Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Cadatru, Geodezie şi Construcţii

Catedra: „ Geodezie, Cadastru şi

Geotehnică”

La disciplina: „Geotehnică şi fundaţii”

Tema:”Proiectarea fundaţiilor de suprafaţă şi pe piloţi”

A efectuat: st. gr. CIC - 067

A verificat: Bejan Elena

Chişinău 2008
 1. Etapele principale de proiectare ale fundaţiilor.
Se cunosc următoarele etape de proiectare:
Determinarea adâncimii de fundare. Prin adâncimea de fundare se înţelege distanţa de la
suprafaţa nivelată a terenului până la talpa fundaţiei.
Adâncimea de fundare se notează prin „d” şi depinde de următorii factori:
- condiţiile geologice inginereşti ale şantierului;
- condiţiile climaterice
- particularităţile constructive ale construcţiei;
- mărimea şi modul de acţiune ale sarcinilor.

Sarcină de proiect:
De proiectat fundaţiile construcţiei în două variante
a)Fundaţii de suprafaţă
b)Fundaţii pe piloţi

Proprietăţile fizico-mecanice ale pămînturilor, care alcătuiesc terenul de fundare.

Pamînt loiesoid (nisip argilos tare)

Date iniţiale:
h=7,5m
g = 17,6 kN/m3 - densitatea pămîntului
g s = 26,9 kN/m3 - densitatea granulelor minerale
w = 0.15 - umiditatea pamintului
wL = 0,31 - limita superioară de plasticitate
w p = 0,17 -limita inferioară de plasticitate
j o = 21 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 26kPa -coeziunea pămîntului

1) Calculul densităţii pămîntului uscat cu precizia 0.01

g d = g / (1 + w ) = 17,6(1 + 0.15) = 15,304
2
2) Calculul indicilor porilor cu precizia 0.01
(g s - g d ) 26,9 - 15,304
e= = = 0.758
gd 15,304
3) Calculul gradului de umiditate
w�g s 0,15 �
26,9
Sr = = = 0,533
g w 0,758 �
e� 10
unde: g w = 10 kN / m - greutatea volumică a apei
3

4) Calculul densităţii pămîntului în stare saturată

g s + (e �
g w ) 26,9 + (0,758 �
10)
g sat = = = 19,615
1+ e 1 + 0,758
5) Calculul greutatii volumice a pamintului in stare submersta,(pamintul alat sub nvelul apei)

g s - g w 26,9 - 10
g sb = = = 9,60
1+ e 1 + 0,758

6) Calculul indicelui de lichiditate

(w - w p ) (0,15 - 0,17)
IL = = = -0,143
Ip 0,14
7) Calculul indicelui de plasticitate
I p = wL - w p = 0.31 - 0,17 = 0,14

Argila nisipoasa(plastica consistenta)

Date iniţiale:
h=2,1 m
g = 17,8 kN/m3 - densitatea pămîntului
g s = 26,7 kN/m3 - densitatea granulelor minerale
w = 0.15 - umiditatea pămîntului
wL = 0,19 - limita superioară de plasticitate
w p = 0,12 -limita inferioară de plasticitate
j o = 20 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 5kPa -coeziunea pămîntului

1) Calculul densităţii pămîntului uscat cu precizia 0.01

g d = g / (1 + w ) = 17,8 / (1 + 0,15) = 15,478
3
2) Calculul indicilor porilor cu precizia 0.01
(g s - g d ) (26,7 - 15,478)
e= = = 0.725
gd 15.478
3) Calculul gradului de umiditate
w�g s 0,15 �
26,7
Sr = = = 0.552
g w 0.725 �
e� 10

unde: g w = 10 kN / m3 - greutatea volumică a apei

4) Calculul densităţii pămîntului în stare saturată
g s + (e �
g w ) 26,7 + (0,725 �
10)
g sat = = = 19.681
1+ e 1 + 0,725

5) Calculul greutatii volumice a pamintului in stare submersta,(pamintul alat sub nvelul apei)

g s - g w 26,7 - 10
g sb = = = 9.681
1+ e 1 + 0,725

6) Calculul indicelui de lichiditate

w - w p 0,15 - 0,12
IL = = = 0.429
Ip 0,07
7) Calculul indicelui de plasticitate
I p = wL - w p = 0,19 - 0,12 = 0,07

Argila (plastic moale)

Date initiale:
h=4,1 m
g = 19,4 - densitatea pămîntului
g s = 26,9 -densitatea granulelor minerale
w = 0.28 -umiditatea pămîntului
j o = 18 -unghiul de frecare interioară a pămîntului în grade
Cn = 22kPa -coeziunea pămîntului

1) Calculul densităţii pămîntului uscat cu precizia 0.01

g d = g / (1 + w ) = 19,4 / (1 + 0.28) = 15.156

2) Calculul indicilor porilor cu precizia 0.01

4
 (g s - g d ) (26,9 - 15.156)
e= = = 0.775
gd 15.156
3) Calculul gradului de umiditate
w�g s 0,28 �26,9
Sr = = = 0.972
gw
e� 0.775 �
10
unde: g w = 10 kN / m - greutatea volumică a apei
3

4) Calculul densităţii pămîntului în stare saturată

g s + (e �
g w ) 26,9 + (0,775 �
10)
g sat = = = 19.522
1+ e 1 + 0,775
5) Calculul densităţii submersate a pămîntului
g s - g w 26,9 - 10
g sb = = = 9.522
1+ e 1 + 0,775

6) Calculul indicelui de lichiditate

w - w p 0,28 - 0,20
IL = = = 0.533
Ip 0,15
7) Calculul indicelui de plasticitate
I p = wL - w p = 0,35 - 0,20 = 0,15

3.Evaluarea conditiilor geologice ingineresti ale santierului.

Pentru a uşura procesul de proectare rezultatele determinării caracteristicilor fizico-

mecanice ale pămîntului se trec în următorul tabel centralizator:
φ , grade
γs , kN/m3

γ , kN/m3

γd , kN/m3

e
Sr
γsb, kN/m3

γsat ,kN/m3

Ip

C , kPa

E , kPa
WP

WL

IL
medie h, mGrosimea

Denumirea
completă a
pămînturilor
26,9

17,6

0,15

15.304

0.758
0.533

9.615

19.615

0,17

0,31

0.14

-0.143
21

26

22420

1. Pămînt
loessoed( nisip
7,5

argilos tare)
26,7

17.8

0.15

0.725
0.552

9.681

19.681

0,12

0,19

0.07

0.429
20

16500

2.nisip
15.478

argilos(Argila
2,1

nisipoasa plastic
consistent)

5
 26,9

19,4

0,28

15.156

0.972
0.775

9.522

19.522

0.20

0.35

0.15

0.533
18

22

13500
3. Argila
nisipoasa
în stare plastica,
moale

4,1

26,5

20,0

0.24

16.129

0.643

10.043

20.043

_
34

22000
4.Nisip mijlociu

0.989
2,8

Plecînd de la datele din acest tabel se precedează la evaluarea condiţiilor geologice

inginereşti ale amplasamentului care se face pentru pămînturile:
Stratul 1–Pămîntul loessoid reprezintă nisip argilos, cu gradul de umiditate umed (
0.5 p Sr = 0,722 p 0,8 ) de o grosime a stratului h=7,5 m cu modulul de deformaţie liniară
E=22420 kPa, coeziunea C=26 kPa, unghiul de frecare interioară j = 210 ,deci este un teren
bun pentru fundţii .
Stratul 2 –nisip argilos în stare plastica consecutiva ( 0.8 p Sr = 1,98 f 1,0 ) cu o grosime
a stratului h =2,1 m; unghiul de frecare interioară j = 200 , modulul de deformaţie
E = 16500 kPa; coeziunea C= 5kPa.
Stratul 3 – Nisip mijlociu ( 0,8 p Sr = 1.89 f 1) cu grosimea stratului h=2,8 m, unghiul de
frecare interioară j = 340 ,modulul de deformatie liniara E = 22000 kPa; coeziunea C = 2
kPa
Apa subterană a fost depistată la adîncimea de la 6.0 m
ceia ce înseamnă că apa subterană va avea influentă directă asupra fundaţiilor cît şi asupra
condiţiilor de executare.
După analizele chimice apele subterane nu posedă agresivitate asupra betonului.

Calculul modulului de deformaţie

Pentru calculul modulului de deformaţie avem nevoie de rezultatele încercărilor edometrice

reprezentate în tabelele din variantă.Aici sunt date 3 tabele cu diferite adîncimi (Z) de
extragere a pămîntului supus încercărilor.

Z=2.0 m Z=9,0m Z=13,0

A=5000cm2 . A=600cm2 A=600 cm2
N , kN S mm N , kN S mm N , kN S mm
50 5,0 10 3,0 10 2,0
100 9,9 15 5,1 20 4,0
150 14,3 20 6,9 30 6,0
180 17,2 25 8,5 40 8,0
6
200 21,0 30 10,3 45 9,0
220 31,5 35 18,9 55 12,0
Pentru celelalte tipuri de pămînturi se admite valoare lui E tabelele normelor în vigoare.
E1 =22420 kPa;
E2 =16500 kPa;
E3 =22000 kPa.

Proiectarea fundaţiilor de suprafaţă.

Această problemă poate fi rezolvată cunoscînd destinaţia construcţiei, particularităţile ei

structurale şi constructive. Modul de acţiune a sarcinilor şi valorile lor, condiţiilor geologice
şi hidrogeologice ale amplasamentului , localităţii geografice.
1. Determinarea adîncimii de fundare.
Determinarea adîncimii de fundare depinde de mai mulţi factori:
 condiţiile geologice
 condiţiile hidrogeologice ale şantierului

 condiţiile climaterice

 particularităţile constructive ale construcţiei

 mărimea sarcinilor

 modul de acţiune a sarcinilor

La determinarea lor trebuie de atras atenţia în primul rând la grosimea şi caracterul de

aşezare a straturilor (panta straturilor de pământ) precum şi la proprietăţilor fizico mecanice.
Pornind de la aceasta se construieşte profilul geologic. Astfel trebuie de calculat
adâncimea de îngheţ conform formulei:
d f = k f  d fn

unde: kf - coeficientul care depinde de regimul termic de încălzire a construcţiei kf=0,6÷0,8

dfn - adâncimea normată de îngheţ d fn = d 0 M t m.

d f = kh �d fn = 0.8*0,741 = 0,5928m;
d = 3,3 kh = 0.8 m; d0 = 0.28 Mt = 7;
dfn = 0.28 0.7 = 0,741;
d > df - condiţia se respectă.

2. Dimensionarea tălpii de fundaţie.

7
 Dimensionarea tălpii de fundaţie se face la a doua stare limită (la deplasări), ţinând cont
de gruparea principală a sarcinii.
În cazul de faţă există mai multe metode de calcul printre care cea mai frecvent utilizată se
bazează pe rezistenţa convenţională de calcul R0 la care calculul se face prin mai multe
încercări succesive (metode de aproximaţie succesivă). Valorile lui R0 se extrag din tabel.

Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiilor pe axele A,C.

Această fundaţie o vom calcula ca o fundaţie solicitată centric:

Determinăm sarcina normată provenită din greutatea proprie a pămîntului situat deasupra
fundaţiei.
N sII = g f � (b - bp ) �
0,5 � 1 g II'
db �� (kN / m)
Determinăm greutatea peretelui subsolului:
N pII = g f �
bp � 1 gp
hsub �� ( kN / m)
Determinăm greutatea proprie a fundaţiei:
N fII = g f ��
b 0,5 �
1�gb (kN / m)
Pentru a calcula aceste sarcini trebue de calculat lăţimea tălpii.
N oII
b1 =
R0 - g m * d
g m - greutatea volumică a pămîntului si a fundatiei – 23,7 kN
d-adîncimea de fundare: d=3,2m;
R0 - rezistenţa convenţională a pămîntului a stratului 1 pe care este amplasată talpa fundaţiei
noastre.
În proiectarea de curs condiţiile geologice conţin şi un strat de pămînt loessoid in cazul dat
stratul 1, pentru aceste pămînturi se poate de utilizat R0 din urmatorul tabel cu normele în
vigoare:

Denumirea Valorile Ro,kPa ale pamintului

pămîntului
loessoid În stare naturală cu  d ,kN/m3 În stare compactată cu  d ,
kN/m3
13,5 15,5 16,0 17,0
Nisipuri 300/150 350/180 200 250
argiloase
Argile 350/180 400/200 250 300
nisipoase

În numărător se arată valorile lui (R0) pentru pămînturile cu S r  0.5 şi în numitor S r  0.8 .
În proiectul de curs se consideră că la un oarecare moment pămîntul va trece în stare saturată
şi de aceea trebue de adoptat valorile din numitor.
8
Caracteristicile de rezistenţă la forfecare j si C ale pămîntului loessoid sunt date în sarcina
de proiectare pentru starea saturată.
Deci avem: g d = 17,12 Sr > 0.5
Pentru nisipuri argiloase R0=350

Calculăm lăţimea tălpii fundaţiei:

N oII 400
b1 = = = 1.459m
R0 - g m 350 - 23,7 �
3,2
Aşa dar obţinînd b1 această valoare se rotungeşte la multiplu 10 cm în caz de fundaţie
monolită sau dacă-i fundaţie prefabricată valoarea de calcul b1 se îlocuieşte cu valoarea
fundaţiei prefabricate respectiv asemănătoare cu cele obţinute din formulă.
Avînd b1 se poate de calculat sarcinile: N pII ; N sII ; N fII pentru a calcula aceste sarcini avem
nevoie de a cunoaşte urmatorele date:
N oII -sarcina normata la suprafata superioara afundatie.= 400 kN/ml;
e0 -excentricitatea sarcinii faţă de axa peretelui.
e1 -excentricitaea sarcinii N pII faţă de axa peretelui.
Pa - împingerea activă laterală a pămîntului asupra peretelui subsolului.
q
he = = 0.43m -grosimea stratului fictiv prin care se înlocueşte acţiunea q.
g1
q-sarcina temporară uniform distribuită la suprafaţa adiacentă a construcţiei. q=10 kPa;
d=3,2 m - adîncimea de fundare.
b - lăţimea tălpii de fundare de care avem nevoie.
d b =3.2 m - adîncimea subsolului;
h p -grosimea pardoselei subsolului din beton(15…20 mm).
d s -distanţa de la talpa pardoselei pînă la talpa fundaţiei.
g b -greutatea volumică pentru fundaţie, g b =22….24 kN/ m 3 .
g p - greutatea volumică pentru perete, g p =22….23 kN/ m 3 .

9
Schema de calcul:
N 0 II
e0 N 0 II
0.000
q

0,43
he

bp
N p II

hsub
db
L

N s II
d

e N f II

hcf
M II
0,5

hf
Pmin
Pa

Pmax
b

N pII = g f �
bp �
hsub �
1�g p = 1�
0,3 � 1 23 = 21,12 kN / m
3,2 ��
N fII = g f ��
b 0,5 �
1�g b = 1�
1,5 � 1 23 = 16.779 kN / m
0,5 ��
N sII = g f � (b - bp ) �
0,5 � db �
1�g m = 1� (1,5 - 0,3) �
0,5 � 3, 2 �
1�23,7 = 43.949 kN / m
unde g m = 23,7 kN / m 3
- greutatea volumică medie (pătratică) a pămîntului
mai sus de talpa fundaţiei

Calculăm suma tuturor sarcinilor care actoneaza asupra pamintului de fundare:

�N II = N 0 II + N pII +N fII + N sII = 400 + 21,12 + 16,679 + 43,949 = 481.848 kN / m

Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:

N II M II
Pmax II = � , kPa
min II
b� 1 W
Pentru a calcula presiunea pe talpa fundaţiei avem nevoie de calculul momentului ce
acţionează asupra tălpii de fundare:
10
 L2 N oII �
Pa � e0
M II = - - N sII �
e1
15 2
Pentru a calcula momentul ne trebue:
e0 = 0;
e1 = 0.7;
j = 210 ;
L = he + d = 0.43 + 3,2 = 3,63;
b12 � 1 1,52 � 1
W= = = 0.355;
6 6
� j� � 21 �
Pa = g III ( d + he ) �
tg 2 � ( 3, 2 + 0.43) �
45 - �= 17,6 � 45 - �= 0.847;
tg 2 �
� 2� � 2�

Calculul momentului:
3.632 400 �
0,847 � 0
M II = - - 43,949 * 0.758 = -32,55
15 2
Calculăm presiunea pe talpa fundaţiei:
N II M II 481.848 -32.555
Pmax II1 = + = + = 238.498;
b� 1 W 1,5 �
1 0.355
Determinarea rezistenţei de calcul a terenului de fundare:

g c1 �g c2
R1 =
k �
�M g �k z �
b 1 g
� II + M q �
d 1 g
� I
II + ( M q - 1) �
d b g
� I
II + Mc �CII �
�
unde: g c1 şi g c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază
g c1 =1.1 şi g c 2 =1; ultimul se ia în raport de L/H = 5,3;
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor j şi C; dacă acestea sunt
determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie de e si I L se
adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
M g ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de j II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:

j II = 210 ; M g = 0,51; M q = 3,06; M c = 5,66;

k z - în funcţie de b, pentru b  10m k z = 1; b-lăţimea tălpii fundaţiei.
g m = 17,6 - greutatea volumică a pămîntului de sub talpa fundţiei;
d1 - adîncimea de fundare;
h f = 0,5m - înălţimea fundaţiei;
hcf = 0, 2m - grosimea pardoselei subsolului;
g cf = 20kN / m3 - greutatea volumică a materialului pardoselei;
g III = 17,6 - greutatea volumică a pămîntului mai sus de talpa fundaţiei (în limitele lui d);

11
 g cf 20
d1 = h f + hcf � I = 0.5 + 0.2 � = 0.502;
g II 17,6
g cf >g III ; 20 >17.6;
Acum putem calcula rezistenta:

1.1 �
1
R1 = �
0.51 �
1� 17.6 + 3,06 �
1,5 � 17.6 + ( 3,06 - 1) �
3,2 � 17.6 + 5,66 �
3,2 � �= 2992 kPa
26�
1.1 �

Verificam conditia:

PII 1 �R1 ; PII 1 =

�N IIi
=
481.848
= 330.259;
b1 �
1 1,5 �
1
330.259 < 2992 - condiţia se respectă
Verificam conditia din punct de vedere economic:
0,9 �PII/R �1; PII/R=0,4

Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axa B(fundatii izolate)

Această fundaţie o vom calcula ca o fundaţie solicitată centric:

Calculăm aria tălpii fundaţiei:
A1 = N 0 II / ( R0 - g m * d ) = 600 / (350 - 23,7 *3,2) = 2.189m 2

Unde: g II = 20…23kN/m3 - pentru constructiifara subsol

,

Detreminarea dimensiunii talpii fundatiei:

b1=l= A1 =1.479 b = 1,5m

Determinarea greutatii proprii a pamintului is a fundatiei:

N II, = ( G fII + N pII ) = g m *b * l * d = 23,7 *1,5*1,5*3,2 = 165.976 kN
Calculul presiunii medii pe talpafundatiei:
PII = ( N 0 II + N II, ) / A = (600 + 165.976) / 4,79 = 350kPa

Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:

g c1 * g c 2
RII = M g * K z * b1 * g II, + M q * d * g m + M c * Cn �
�
� �= 301.18
K
Verificarea conditiei:
N II 165.976
R1 �PII, PII ,1 = = = 112.195 kPa
b1 *1 1,5*1
Conditia se respecta: 301,18 > 112.195

12
 Determinarea dimensiunii tălpii fundaţiei pe axele 10a -11a:

Această fundaţie o vom calcula ca o fundaţie solicitată centric:

Date iniţiale:
N oII = 540kN
Calculăm aria tălpii fundaţiei:
N 0 II 540
A= = = 1.97m 2
R0 - g m �d 350 - 23, 7 �
3, 2
unde g II = 20...23kN / m - pentru construcţii fără subsol
' 3

Determinăm dimensiunile tălpii fundaţiei:

b = l = A1 = 1,97 = 1,403 �1,5m 2 A1 = 1,97 m 2
Determinăm greutatea proprie a pămîntului şi a fundaţiei:
N II' = (G fII + N pII ) = g m ���
b l d = 23,7 �
1,5 � 3,2 = 149.378kN
1,5 �
Calculam presiunea medie pe talpa fundatiei:
(540 + 149.378)
PII = ( N 0 II + N II' ) / A = = 350kPa
1,97
Determinarea rezistentei de calcul a terenului de fundare:
1.1 �
1
R1 = ( 0.51 �
1� 23,7 + 3,06 �
1,5 � 26 ) = 407.524 kPa
23.7 + 5,66 �
3.2 �
1.1
Verificam conditia:
N II 149.378
PII 1 �R1 ; PII 1 = = = 106.437kPa
b1 *1 1,5*1
407.524 > 106,43 - condiţia nu se respectă

Calculul tasării fundaţiei continui

Prin tasarea absolută a fundaţiei se înţelege deplasarea ei pe verticală sub acţiunea

forţelor exterioare. Tasarea absolută S trebuie să fie mai mică sau egală cu cea admesibilă Su
dată în norme. O deosebită importanţă o are tasarea neuniformă relativă dintre două fundaţii
învecinate. Condiţia este de a calcula tasarile a 2 fundatii invecinate si sa satisfaca conditiile
S  Su,adm
Su,adm – tasarea absolută (pentru construcţia data = 8cm)
S  S 
  = 0.002
L  L  u , adm
admitem că tasarea S1>S2 deci diferenţa dintre tasări este S .
Calculul deformaţiilor terenurilor de fundare, tasărilor, se face la grupa a 2 de stare
limită luînd în considerare gruparea fundamentală de încărcări. Pentru acesta se utilizează
diferite metode de calcul care totodată depind şi de condiţiile de proiect. Conform normelor
în vigoare calculul tasărilor se face după două scheme: schema semispaţiului liniar
deformabil si schema semispaţiului finit. Prima schemă presupune că comportatrea
13
terenurilor de fundare corespunde unui corp elastic şi prin urmare relaţia dintre tensiuni si
deformaţii este liniară. La această schemă se adoptă metoda însumării elementare a
tensiunilor şi a deformaţiilor care constă în următoarele:
1. Este aplicabilă pentru fundaţia cu lăţimea de b<10m şi modulul de deformaţie E
 100 Mpa
2. Terenul de fundare se consideră omogen izotrop pe cînd el în realitate poate să
fie stratificat şi eterogen, în această vedere se determină tensiunile provocate de fundaţie
3. Tensiunile se calculează în punctele situate pe dreapta care trece prin centrul de
greutate a fundaţiei şi se consideră uniform distribuite pe talpa fundaţiei. În realitate
tensiunile variază în ordine crescîndă de la centru spre marginile acesteia
4. Tensiunile normate se limitează convenţional în raport cu presiunea geologică
la o adîncime respectivă, pe cînd ele se desfăşoară şi la o adîncime mai mare.
5. Deformaţiile se desfaşoară atît pe verticală cît şi pe orizontală însă schema de
calcul dată prevede numai pe verticală deformaţii.
Astfel de particularităţi se consideră prin coeficientul de corecţie β=0.8
Pornind de la aceste date iniţiale se aplică urmatoarele scheme de calcul:
b- laţimea tălpii de fundare
d- adîncimea de fundare
σzg, σzp – epurile se prezintă pe verticală la o scară concretă 1:100 iar pe lingă aceasta se
mai prezintă şi pe orizontală la o oarecare scară fiind aceaşi pentru ambele presiuni (σzg,
σzp).
La calculul tasării absolute S a fundaţiei se aplică urmatoarea succesiune
1. Calculul presiunii geologice σzg
n
 zg =  g i hi
i =1
n – numărul de straturi geologice
g i - greutatea volumică a stratului geologic
hi - grosimea stratului geologic i.
Primul σzg se calculeaza la nivelul tălpii de fundaţie
σzg0 = g 1 * d (kPa)
şi în continuare la hotarele tuturor straturilor geologice şi la nivelul apei subterane se
 zgwl = g 1h1 + g 2 h2 + g 3 h3 + g 4 h4
I
calculează în felul următor:
la baza coloanei geologice  zg =  zgwl + g sb 4 * h4II
Rezultatele obţinute se exprimă sub formă de epurăbla o scară dată.
2. Pămîntul de sub fundaţie se împarte convenţional în straturi elementare avînd fiecare
grosimea: h=0.4*b
3. Calculul presiunii suplimentare provenite din încărcările fundaţiei, care se execută cu
formula
 zp = 2i P0 (kPa)
P0 = PII -  zg 0
N 0 II + Gfp II
PII =
b *l
Presiunea  zp are valoarea maximă la talpa fundalului  i apoi descreşte treptat cu
adîncimea. Acest caracter de micşorare a P0 se evaluează cu coeficientul a i
 2 zi l
ai = f  = ; = 
 b b

14
zi – distanţa de la talpa fundaţiei pînă la hotarul stratului elementar pentru care se determină
 zp .
a i - din tabel , manualele “Sutenco pg.84 si Veselov pg.292”
Rezulatatele obţinute se prezintă grafic sub formă de epură la aceeaşi scara  zg
Calculul zonei active Ha se execută la intersecţia curbelor acestor 2 presiuni  zg si zp
Presiunile  zg si zp se limiteazaă în adîncime cu condiţia  zg  0.2  zp şi unde se
intersectează aceste curbe pînă la talpa de fundare va fi Ha.
Terenul în limitele lui Ha se constituie terenul de fundare. Celălalte tasări ce au loc mai jos
de Ha se neglijează  zg > 0.2  zp
4. Calculul tasării absolute S a fundaţiei
n  zpi hi 0
S =  m
i =1 Ei
β = 0.8 – coeficient de corecţie
 zpi - presiunea la mijlocul stratului elementar i.
hi – grosimea stratului elementar
Ei – modulul de deformaţie a stratului elementar, în ce strat geologic se află acesta. Daca
stratul elementar i apare intre 2 straturi geologice 1 si 2 modulul de deformaţie Ei se
calculează astfel:
E1h1 + E2 h2
Ei =
h1 + h2
Tasarea absolută nu trebuie saădepăşească tasarea admisibilă.

Calculul tasării fundaţiei continuie pe axa A,C:

Date iniţiale:
b = 1,5m < 10 m ; E = 22420 kPa >10000 kPa
β = 0.8 ; d = 3,2m - adîncimea de fundare
PII = 330.259kPa - presiunea totală pe talpa fundaţiei
Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:

15
 0.000

d = 3,2m
N 0II2
h1 = 7,5m
3
?1 =17,6 kN/m 254,379kPa
E 1 =22420 kPa 75,68kPa
b2 =1.5m
66,19kPa
132 kPa 50,916kPa

H a = 5,23m
? zg 40,733kPa
h2 = 2,1m

?2 =17.8kN/m
3 33,09kPa
E 2 =16500 kPa
3
169,38kPa
28,00kPa ? zp
20,37kPa

WL
h3 = 4,1m

?3 =19,4 kN/m
3 191,28 kPa 17,82kPa
12,729 kPa
E 3 =13500 kPa
24.5kPa
247,28 kPa

?4 =20.0 kN/m
3 19.8 kPa
15.4kPa
h4 = 2,8m

E 4 =22000 kPa

2477,45kPa

Calculul presiunii geologice  zg :

Calculăm presiunea geologică la nivelul stratului gelogc :
 zg ,1 = g 1 �
h1 = 17,6 �
7,5 = 132 kPa
Calculăm presiunea geologică la nivelul fiecărui start de pămînt:
(h1 - d ) = 17,6 * ( 7.5 - 3,2 ) = 75.68 kPa
 zg ,0 = g 1 �
 zg ,2 =  zg ,1 + g 2 �
h2 = 169.38 kPa
 zg ,3 =  zg ,2 + g sb 3 * z = 191.28 kPa
 zg ,4 =  zg ,3 + g 3 * h4 - z = 191,28 + 19,4 * 2,8 - 1.8 = 247.28 kPa
g sb 3 = 10,043
 zg ,5 =  zg ,4 + g 4 * h4 = 247.28 + 20 * 2,8 = 247.28 kPa
unde:
1,8 – distanta dintre stratul 3 si nive lul apei freatice
16
 z =1,8 m;

Calculul tasării suplimentare provocate de fundaţie:

Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:

P0 = PII -  zg ,0 = 330.259 - 75.68 = 254.579 kPa
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
zi = 0,4 �
b1 = 0,4 �
1,5 = 0.584m
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:
 zp ,1 = a1 �P0 = 0,26 * 254.579 = 66.19 kPa
 zp ,2 = a 2 �
P0 = 0,2 * 254.579 = 50.916 kPa
 zp ,3 = a 3 �
P0 = 0,16 �
254.579 = 40.733 kPa
 zp ,4 = a 4 �
P0 = 0,13 �
254.579 = 33.095 kPa
 zp ,5 = a 5 �
P0 = 0,11 �
254.579 = 28.004 kPa
 zp ,6 = a 6 �
P0 = 0,09 �
254.579 = 20.366 kPa
 zp ,7 = a 7 �
P0 = 0,08* 254.579 = 17.82 kPa
 zp ,8 = a 8 �
P0 = 0,07 * 254.579 = 12.729 kPa
 zp ,9 = a 9 �
P0 = 0,05 �
254.579 = 10.183 kPa
 zp ,10 = a10 �
P0 = 0,04 * 254.579 = 7.637 kPa
 zp ,11 = a11 �
P0 = 0,03* 254.579 = 5.092 kPa
 zp ,12 = a12 �
P0 = 0,02 �
254.579 = 5.092 kPa
 zp ,13 = a13 �
P0 = 0,02 �
254.579 = 5.092 kPa
 zp ,14 = a14 �
P0 = 0,02 �
254.579 = 5.092 kPa
 zp ,15 = a15 �
P0 = 0,02 �
254.579 = 5.092 kPa

Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui hi:

În această zonă vom avea 4 straturi cu înălţimea hi = 0,584m şi un strat cu înălţimea de

E1 =22420 kPa
E2 =16500 kPa
E3 =13500 kPa
n  �h
S1 = 0,8� zp,i i = 0,8 � ( 66.19 / 22420 + 50.916 / 22420 + 40.733 / 22420 + 33.095 / 22420 = 0,016cm
0,584 �
i =1 Ei
S1 = 0,016cm < Su = 8cm
Condiţia se respecta:

17
 Calculul tasării fundaţiei pe axa :
Date iniţiale:
b = 1.5 m < 10 m ; E = 22420 kPa >10000 kPa
β = 0.8 ; d = 3,2 m - adîncimea de fundare
PII = 106.437kPa - presiunea totală pe talpa fundaţiei

Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:

18
 0.000

d = 3,2 m
h 1 = 7,5 m N0II2
3
?1 =17,6 kN/m 30,757kPa
E 1 =22420 kPa 75,68kPa
b2 =1.5m
7,997kPa
132 kPa 6,151kPa
? zg

H a = 5 ,23m
4,921kPa
h 2 = 2,1 m

?2 =17.8kN/m
3 3,998kPa
E 2 =16500 kPa
3
169,38kPa
3,383kPa ? zp
2,461kPa

WL
h 3 = 4,1 m

?3 =19,4 kN/m
3 191,28 kPa 2,153kPa

E 3 =13500 kPa
247,28 kPa
3
?4 =20.0 kN/m
h 4 = 2,8 m

E 4 =22000 kPa

2477,45kPa

19
 Calculul presiunii geologice  zg :
Calculăm presiunea geologică la nivelul stratului gelogc :
 zg ,1 = g 1 �
h1 = 17,6 �
7,5 = 132 kPa
Calculăm presiunea geologică la nivelul fiecărui start de pămînt:
(h1 - d ) = 17,6 * ( 7.5 - 3,2 ) = 75.68 kPa
 zg ,0 = g 1 �
 zg ,2 =  zg ,1 + g 2 �
h2 = 169.38 kPa
 zg ,3 =  zg ,2 + g sb 3 * z = 191.28 kPa
 zg ,4 =  zg ,3 + g 3 * h4 - z = 191,28 + 19,4 * 2,8 - 1.8 = 247.28 kPa
g sb 3 = 10,043
 zg ,5 =  zg ,4 + g 4 * h4 = 247.28 + 20 * 2,8 = 247.28 kPa
unde:
1.8 – distanta dintre stratul 3 si nive lul apei freatice
z =1,8 m;

Calculăm tasarea la talpa fundaţiei:

P0 = PII -  zg ,0 = 106.437 - 75,68 = 30.757 kPa
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
zi = 0,4 �b1 = 0,4 �
1,5 = 0.592m
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:

20
  zp ,1 = a1 �
P0 = 0,26 *30.757 = 7.997 kPa
 zp ,2 = a 2 �
P0 = 0,2 *30.757 = 6.151 kPa
 zp ,3 = a 3 �
P0 = 0,16 �
30.757 = 4.921 kPa
 zp ,4 = a 4 �
P0 = 0,13 �
30.757 = 3.998 kPa
 zp ,5 = a 5 �
P0 = 0,11 �
30.757 = 3.383 kPa
 zp ,6 = a 6 �
P0 = 0,09 �
30.757 = 2.461 kPa
 zp ,7 = a 7 �
P0 = 0,08*30.757 = 2.153 kPa
 zp ,8 = a 8 �
P0 = 0,07 *30.757 = 1.538 kPa
 zp ,9 = a 9 �
P0 = 0,05 �
30.757 = 1.23 kPa
 zp ,10 = a10 �
P0 = 0,04 *30.757 = 0.923 kPa
 zp ,11 = a11 �
P0 = 0,03*30.757 = 0.615 kPa
 zp ,12 = a12 �
P0 = 0,02 �
30.757 = 0.615 kPa
 zp ,13 = a13 �
P0 = 0,02 �
30.757 = 0.615 kPa
 zp ,14 = a14 �
P0 = 0,02 �
30.757 = 0.615 kPa
 zp ,15 = a15 �
P0 = 0,02 �
30.757 = 0.615 kPa
Calculul tasării absolute a fundaţiei în limitele lui H a = 9,95m

În această zonă vom avea 15 straturi cu înălţimea hi = 0.592 m

E1 =22420
E2 =16500
E3 =13500
n  �h
S2 = 0,8� zp ,i i = 0,8 �
0,592 �( 7.997 / 22420 + 6.151 / 22420 +
i =1 Ei
+4.921 / 22420 + 3.998 / 22420 + 3.383 / 22420 + 2.461 / 22420 +
+2.153 / 22420 + 1.538 / 22420 + 1.23 / 22420 + 0.923 / 22420) + 0.615* 0.615* (0.615 / 22420) =
= 0.00366

S2 = 0,366cm < Su = 8cm - condiţia este satisfăcută.

21
 Particularităţile de proiectare a fundaţiilor pe pămînturi loessoide.

Toate calculele efectuate anterior se referă la condiţia că pămîntul loiessoid nu va da

tasări suplimentare Ssl însă dacă se aşteaptă creşterea umidităţii din unele motive (ieşirea din
funcţiune a reţelelor subterane purtătoare de apă, înfiltrarea apei de suprafaţă în pămîntul de
sub fundaţie, ş.a.) pe lîngă tasările S se vor desfăşura şi tasările suplimentare S sl ale
pămîntului loiessoid, prin urmare se cere să se respecte condiţia:
S + S sl �Su ( 1)
Dacă condiţia (1) se respecă se precedează la verificarea următoarei condiţii :
S �S �
�� � (2)
L �L � u

însă în cazul dat vom avea S = ( S1 + S sl ,1 ) - S 2

Dacă una din condiţiile (1) sau (2) nu se respectă se iau măsuri pentru a reduce
tasările Ssl.
Aceste tasari se calculeaza numai in limitele stratului loessoid cu formula:
n
S sl =   sli  hi  k sl
i =1

unde: hi – grosimea stratului elementar i. hi=0.4*b

 sli - tasarea specifică a stratului elementar i, care corespunde presiunii totale P i şi se
determină din graficul tasării specifice.
Pi =  zgi +  zpi la mijlocul fiecărui strat elementar i
Graficul tasării specifice se execută după tabelul de tasabilitate din sarcina de proiect
ksl – coeficient care depinde de dimensiunile lăţimii tălpii fundaăiei b.
Pentru: b ≥ 12 m ksl = 1
P - Psl 223.25 - 50
b≤3m ksl = 0.5+1.5 � ' = 0, 5 + 1, 5 = 3.66
P0 100
b = 3,2 m ksl = 3.66m (prin interpolare)
unde: P0 = 100 kPa
P – presiunea pe talpa fundaţiei
Psl – din graficul tasării specifice în valoare de  sl = 0.01 unde respectiv Psl = 31 kPa

22
 Z =2.5m
P, kPa  sl
50 0,014
sl
100 0.025
150 0.032
200 0.037
0,041
250 0.039
? sl,1=0,0250
0,029
350 0.040
? sl,2=0,0240 0,023

0,016

0,008
0,003
0
200

300
150
100
50
10

p,kPa
Pi1=172,63
Pi2=162,45

În stratul de pămînt loessoid avem 2 straturi elementare hi cu grosimea de:

h1i = 2,3 m
h2i = 2,0 m
Calculul tasărilor suplimentare Ssl prin umezire se efectuiază conform următoarei
scheme:

23
 Schema de calcul a tasarilor suplimentare
0.000
d = 3,2 m

N 0II1
h 1 = 7,5 m

1 Psl
267,491 kPa

h 1 = 2,3 m
56,2 kPa
b1=1.5m

h sl = 4,3 m
? zg P i1 =154,873 kPa

196.8kPa
P i2 =151,931 kPa
143.4 kPa

h 2 = 2,0 m
109.5 kPa
2 87.8 kPa ? zp
85.5 kPa 73.0 kPa

1 - Pamint loessoid

Pentru fiecare strat la mijlocul lui trebuie de calculat  zgi şi  zpi , pentru calcul folosim
g sat pentru că tasarile vor avea loc la umeditatea critică g sat = 19.615kN/m3
Presiunea la talpa fundaţiei:  zg ,0 = g sat ,1 � d = 19.615 �
3,2 = 62.768 kPa
Presiunea geologică la limita stratului de pămînt loessoid (1):
 zg ,1 =  zg ,0 + g sat ,1 �
(h1 - d ) = 62.768 + 19,615 �
(7,5 - 3,2) = 147.112 kPa
24
 Calculul pentru primul strat elementar h1i:

h1i = 2,3 m;
P0 = P -  zg ,0 = 330.259 - 62.768 = 267.491kPa
unde: P = 330,259 kPa - presiunea medie pe talpa fundaţiei
h 2,3
 zg ,1i = g sat �1i +  zg ,0 = 19.615 � + 62.768 = 85.325 kPa
2 2
 zp ,1i = a1 � P0 = 69.548 kPa
Pi1 =  zg ,1i +  zp ,1i = 85,325 + 69.548 = 154.873 kPa
După graficul tasabilităţii găsim:  sl ,1 = 0,0250

Calculul pentru la al doilea strat elementar h2i:

h2i = 2,0 m; P0 = 267.491 kPa

h2i 2,0
 zg ,2i = g sat * +  zg ,1i = 19.615* + 62.768 = 82.383kPa
2 2
 zp ,2i = a 2 * P0 = 69.548kPa
Pi 2 =  zg ,2i +  zp ,2i = 82,383 + 69,548 = 151.931 kPa
După graficul tasabilităţii găsim:  sl ,2 = 0,0240
Obţinînd rezultatele tasărilor specifice putem trece la calculul tasărilor Ssl
Aşa dar calculăm tasările Ssl a fiecărui strat în parte:

S sl ,1 =  sl ,1 � ksl = 0,0250 �
h1i � 1.957 = 0.113m
2,3 �
S sl ,2 =  sl ,2 � ksl = 0,0240 �
h2i � 1.957 = 0.055m
2,0 �
K sl = 1.957
Avînd aceste calcule facem suma  S sl
�S sl = Ssl ,1 + Ssl ,2 = 0.113 + 0.094 = 0.026m
Verificam conditia (1): S1 + S sl �Su
deci: 0.0113 + 0.055 = 0.067m < 0,08m - condiţia se respectă
In acest caz nu vor avea loc tasari si deci nu e nevoie consolidate pamintul.

Alcătuirea fundaţiilor şi calculul ei la rezistenţă

( Fundaţii izolate sub stîlpi solicitate centric, axa E )

25
 Dimensiunile tălpii fundaţiei b �l = 3 �3m sunt suficiente, secţiunea stîlpului
bc �lc = 30 �30cm , adîncimea de fundare d = 3,2m , tipul solului fundaţiei – argilă
nisipoasă.
Ţinând cont de adâncimea fundaţiei se adoptă fundaţie cu talpă de înălţime variabilă
şi joclu de tip pahar.

N0
20 0.00

hg=70
­0.15
h2=30 hp=255

hf =315
45

h0a=237
h02=52
tb=245
h1=30

a1=8
­3.30
C1=55 

45 45
P=135 kPa

b=270cm
b1=150
buc=90
C2=30 

bc =30

l=270 cm

Proiectăm fundaţia monolită din beton armat cu înălţimea:

h f = d - 0,15 = 3,2 - 0,15 = 3,05m
fără pernă de fundare, cu grosimea stratului de protecţie a armăturii a1 = 8cm . Pentru
coloana cu secţiunea 30 �30cm adoptăm paharul cu dimensiunile în plan
luc �buc = 90 �90cm , iar adîncimea paharului h g = 700mm . Atunci grosimea stratului de
beton sub paharul fundaţiei va fi:
tb = h f - hg = 3,05 - 0,8 = 2.25m > 0,2m
Pesiunea la talpa fundaţiei: P = N 0 I / A = 600 / (2,5 * 2,5) = 96kPa
Pmk = P = Pmin = 96kPa
Pentru P �300kPa calculăm lăţimea treptei inferioare care trebuie să fie C1 �3h1 .
Adoptînd h4 = 30cm obţinem C1 �3 � 30 = 90cm .
Distanţa de la marginea paharului pînă la marginea tălpii fundaţiei:
26
 Cuc = 250 - 90 / 2 = 80cm
Adoptînd lăţimea trepptei a doua C2 = 30cm şi h2 = 30cm obţinem lăţimea primei
trepte:
C1 = (250 - 90) / 2 - 30 = 50cm şi h2 = 30cm
Deci pentru P �300kPa avem C1 = 80cm > 3 � h1 = 90cm - condiţia se respectă.
Înălţimea totală a treptelor h = h1 + h2 = 30 + 30 = 60 , iar înălţimea paharului
huc = h f - h = 315 - 60 = 255cm
Calculul la străpungere se efectuiază pentru valoarea presiunii reactive uniform
distribuite pe talpa fundaţiei P = 125kPa şi valoarea medie a perimetrului piramidei de
străpungere calculată cu formula:
U ma = 2 �
(bc + lc + 2 �
h0 a ) = 2 �
(0.3 + 0,3 + 2 �
1,65) = 7,8m
h0 a = tb - a1 = 245 - 80 = 165m
Calculăm forţa de străpungere cu formula:
F = P[ b �
l - (lc + 2 � h0 a ) � h0 a ) ] = 125 �
(bc + 2 � �
� 2,6 - (0,3 + 2 �
2,6 � �= 380 kN
1,65) 2 �
Rezisteţa betonului marca B15 ( Rbt = 750kPa ) la străpungere:
Fu = jb � Rbt �Um � h0 a = 1 �
750 �7,8 �0,165 = 965,2kN
unde: jb - coeficient adoptat pentru beton greu jb = 1 ;
Rbt - rezistenţa de calcul a betonului la întindere, kPa;
U m - perimetrul mediu al piramidei de străpungere, m;
h0a - înălţimea de lucru a pirmizii de străpungere,
Deci condiţia F �jb � Rbt �Um � h0 a - se respectă.
Calculăm momentul de încovoiere în secţiunea pe marginea paharului:
M uc = P ��b Ci2 / 2 = 130 � 852 / 2 = 122kN �
2,6 � m
Aria secţiunii armăturii (clasa A-III, cu diametrul 8...40 mm, Rs = 365MPa ):
As = M uc /(0,9 �h0i �Rs ) = 122 /(0,9 � 0,52 �365 �103 ) = 0,000714 �10 -4 m2 = 7,14cm 2
Adoptînd pasul armăturii S = 180mm numărul barelor vor fi:
ns = (2,6 - 2 � 0,05) / 0,3 + 1 = 9buc iar aria unei bare va fi: f s �7,14 / 9 = 0,8cm 2
Adoptăm 14ø 10 A-III cu As = 7,14cm 2 , armarea va constitui;
100 � (7,14 - 7) / 7,14 = 2 % < 15% - admisibil.
Paharul fundaţiei nu se armeaza deoarece:
d p = (buc - bc - 2 � 85) / 2 = (900 - 300 - 2 � 85) / 2 = 298 >200mm

27
 Proiectarea fundaţiilor pe piloţi

În practica de construcţie în multe cazuri se utilizează fundaţii pe piloţi care deseori

concureazî cu fundaţiile de suprafată. Acest tip de fundaţii se utilizează în primul rînd în cazul
în care apare în apropierea scoarţei terestre a unui strat geologic care constituie pămînt slab de
fundare cum ar fi pămînturi argiloase în stare plastic curgătoare şi în stare curgătoare mîluri,
umplutură de pămînt neconsolidat. Straturile slabe de pămînt dacă constituie o grosime peste 4-
5 m ele nu permit execuţia fundaţiei de suprafaţă.
Fundaţia pe piloţi se utilizează şi atunci cînd nivelul apei se află aproape de suprafaţa
terenului, sau atunci cînd e cazul de sarcini de smulgere care nu pot fi preluate de fundaţia de
suprafaţă. Se întîlnesc multe cazuri cînd se utilizează fundaţia pe piloţi în condiţii favorabile de
teren pentru fundaţii de suprafaţă. În acest caz neaparat trebuie să se elaboreze variante de
fundaţii de suprafaţă şi pe piloţi prin compararea tehnico economică se evidenţiază care fundaţie
este mai efectivă.
În construcţie se utilizează următoarele tipuri de piloţi:
1. Piloţi din beton armat prefabricat
2. Piloţi din beton armat prefabricat cu gol central
3. Piloţi din lemn
4. Piloţi foraţi pe loc (turnat la faţa locului) din beton armat monolit
Piloţii în componenţa sa constructivă pot forma: fundaţii izolate, continuie, cîmp de piloţi.
Pentru a forma o fundaţie piloţii se unesc la capatul superior printr-o placă rigidă din beton
armat numită radier.
Determinarea tipului de piloţi şi dimensionarea lor
Vom adopta piloţi prefabricaţi, lungimea cărora se stabileşte în conformitate cu L p
(lungimea de calcul a pilotului) şi se adoptă cea mai apropiată valoare.
Lungimea piloţilor pentru fundaţii continui (cu subsol), adîncimea de fundare d = 3,3m :
- fundaţii solicitate centric (axa D):
Lp = (h1 - d ) + h2 + a1 + a1' = (7,5 - 3,2) + 0,05 + 1,0 = 7,45m
unde: h1 = 7,5m - înălţimea stratului (1) de pămînt
d = 3,2m - adîncimea de fundare
a1 = 5cm - lungimea încastrării pilotului în radier (pentru fundaţii solicitate centric)
a1' �1m - lungimea încatrării pilotului în stratul bun de fundare (stratul 4)
Calculul capacităţii portante a piloţilor

Actualmente se utilizează mai multe metode de determinare a capacităţii portante a

piloţilor. Noi vom calcula piloţii după metoda empirică bazată pe formule şi date experimentale.
1. Piloţii coloană – capacitatea portantă în cazul de faţă se determină după formula
P = g c * RA / g g
unde: g c = 1 - coeficient al
condiţiilor de lucru
g g = 1.4 - coeficientde sigurantţă referitor la pămînt
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
A – aria secţiunii transversale a pilotului A = d 2
28
De regulă se cere ca R să fie determinat la faţa locului dacă asemenea date lipsesc admitem că
R = 20000 kPa
dr – adîncimea tălpii radierului, trebuie să respecte condiţia dr > df + 0.15 m
df – adîncimea de calcul de îngheţ
Dacă stratul geologic fie bunaoară stratul 2 are o grosime mai mare de 2m el se împarte
convenţional în straturi elementare în aşa mod ca grosimea fiecărui strat elementar să fie mai
mică de 2 m.
n

Aşa dar rezistenţa de calcul se determină cu formula Fd = g c (g cR * AR + U  g cf * f i * l i ) / g g

i =1

li ≤ 2m
hi – adîncimea medie a stratului elementar l i
H – adîncimea de la suprafaţa pămîntului pînă la începutul vîrfului pilotului
fi – rezistenţa de calcul a pămîntului elementar care se extrage din tabele în funcţie de adîncimea
medie hi , de tipul şi de starea pămîntului
R – rezistenţa de calcul a pămîntului (a rocii) la vîrful pilotului
g cR = g cf = 1 - la baterea pilotului coeficient care ţine cont de modul de împingere a pilotului.
U – perimetrul exterior a secţiunii transversale a pilotului
Lungimea minimă a pilotului 3m este rational de amplasat pilotul într-un strat bun de pămînt
încastrîndu-l în acest strat cel puţin 1m.

Determinarea capacităţii portante a piloţilor şi distribuţia lor în fundaţie

Fundaţii izolate solicitate centric (cu subsol) axa E
Vîrful pilotului se încastrează în stratul (4) de pămînt care este nisip argilos în stare
îndesată cu j = 21o; E = 22420kPa; C = 26kPa;
Rezistenţa de calcul la vîrful pilotului conform tab. 9.1 (Veselov pag. 194) pentru
H = 10,5m şi este R = 1500kPa

Calculul capacităţii portante a pilotului se efectuiază după următoarea schemă:

29
 1
h 1 = 4,6m

L=7 ,5 m
d = 3,2 m

30
f3
f2
f1

f3
f2
f1

a 3 =0,36 m
bp=300 mm
0.000

a2=0,1 m
-3.000

h 1i =3,75 m
h 2i =5,5 m

H= 10,5 m
 Rezistenţa pămîntului f pe feţele laterale ale pilotului se determină pentru fiecare strat elementar,
în formă de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 195):
Nr. Denumirea hi , li , fi , g cf g cf ��
li fi
strat. stratului
m m kPa kN/m
1 Pămînt loessoid 4,05 1,5 10 1,0 15
(nisip argilos) 5,55 1,5 12,6 1,0 18,9
2 Argilă 7,075 1,55 52 1,0 80,6
nisipoasă 8,6 1,55 53,2 1,0 82,46
3 Nisip
10,35 2,0 44,0 1,0 88,0
mijlociu
�285

Determinăm capacitatea portantă a pilotului:

n
Fd = g c �
(g CR �
Ap � �g cf ��
R +U � li fi ) = 1 �
i =1
(1 � 980 + 3,3 �
0,09 � 285) = 1028,7 kN

Determinăm reziatenţa de calcul a pilotului:

P = Fd / g g = 1028,7 /1,4 = 734,8kN
Determinăm numărul de piloţi cu formula: n = ( N 0 I + N rpI ) / P
unde: N 0 I = g f �
N n = 1,1 �
600 = 968kN
N rpI - greutatea radierului şi pămîntului deasupra lui
N rpI = g f �Ar �
dr �g m = 1,1 �
1,2 �
3,2 �23,7 = 103,2kN
în care: g f = 1,1 - coieficient de siguranţă al sarcinii
g m = 23,7 kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului deasupra lui
d r = 3,2m - adîncimea de fundare a radierului
Ar - suprafaţa tălpii radierului
Ar = N 0 I / Pr - g m �
gf �
d r = 968 / 907 - 23,7 � 3,2 = 1,2m2
1,1 �
unde: Pr - presiunea medie pa talpa radierului considerînd convenţional că piloţii
lipsesc
Pr = P /(3d p ) 2 = 734,8/(3 �
0,3) 2 = 907 kPa

31
 în care: d p = 0,3m - lungimea laturii secţiunii transversale a pilotului
Deci numărul piloţilor pentru fundaţia dată vor fi:
( N + N rpI ) 968 + 103,2
n = 0I = = 1,5 �2 piloti
P 734,8

Fundaţii continui solicitate centric (cu subsol) axa D

Vîrful pilotului se încastrează în stratul (3) de pămînt care este nisip argilos în stare
îndesată cu j = 21o; E = 22420kPa; C = 26kPa; I L = -0,43
Rezistenţa de calcul la vîrful pilotului conform tab. 9.1 (Veselov pag. 194) pentru
H = 10,5m şi I L = -0,43 este R = 1500kPa
Pentru determinarea rezistenţei f în limitele stratului loesoid avem:
Wsat - W p 0,9 �
0,9 � 0,198 - 0,17
I L ,sat = = = 0,64
WL - W p 0,31 - 0,17
Wsat = e � g w / g s = 0,53 �
10 / 26,9 = 0,198
Rezistenţa pămîntului f pe feţele laterale ale pilotului se determină pentru fiecare strat
elementar, în formă de tabel, conform tab.9.2 (Veselov pag. 195

Nr. Denumirea hi , li , fi , g cf g cf ��
li fi
strat. stratului
m m kPa kN/m
1 Pămînt loessoid 7,5 1,5 10 1,0 15
(nisip argilos) 1,5 12,6 1,0 18,9
2 Argilă 2.1 1,55 52 1,0 80,6
nisipoasă 1,55 53,2 1,0 82,46
3 Nisip
4.1 2,0 44,0 1,0 88,0
mijlociu
�285

32
Calculul capacităţii portante a pilotului se efectuiază după următoarea schemă:

0.000

d = 3,2 m

a 3 =0,36 m

h 1i =3,75 m
h 1 = 4,6m

-3.000

h 2i =5,5 m
a2=0,1 m
f1 f1
bp=300 mm

H= 10,5 m
f2 f2
L=7 ,5 m

1
f3 f3

Determinăm capacitatea portantă a pilotului:

33
 n
Fd = g c �
(g CR �
Ap � �g cf ��
R +U � li fi ) = 1 �
i =1
(1 � 980 + 3,3 �
0,09 � 285) = 1028,7 kN

Determinăm reziatenţa de calcul a pilotului:

P = Fd / g g = 1028,7 /1,4 = 734,8kN
Determinăm distanţa dintre piloţi în lungul radierului (axa D, N oI = 400kN / m ) cu
formula:
P
C1 = nş � , m
NI
unde: nş - numărul de şiruri de piloţi determinat cu formula:
N0 400
nş = = = 0,9 �1
Fd 1028,7 şir de piloti
- Np - 17,6
gk 1,4
în care: N 0 = 400kN / m sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a radierului
g k = 1,4 - coeficient de siguranţă a sarcinii
Np = L� q = 7,5 � 2,2 = 17,6kN - greutatea proprie a pilotului
unde: L = 7,5m - lungimea pilotului;
q = 2,2kN / m - greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
N I = N 0 I + N rI = 400 + 19,55 = 419,55kN / m
unde: N rI - greutatea proprie a radierului şi a pămîntului deasupra lui pe 1 m lungime
determinată cu formula:
N rI = g f �gm �br �hr � 1 = 1,1 �
23,7 �1,5 � 1 = 19,55kN / m
0,5 �
în care: g f = 1,1 - coeficient de siguranţă al sarcinii;
g m = 23,7 kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului deasupra lui;
hr �0,3m - înălţimea radierului;
br = 3d + 2 = 3 � 0,3 + 2 �0,3 = 1,5m - lăţimea radierului
 = d = 0,3m - distanţa de la axa pilotului pînă la marginea radierului
P 734,8
Deci : C1 = nş � = 1 � = 1,0m
NI 639,55

34
 600
300

300
300
1500

300C1=1,0 mC1=1,0 m C1=1,0 m

Determinăm distanţa dintre piloţi în lungul radierului (axa F N oI = 400kN / m ) cu

formula:

P
C1 = nş � , m
NI
unde: nş - numărul de şiruri de piloţi determinat cu formula:
N0 400
nş = = = 0,9 �1
Fd 1028,7 şir de piloti
- Np - 17,6
gk 1,4
în care: N 0 = 400kN / m sarcina de calcul de la perete pe 1 m lungime a radierului
g k = 1,4 - coeficient de siguranţă a sarcinii
Np = L� q = 7,5 � 2,2 = 17,6kN - greutatea proprie a pilotului
unde: L = 7,5m - lungimea pilotului;
q = 2,2kN / m - greutatea proprie a 1 m de lungime a pilotului
N I = N 0 I + N rI = 400 + 19,55 = 639,55kN / m
unde: N rI - greutatea proprie a radierului şi a pămîntului deasupra lui pe 1 m lungime
determinată cu formula:
N rI = g f �gm �br �hr � 1 = 1,1 �
23,7 �1,5 � 1 = 19,55kN / m
0,5 �
în care: g f = 1,1 - coeficient de siguranţă al sarcinii;
g m = 23,7 kN / m3 - greutatea specifică a radierului şi pămîntului deasupra lui;
hr �0,3m - înălţimea radierului;

35
 br = 3d + 2 = 3 �0,3 + 2 �0,3 = 1,5m - lăţimea radierului
 = d = 0,3m - distanţa de la axa pilotului pînă la marginea radierului
P 734,8
Deci : C1 = nş � = 1 � = 1,0m
NI 639,55

600
300

300

300
1500

300C1=1,0 mC1=1,0 m C1=1,0 m

36
 Calculul tasării fundaţiei izolate pe piloţi (axa E)
Acest calcul se execută după aceeaţi metodă de însumare pe straturi elementare ca şi la
fundaţiile de suprafaţă

Calculul tasării fundaţiei se efectuiază după următoarea schemă:

a d
1
d = 3,3m

2
h1=2,45m

Ha=14,57
95,31 kPa d=11,25m
h2=3,1m

3 m/4 m/4
Z=0,3m

276,31 kPa
WL=282,31 kPa
h3=2,0m

? zg 3d
134,31 kPa b c 307,19kPa
4
800

267kPa
188kPa zp
129kPa
h4=7,1m

90,3kPa zp = 0,2 zg

65,74kPa
49,46kPa
34,0kPa
234,9 kPa
E

Determinăm valoarea medie ponderată a unghiului de frecare interioară a tuturor straturilor

care vin în contact cu lungimea pilotului:
j �h +j � h + j3 � 4,8 + 20 �
h3 21 � 3,1 + 39 �
2
jm = 1 1 2 2 = = 24,32o
h1 + h2 + h3 4,8 + 3,1 + 2

37
 Determinăm dimensiunile în plan a tălpii fundaţiei convenţionale abcd:
b = 4d + 2 �� L tgjm / 4 = 4 �0,3 + 2 � tg 24,32 / 4 = 2,0m
7,5 �
l = 2d + 2 �� L tgjm / 4 = 2 � 0,3 + 2 � tg 24,32 / 4 = 1,8m
7,5 �
unde: d = 0,3m - lungimea laturii secţiunii transversale a pilotului;
L = 8,0m - distanţa de la talpa radierului pînă la vîrful pilotului
Verificăm condiţia: PII �R
N 0 II + N abcdII 600 + 709,4
unde: PII = = = 441,5kPa
b� l 2,0 �
1,8
Valoarea medie a greutăţii proprii a fundaţiei se determină cu formula:
N abcdII = g f ���
b l d' �g m = 1,1 �2,0 �1,8 �
10,5 �17,05 = 709,4kN
g1 �
(d r + h1 ) + g 2 �
h2 + g 3 � (3,3 + 2,45) + 17,1 �
h3 16,2 � 3,1 + 19,5 �
2
gm = = = 17,06kN / m3
(d r + h1 ) + h2 + h 3 3,3 + 2,45 + 3,1 + 2
Rezistenţa de calcul a stratului (3) de pămînt pe care se reazemă vîrful pilotului se
determină cu formula:
g c1 �g c2
R1 =
k �
�
M g �k z �b1 �g II + M q � d '
g
� I
II + ( M q - 1) �
d b g
� I
II + Mc �CII �
�
unde: g c1 şi g c 2 - coeficienţi ce ţin cont de tipul şi starea pămîntului de bază ( Şutenco pagina
147 );
g c1 =1.1 – pentru nisip mijlociu şi g c 2 =1; ultimul se ia în raport de L/H = 5,3;
k - coeficient care ţine cont de determinarea caracteristicilor j şi C; dacă acestea sunt
determinate experimental se adoptă k=1, iar dacă se extrag din tabel în funcţie de e si I L se
adoptă k=1.1; la proiectul de curs adoptăm k=1.1;
M g ; M q ; M c -coeficienţi în funcţie de j II a pămîntului de sub talpa de fundaţie:

j II = 210 ; M g = 0,51; M q = 3,06; M c = 5,66;

k z - în funcţie de b, pentru b  10m k z = 1; b-lăţimea tălpii fundaţiei.
g II = 17,6kN / m3 - greutatea volumică a pămîntului de sub talpa fundţiei;
db = 3,2 - adîncimea subsolului;
b = 2,0m - lăţimea tălpii fundaţiei;
C = 26 - coeziunea pămîntului.
Acum putem calcula rezistenta:
1.1 �
1
R1 = [ 0.56 �� 17,1 + 3,24 �
1 2,0 � 17,6 + 2,24 �
10,5 � 35] = 1046 kPa
17,6 + 5,8 �
3,3 �
1
Deci:
PII = 441,5kPa < R = 1046kPa - condiţia se respectă.
Calculăm presiunile geologice:
- la limitele straturilor geologice
 zg ,1 = g 1 � h1 = 16,2 �7,5 = 8,1 kPa
 zg ,2 = g 2 � h2 +  zg ,1 = 17,1 �5,1 + 8,1 = 95,31 kPa
- la vîrful pilotului:
 zg ,0 = g 3 � hînc. pilot +  zg ,2 = 19,5 �
2 + 95,31 = 134,31 kPa
- la talpa stratului (4) de pămînt:
38
  zg ,3 = g 4 �
(h4 - hînc. pilot ) +  zg ,0 = 20 �
(9,1 - 2) + 134,31 = 276,31 kPa
- la nivelul apei subterane:
 zg ,WL =  zg ,3 + g 4 �
z = 276,31 + 20 �
0,3 = 282,31 kPa
- la nivelul tălpii stratului (4) de pămînt:
 zg ,4 = g sb �
( h4 - z ) +  zg ,WL = 10,2 �
(9,1 - 0,3) + 282,31 = 373,09 kPa
 zg ,5 =  zg ,4 + g sb,4 *8,9 = 144,16 + 10,2 *8,9 = 234,9 kPa
unde: g sb ,4 = 10,2 kN / m - greutatea volumică submersată a stratului 4 de pămînt;
3

z = 0,3m - distanţa de la cota tălpii inferioare a stratului 3 de pămînt pînă la cota apei subterane.
Calculul presiunilor suplimentare provocate de fundaţie:

Calculăm presiunea la talpa fundaţiei (vîrful pilotului):

P0 = PII -  zg ,0 = 441,5 - 134,31 = 307,19 kPa
Înălţimea straturilor elementare de sub talpa fundaţiei:
zi = 0,4 � b1 = 0,4 �2 = 0,8m
Calculăm presiunile la limita fiecărui strat elementar:
 zp ,i = a i �
P0, kPa
unde: a = f (2 �
z / b); l /b
 zp ,1 = a1 �
P0 = 0,875 �
307,19 = 267 kPa
 zp ,2 = a 2 �
P0 = 0,612 �
307,19 = 188 kPa
 zp ,3 = a 3 �
P0 = 0,419 �
307,19 = 129 kPa
 zp ,4 = a 4 �
P0 = 0,294 �
307,19 = 90,3 kPa
 zp ,5 = a 5 �
P0 = 0,214 �
307,19 = 65,74 kPa
 zp ,6 = a 6 �
P0 = 0,161 �
307,19 = 49,46 kPa
 zp ,7 = a 7 �
P0 = 0,110 �
307,19 = 34 kPa
 zp ,8 = a 8 �
P0 = 0,088 �
307,19 = 27,03 kPa

Determinăm zona activă H a = 14,57m şi calculăm tasarea absolutăcu formula cunoscută:

n  �h �267 � 0,8 188 �0,8 129 � 0,8 90,3 � 0,8 �
S1 = 0,8� zp ,i i = 0,8 �
� + + + �= 0,0205m
i =1 Ei �21000 21000 21000 21000 �
Verificăm condiţia:
S = 0,0205m < Su = 0,08m
Condiţia este satisfacută .

Calculul radierului fundaţiei continue solicitată centric pe 1 sir de piloţi

(axa D)
În cazul dat radierul se calculează la rezistenţă privind două etape:
1. etapa pe parcursul căreia se realizează construcţia
2. etapa de exploatare a construcţiei

39
Radierul se construieşte ca o grindă continuă care se reazemă pe un mediu elastic ( pe pereţi
fiind solicitat de forţe concentrate – piloţi )
Date iniţiale:
piloţi cu secţiunea 30 �30cm amplasaţi intr-un şir, pasul piloţilor în
şir - C1 = 1,0 m; sarcina de
calcul pe 1 m lungime a radierului ( inclusiv greutatea proprie a radieru-
lui ) - N I = 639,55kN / m
Lăţimea radierului: br = 3d + 2 = 3 � 0,3 + 2 �
0,3 = 1,5m . Înălţimea radierului se adoptă
să fie hr = 0,5m ; încastrarea pilotului în radier a1 = 0,1m .
( )
Lungimea de calcul Lc = 1,05 �C1 - bp = 1,05 � ( 1,0 - 0,3) = 0,735m
Calculăm momentele de încovoiere:
- în reazeme: M r = - N I �
L2c /12 = -639,55 �
0,7352 /12 = -28,8kN � m
- în deschideri: M d = N I � L2c / 24 = 639,55 �
0,7352 / 24 = 14,4kN � m
Înălţimea de lucru a secţiunii deasupra reazemului h0 r = 0,4 - 0,05 = 0,35m , în
deschidere h0 d = 0,4 - 0,1 = 0,3m
Aria secţiunii armăturii (clasa A – II, Rs = 280 MPa ) deasupra reazemului:
Asr = 28,8/(0,9 �
0,35 � 103 ) = 0,00033m2 = 3,3cm2
280 �
în deschidere:
Asd = 14, 4 /(0,9 �
0,3 � 103 ) = 0,00019 m 2 = 1,9cm 2
280 �
Armarea se execută cu carcase plane. Adoptăm 4 carcase cu diametrul barelor:
- în partea superioară 12 mm
- în partea inferioară 10 mm

40
 BIBLIOGRAFIE

1.Manual ”Проектирование оснований и фундаменты”.В.А. Веселов

2.Manual ”Основание и фундаменты” Шутенко

3.Indicaţie metodică “Mecanica paminturilor”

4. Indicaţie metodică Nr. 51 “ Свайные фундаменты „

5. Indicaţie metodică Nr. 41 “ Фундаменты мелкого заложения на естественных

основаниях „

41