnea ile login “at print =Crueea albassimbolul maritor riscuri 2 PAMANTUL_STRAMOSESC FRATIILE DE CRUCE $I CETATUILE LEGIUNII Frafi de cruce si surori Legionare Lyind comanda voastra pe intreaga (ara, am injeles si aduc un suflu oon de virala si de asant io mijlocul vostru. Voi cei mai tineri dintra to{i legionari mai curafi sufleteste dia punct de pa mantesc, voi aveli chemarea sa plamadi(i iti sufletele voastre desavar i definitive. ce 50 vacucer: poate prin voastre In sedinjele voastre, sfinte reculegeri ale su fietului rominesc intonati cantecele Legivnit, rogaciunile ei, patrundeji-va de sfintenia si a- vantal cuvintelor lor, calili-va pentru iva de miiue. In discufiuoile voastre caliti-va plato: si imtelectuala ca sa fie de neanvi atacuri dusmane yeti suporta. Dela voi asleapta Statul legionar de maine conducdtori in toate domeniile si treburile lui. Dela voi adipafi de mici in spiritul de cinste, de abnegatie, de munca si de diseiplina, in spi ritul now al vremii. Fiti la inalf;mea chemarii voastra, fiti la in altimea chemarii_vremii De-aceea voi frati de crvce si califi-vi cu fanatism religios la a voastre, dragostea de tard, spiritul de sacrificia, avantul ostgese, credinta in victorie In timp a lumea batrana din jaral vostra se prabuseste in haos, perdifiuni sufleto rale, voi progatili-vd si (ii gata a va ridica aseme ci armale miintnitoare penteu a smulge la timp conducerea din mainile lor imbatranite sia cladi Romania de maine, Ro- minja noua, arovi legionare ral gedinjelor Traiascd Logiunea. MIHAIL STELESCU Comandantul Feafiilor de Cruce si Hetatnilor din intreaga {ara Aducem: pe aceasta cale vii felicitari Cetaluei »Doamna Vespina Milijae din Cluj, pentru lupta Ja care a pornil si din care eredem ca va esi biruitoare. COMANDAMENTUL FRATILOR DE_CRUCE, SL_CETATUILOR DIN INTREAGA. TARA ordinului. lor se vor trimite noi ordine. te pe adresa: Mihail Stelesu serisoare sé se adauge mii stringe randurile sia ue numara in chip de ite de urgen{i in termen de 6 rile dela primirea avestui ot numérul frafilor sau surorilor ce compua Frajia ori C late dela infiinjare pana in prezent. care nu vor raspunde se yor socoti inexistente si i si Cetatuile depind numai de acest comandame e ele au a cipata o educatiune speciala ‘Yor lua parte la loteria aoun{ata in numaral 2 al re ; ORDIN CIRCULAR CATRE THLE DE CRUCE SI CETATUILE LEGIONARE DIN TARA iv, wate Fraiile de cruce si adresa lor exacta. fingari in afar de Logiuee., at si nici de sectoare sau de’ anume hotirita. evistei gi yor raporta petatuia, data sr, Avionoaei Nr 12 Bucuresti Vi rei penten rdspuns; cand se trimete ‘MIHAIL STELESCU dantul Frafiilor de ernce si leginnii din intreaga tara PAMANTUL_STAMOSE: De vorba cu prietenii cari ne ataca Afi deschis focul si ne atacati in 4 numere consecutive din »Apararea Na- jionala>, Noi am zambit compatimitori. Ce copii sunte{i?... Va puteti imagina cA asemenea alacuri ar putea avea yr'un efect? Nu vedefi ca orice minte romaneasca sinitoasi rade de voi ? Slab, slab de tot. — Nu se poate Invinge in modul acesta. $i nu veli Invinge nici odata in viata pe aceste cai. Regretim ca suntem ocupati, lasati putin pe mai larziu, cand vom prinde cateva momente libere. Atunci va pu- tem inva{a noi ce insemneazi atacul franc, alacul moral, atacul care in- vinge. Ne pare insi foarte rau, ci oamenii din mjscarea nalionala, care trebue s4 fie cavaleri — slujitori fara prihand, i Adevarului si ai Dreptatii -- intre- | ‘caile insultei st ale minciu- e injosese pe orice om dle infamiei nu cade | care alaca. it inainte de a scrie desonoare va cadea in clipa in care se va cris este minciuna, e pe cineva prin omniei si insul- ce respingator. Indraanesti sa ridici capul si sa a- taci. Tu care ai stat in loj& la adapos- tul ori cdrui rise, exact in timpul in care noi eram martirizayi pentru cre- din{a noastra romaneasea ?. Nu te gandesti c4 vom rupe hai- nele de pe noi ca lumea sé ne vada rimle de pe trupuri, pe care le-am capital in zece ani de lupte cu stapa- nirea iudeo-masonica, Jupte in care —~ Tara este martora — ca nici odaténu ne-am plecat capul ? Tu ce rani vei arata? Fata morala a acestei probleme este aga de ingrijitoare, incat dac& mai sunt suflete cinstile acolo, care voese sa ra- maie pe mai departe cinstite, trebue s4 va pardseascé in 24 de ore. Nu poate si li se intindaé mana u- nor oameni, cari s'au solidarizat ma- car prin tacere cu asemenea atitudini si care lasd si se infeleagi, ca ar di Si impart din feventualele bencficii objinute pe caile infamici. Am primit vizita cAtorva din cei ce vor pleca. I-am vazut tndureraji, nu pentru insultele aduse neud, ci pentru zadarnicia jertfelor facute. Da !.. maine vor fi si ei niste tradatori alaturi de Cornéliu Codreanu, Jon Moja, Prof. Traian Braileanu, Prof. Jon Gavane cul, Generalul Macridescu, si seri Tung’ de luptatori si de intemnitaji, cari au plecat scarbili pana inadancul inimii lor si cu acelay regret pentru zadarnicia jertfelor rupte din inimi Ramanei cu bine si purtafi-va si- _ natosi lasitajile si ruginea. 14 Educajia_ideologica_a_cuibului, Scrisoarea unuilegionar c&tre frafii s&i CAMARAZI a societijei romanesti no s'a bilécit in mai multi imoralitate ca in jele noastre. Desfriu si cinism la cei de amarhie si conruptie in ‘aparatul administrati, $i desnadejdie la obiditete noastre clase pro: ducitoare, Acestea sunt simtom wede- reezi cripiturile ce s’au cascat in edificiul sta- tului nostra democrat sian premers intotdea- una marile pribi sub ruinele cérora si-au gisit moartea statele si popoarele nevolnice. Din toati aceasta miopia politicianista ou doscifreaza nimic, In constiin|a conducitorilor nostri, avizi dupa cfstig se molesite de ‘a oglindit nici cand perspectiva d care asteapla sine inghita, Deaceia desmajal continua ev frenevie si sfidator la cei de sus. Deaceia totul e hagate fizat si privit prin prizma capriciului san al di tractiei. Nici o farima de grije si neinfelogere pentru nevoile Tarii, nici un’ pie de prarlenta fata de Jocorile constitntionale inde participa si gloa- ile flaminde = Geva mai mult. De lao vreme incoace aceste jocuri au inceput si fie prac- icate cu predilectie. Stapinitori se amuza in fa rea nebund a @lectorali in goana lor dupa voturile ce- flamanzi, goi turmentati de alcool. dezasteul este inevitabil Sta- eal dupa arhitectura masonic’, ‘organice, se clatina de pra: Tui isi vor gasi peivea toti Moastre, iar deasupra tor sc ~ cu repimul tui de Pchutale sociald, unde sujie'ul, ‘Tomineascé'se va puter ini nbertate, salle

    S-ar putea să vă placă și