TEMA 1.

Introducere în disciplina „Particularitățile procedurii de

examinare a litigiilor cadastrale”. Tipuri de litigii cadastrale și
subiecții participanți

I. Obiective de referinţă:
– să argumenteze importanța și necesitatea cunoașterii
particularităților soluționării litigiilor cadastrale;
– să identifice cele mai frecvente litigii cadastrale, atît după după
obiect cît și după procedură;
– să determine tipurile de proceduri și importanța aprecierii corecte
a procedurii de soluționare a litigiilor cadastrale;
– să identifice particularitățile procedurii în rectificare;
– să determine subiecții cu drept de sesizare a instanței.

II. Repere de conţinut

Disciplina de studiu Particularitățile soluționării litigiilor cadastrale
se impune în mod absolut armonios în calitate de obiect de studiu în
cadrul Programului de masterat Drept Patrimonial reieșind din
complexitatea raporturilor de drept cadastral și importanța soluționării
corecte a litigiilor din domeniul dat.
Disciplina în cauză este conexă cu asemenea discipline de studiu
precum Dreptul civil și Dreptul procesual civil și are menirea să
aprofundeze cunoștințele masteranzilor în domeniul aplicării normelor
dreptului procesual civil prin prisma normelor de drept imobiliar și
cadastral.
Disciplina de studiu are menirea de a aprofunda cunoștințele
masteranzilor în ceea ce privește modalitățile juridice și procedura
propriu-zisă de inițiere, soluționare și examinare a litigiilor ce țin de
drepturile patrimoniale, în deosebi a celor ce țin de exercitarea și
apărarea drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile, fiind puse în
evidență particularitățile examinării litigiilor ce persistă în domeniul dat.
La fel, studiul acestei discipline urmărește dezvoltarea abilităților de
identificare a problemelor ce ţin de fondul funciar, administrarea
bunurilor imobile din domeniile public şi privat, precum și a celor ce țin
de limitele exercitării dreptului de proprietate asupra acestora prin
prisma normelor dreptului de vecinătate, reglementărilor privind
înregistrarea drepturilor asupra bunurilor imobile, căilor de formare a
bunurilor imobile, formelor răspunderii juridice pentru încălcarea
legislaţiei imobiliare, concomitent fiind identificate și puse în evidență
particularitățile examinării eventualelor litigii din domeniul cadastral.
Cursul în cauză este necesar în vederea cunoaşterii limitelor apărării
drepturilor şi intereselor legitime ale titularilor de drepturi patrimoniale
în faţa instanţelor judecătoreşti, întinderii obligaţiilor procesuale, cît şi a
răspunderii juridice în cadrul activităţii procesuale.
Disciplina de studiu are un dublu obiect, identificarea celor mai
frecvente litigii în domeniul cadastral și clarificarea procedurii de
soluționare a acestora.
Varietatea raporturilor civile ce pot apărea în societate a impus
necesitatea diferenţierii procedurii de examinare şi soluţionare de către
instanţele de judecată a fiecărei categorii de cauze, reieşind din
particularităţile acestora. Astfel, potrivit Codului de procedură civilă
sunt recunoscute 5 feluri de proceduri civile de bază:
Procedura generală, numită şi procedură contencioasă sau procedură
în acţiune civilă, este cea mai răspîndită procedură prin intermediul
căreia oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane ori are un
interes pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept trebuie să
depună în instanţa competentă o cerere de chemare în judecată.
Procedura contenciosului administrativ ce acordă dreptul oricărei
persoane care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege de
către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin
nesoluţionare în termen legal a unei cereri de a se adresa instanţei
judecătoreşti competente pentru anularea actului, repunerea în drept şi
repararea prejudiciului.
Procedura specială, prin intermediul căreia orice persoană care
doreşte constatarea existenţei unui fapt care are valoare juridică sau a
unui drept se poate adresa în instanţa de judecată cu o cerere respectivă.
Procedura în ordonanţă, numită şi procedură simplificată, prin care
creditorul poate solicita încasarea de sume băneşti sau revendicarea de
bunuri mobiliare de la debitor, doar pe baza materialelor prezentate de
creditor fără înştiinţarea debitorului.
Procedura de declarare a insolvabilităţii, obligatorie de urmat în
cazul falimentării unei persoane juridice.
Prezintă importanță aprecierea corectă a procedurii de soluționare a
litigiilor cadastrale. Or, intentarea acțiunii cadastrale în mod greșit va
duce la restituirea cererii, după caz, la scoaterea cererii de pe rol.
Această operațiune procesuală va duce la tărăgănarea soluționării
litigiului cadastral apărut.
 În context, evidențiem următoarele tipuri de proceduri de soluționare a
litigiilor cadastrale, cu evidențierea celor mai frecvente litigii din
domeniul cadastral examinate în cadrul procedurilor concrete:
 Procedura contencioasă, în conformitate cu care se examinează
litigii ce țin de declararea nulității actelor civile ce confirmă
drepturile; impunerea înregistrării dreptului în cazul eschivării unei
părți a contractului de la înregistrare, suprapunerea bunurilor,
încălcarea hotarelor etc.
 Procedura în contencios administrativ, aplicabilă în cazul existenței
refuzului registratorului în vederea înregistrării bunului și dreptului
asupra acestuia, sau a refuzului în vederea ridicării sechestrului etc.
 Procedura specială, prin intermediul căreia are loc: constatarea
posesiei, folosinței și exercitării dreptului de proprietate;
dobîndirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, accesiune
imobiliară artificială și naturală, reorganizare, succesiune;
confirmarea valabilității contractelor în cazul nerespectării formei
autentice etc.
 Procedura în ordonanță, care permite examinarea în termeni
restrînși a litigiilor de transmitere a bunului în cazul realizării
dreptului de ipotecă etc.
 Procedura de rectificare în registrul bunurilor imobile, care se
aplică în cazul litigiilor de efectuare a rectificării în registrul
bunurilor imobile etc.
Concretizăm că, în cadrul procedurilor contencioase pot fi examinate
și cazurile ce au tangență cu domeniul cadastral, cum ar fi litigiile în
legătură cu bunurile imobile, inclusiv documentele ce confirmă
drepturile asupra acestora, dobîndirea drepturilor asupra bunurilor
imobile, formarea bunurilor imobile, administrarea bunurilor imobile,
stingerea drepturilor asupra bunurilor imobile etc.
În ceea ce privește subiecții cu drept de sesizare a instanței în
vederea apărării drepturilor, în legătură cu bunurile imobile și a
drepturilor asupra lor, sunt persoane fizice și juridice, deținătoare de
drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, la fel reprezentanții
titularilor de drepturi, etc.
În acest sens, conform art.59 din CPC, parte în proces (reclamant sau
pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul
intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. În cazurile
prevăzute de lege, pot fi parte în proces asociaţiile şi societăţile care nu
au personalitate juridică, dar care dispun de organe de conducere proprii.
Parte în proces civil poate fi RM, reprezentată de Guvern şi de organele
împuternicite să exercite o parte din funcţiile Guvernului, precum şi
unităţile administrativ-teritoriale, reprezentate prin împuterniciţii lor în
modul prevăzut de lege. În cazul intentării unui proces la cererea
persoanelor şi organelor împuternicite prin lege să se adreseze în
instanţă pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale
unei alte persoane, aceasta din urmă este înştiinţată despre iniţierea
procesului, urmînd să participe la el în calitate de reclamant. Părţile au
drepturi procedurale şi obligaţii procedurale egale.
Nu trebuie confundate părțile procesului cu participanții la proces.
Conform art.55 din CPC, participanții la proces sunt atît părțile
(reclamantul și pîrîtul), cît și intervenienţii, procurorul, persoanele care,
în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 şi 74 din CPC, sunt împuternicite
să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi
intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces
pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane,
precum şi persoanele interesate în pricinile cu procedură specială.

III. Sugestii metodice

A. Strategii de predare & învățare: prelegerea interactivă, discuția,

studiul de caz, întocmirea de acte procesuale.

B. Activități de evaluare: Soluționarea spețelor, prezentarea referatelor.

C. Lucru individual
 Elaborarea referatelor pe tematicile: „Întinderea utilizării noțiunilor
„funciar”, „cadastral”, „imobiliar”, „Semnificația termenilor
„litigiu”, „pricină”, „cauză” în procesul civil”.
 Elaborarea unui tabel comparativ al procedurilor de soluționare a
pricinilor în domeniul cadastral, în funcție de următoarele criterii:
felul procedurii, denumirea actului de itentare, calitatea procesuală
a subiecților, obiectul, termenele de procedură, taxa de stat,
felurile de pricini/litigii etc.

Speţa nr.1
 În registrul bunurilor imobile era înscris dreptul de proprietate asupra
terenului cu numărul cadastral 2345074.651 după B.M. în temeiul
contractului de vînzare-cumpărare încheiat între acesta în calitate de
cumpărător şi A.V. în calitate de vînzător. La acţiunea lui A.V.
contractul a fost declarat nul. Decizia instanţei de apel definitivă care a
menţinut hotărîrea primei instanţe a fost prezentată la OCT pentru a
radia dreptul de proprietate asupra terenului înscris după B.M.
Registratorul OCT a radiat dreptul de proprietate înscris după B.M. şi
a înregistrat primul proprietar – A.V., avînd în vedere efectele declarării
nulităţii contractului. Ulterior, decizia instanţei de apel este atacată la
CSJ, care anulează decizia primei instanţe şi decizia instanţei de apel, cu
transmiterea cauzei la rejudecare. Decizia CSJ este prezentată la OCT,
registratorul radiază şi dreptul înscris după A.V., motivînd că a fost
anulată decizia instanţei prin care a fost declarat nul contractul, totodată
nu înregistrează dreptul de proprietate după B.M. pe motiv că litigiu nu
este soluţionat în fond, dat fiind că cauza a fost transmisă la rejudecare.
Astfel, în registrul bunurilor imobile rămîne înregistrat terenul fără a fi
înregistrat dreptul de proprietate. B.M. se adresează cu o acţiune în
justiţie solicitînd să fie obligat OCT să restabilească înscrierea în
registru a dreptului de proprietate după el, B.M.
1. Explicaţi care sunt situaţiile în care înscrierea în registrul
bunurilor imobile se efectuează provizoriu.
2. Comentaţi acţiunile registratorului OCT.
3. Explicaţi cum ar fi trebuit să procedeze registratorul în situaţia
descrisă.
4. Întocmiţi proiectul hotărîrii instanţei de judecată.

Speța nr.2
Cetăţeanul N.M. s-a adresat autorităţilor publice locale ale satului
Vatra cu solicitarea de a i se transmite terenul cu suprafaţa de 1,7 ari
alăturat terenului aflat în proprietatea sa şi pe care îl foloseşte timp de 6
ani. Ca temei al cererii sale a indicat art.4 alin.(10) din Legea privind
preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Consiliul
local a decis vînzarea terenului, Primăria perfectînd contractul de
vînzare-cumpărare.
La momentul autentificării notariale a contractului, notarul a solicitat
prezentarea extrasului din registrul bunurilor imobile pe aceşti 1,7 ari
care fac obiectul vînzării. La adresarea reprezentantului Primăriei, OCT
a explicat că terenul de 1,7 ari nu poate fi format ca un obiect aparte,
avînd destinaţia pentru construcţii şi, respectiv, nu poate fi înregistrat. În
lipsa extrasului din registrul bunurilor imobile, notarul refuză
autentificarea contractului de vînzare-cumpărare. Ca rezultat, N.M. a
acţionat în judecată OCT solicitînd obligarea acestuia la înregistrarea
terenului de 1,7 ari după unitatea administrativ-teritorială pentru a
realiza mai apoi tranzacţia de vînzare-cumpărare.
1. Soluţionaţi litigiul în fond.
2. Propuneţi varianta de soluţionare a problemei şi legislaţia
aplicabilă.

Speța nr.3
În anul 2003 B.B. a dobîndit dreptul de proprietate asupra unui teren,
prin reorganizare prin separare de la A.A. Dreptul de proprietate a fost
înregistrat la oficiul cadastral teritorial. În același an, B.B. a înstrăinat
bunul către C.C. și ultimul, la fel, a înregistrat dreptul de proprietate la
oficiul cadastral teritorial.
În anul 2014 D.D. a invocat faptul că bunul dobîndit de către C.C. îi
aparține în urma reorganizării prin separarea de la A.A., care a avut loc
în anul 2002, în baza actului de predare-primire. Astfel, consideră că
transmiterea de la A.A. la B.B. a terenului în litigiu în cadrul
reorganizării este ilegală, deoarece încă în anul 2002 acest teren a fost
transmis către D.D.
Totodată, D.D. nu și-a înregistrat dreptul de proprietate din diverse
motive. Astfel, în anul 2014 D.D. a prezentat registratorului
documentele de constituire a întreprinderii prin separare de la A.A. și
actul de predare-primire a terenului în cadrul reorganizării.
În acest sens a solicitat ștergea dreptului de proprietate asupra
terenului, înregistrat după C.C., motivînd că B.B. nu a avut dreptul legal
de a înstrăina terenul către C.C. Totodată, a cerut înregistrarea dreptului
de proprietate asupra terenului după D.D.
Registratorul a refuzat înregistrarea. D.D. a contestat refuzul
registratorului în procedura contenciosului administrativ.
1. Soluționați speța.
2. Stabiliți dacă sunt corecte acțiunile registratorului.

Speța nr. 4
Proprietarul terenului de 6 ari cu numărul cadastral 2103045.132 s-a
adresat autorităţii publice locale pentru a cumpăra terenul alăturat cu o
suprafaţă de 3 ari, de care se folosea. Consiliul local a decis vînzarea
terenului de 3 ari cu numărul cadastral 2103045.231. Ulterior,
proprietarul celor două terenuri s-a adresat cu o cerere la OCT pentru a
comasa terenurile. Au fost efectuate lucrările de formare, a fost elaborat
noul plan al terenului de 9 ari şi înregistrat în registrul bunurilor imobile
sub numărul cadastral 2103045.561. Peste un an, la cererea unui vecin,
care pretindea la terenul de 3 ari, instanţa de judecată a anulat decizia
Consiliului local privind vînzarea terenului cu numărul cadastral
2103045.231 şi contractul de vînzare-cumpărare. Hotărîrea instanţei de
judecată a fost prezentată la OCT pentru a opera modificările respective
în registrul bunurilor imobile.
1. Explicaţi efectele comasării terenurilor.
2. Argumentaţi dacă OCT poate executa hotărîrea instanţei.
3. Evidenţiaţi omisiunile în hotărîrea instanţei de judecată.
4. Determinaţi legislaţia aplicabilă.

Speța nr. 5
La 8 aprilie 2014, A.N. și P.A. au depus cerere de chemare în judecată
împotriva Consiliului Municipal Chișinău cu privire la contestarea
actului administrativ. În motivarea acțiunii au indicat că, prin decizia
Consiliului Municipal Chișinău nr.7/14 din 12 decembrie 2013 s-a
permis Întreprinderii Municipale de Gestionare a Fondului Locativ să
dea în locațiune lui P.V. încăperea subsolului blocului locativ situat pe
str. M. Kogălniceanu 24, mun. Chișinău, cu suprafața de 15.5 m.p.
Consideră că li s-a fost încălcat dreptul de proprietate, deoarece
încăperea în litigiu constituie proprietate comună în devălmășie a tuturor
proprietarilor apartamentelor din blocul locativ. La 6 ianuarie 2014 ei s-
au adresat Consiliului Municipal Chișinău cu cerere prealabilă, prin care
au solicitat anularea deciziei enunțate, însă, prin răspunsul din 29
ianuarie 2014, cererea le-a fost respinsă. Solicită anularea deciziei
Consiliului Municipal Chișinău nr.7/14 din 12 decembrie 2013.
Prin hotărîrea instanței de judecată din 27 aprilie 2014 acțiunea a fost
respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.
1. Explicați care sunt termenele de adresare în instanța de contencios
administrativ.
2. Argumentați dacă instanța de contencios administrativ legal a
respins acțiunea ca fiind depusă cu omiterea termenului de
prescripție.
IV. Bibliografie
Literatura recomandată
1. Climova A., Teacă I. Drept imobiliar. Suport de curs. Chișinău:
UTM, 2011.
2. Pisarenco O. Drept procesual civil. Note de curs. Ediția a II-a.
Chișinău: Tehnica-Info, 2012.
3. Poalelungi M. ș.a. Manualul judecătorului la examinarea pricinilor
civile. Chişinău: Cartier, 2006.
4. Savva A., Tihon V. Drept procesual civil. Partea generală (suport
de curs), Chișinău: Casa Editorial-Poligrafică Bons Offices, 2012.
5. Șterbeț V., Botezatu R., Furdui S., Macinscaia V., Fistican E.,
Muruianu I., Administrarea eficientă a justiției, Chișinău, Cartier
juridic, 2006.

Acte normative
6. Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225-XV din
30.05.2003. Republicat în: Monitorul Oficial al RM nr.130-134/415
din 21.06.2013.
7. Codul civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 06.06.2002. În:
Monitorul Oficial al RM nr.82-86/661 din 22.06.2002.
8. Legea contenciosului administrativ nr.793 din 10.02.2000.
Republicată în: Monitorul Oficial al R.Moldova, ediţie specială din
03.10.2006.
9. Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.
În: Monitorul Oficial al RM nr.44-46/318 din 21.05.1998.
10. Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354 din
28.10.2004. În: Monitorul Oficial al R.Moldova nr.233-236/999 din
17.12.2004.

Recomandări ale CSJ și ÎS „Cadastru”

11. Scrisoarea Î.S. Cadastru nr. 01-06/4346 din 16.04.2014, publicată
în e-Biblioteca Î.S. ”Cadastru” și filialele acesteia.