1.Raporturile cu element de
Criteriile
extraneitate
Rap.de DIP se caracterizeaza prin
prezenta elementului de
extraneitate,spre deosebire de
celelalte rap.de
dr.international;relatii cu element de
extraneitate se gasesc in contact cu
alte state.
2. Elementul de extraneitate
Elem.de extraneitate reprez.o
imprejurare de fapt datorita careia un
rap.jur.are legatura cu mai multe
sisteme de drept.Elem.de
extraneitate nu face parte din
rap.jur.care este alc.numai din
continut,obiect si subiect.El poate fi
cuprins in structura rap.jur.De
ex.:partile rap.jur. sunt straine sau
obiectul jur.este situat in strainatate.
Elem.de extrainetate
poate consta in diferite imprejurari
care sunt relevante pt.normele de
dr.international sau privat.
Considerarea elem.de
extraneitate este det.de fiecare
system de drept in parte.De ex.:intr-
un rap.jur.pot constitui elem.de
extraneitate urm.imprejurari:
-cetatenia unei tari straine;
-domeniul sau resedinta in
strainatate;
-locul unde se gaseste bunul mobil
sau imobil care formeaza obiectul
rap.jur.;
-locul executarii actului jur.;
-locul decesului unei pers.;
-locul incheierii actului jur.
3.definitia dreptului international
privat
Def.DIP nu poate fi facuta decat prin
prisma det.autoritatii sau instantei
competente sa instrumenteze ori sa
judece.Problemele care tin de
conflictul de legi,de jurisdictie
implica luarea in considerare a
cond.jur.a strainului ,asa incat
conflictul de jurisdictie este in
prealabil conflictul de legi.
Prin prisma domeniului de
reglementare,DIP reprez.ansamblul
normelor care reglem.relatiile cu
elem.de extraneitate indicand
autoritatea competenta si legea
aplicabila.Ob.disciplinei de dr.este
constituit din rap.jur.de dr.privat cu
elem.de extraneitate.
4. metoda de reglementare
metoda normelor conflictuale
1)METODA NORMELOR
CONFLICTUALE-normele
conflictuale indica legea competenta
cu privire la un rap.de elem.de
extraneitate.Legea desemnata a se
aplica poate fi legea forului sau
legea straina.
Normele conflictuale
solutioneaza numai conflictul de
lege ,dar fara a contine o reglem.a
rel.cu elem.de extraneitate.
Dupa izvorul lor,normele
conflictuale pot fi interne sau
uniforme.
Majoritatea normelor
conflictuale sunt interne,avand un
character international(ex.:normele
conflictuale consecrate de L15/1992
care constituie legea-cadru de DIP in
Romania.)
Cu toate ca sunt proprii
fiecarui sistem de drept,normele
conflictuale pot fi identice pt.mai
multe tari,cum ar fi regulile rex sitae
sau locus regi.
Normele conflictuale
interne formeaza dreptul comun al
materiei.
Pt.a se asigura stabilitatea
rap.jur.,incepand cu sec.al XIX-lea
,statele au stabilit norme conflictuale
uniforme sau unificate.Adoptarea
normelor uniforme s-a realizat prin
intermediul conventiilor
internationale.De ex.:normele
conflictuale cuprinse in tratatele si
conventiile de asistenta jur.
Principalele obiectiuni
aduse acestei metode constau in
urm.:
-diferentierea dintre normele de fond
si normele de forma este variabila de
la o legislatie la alta;
-normele conflictuale elaborate prin
active.normativa si aplicate de
actiunea creatoare a jurisprudentei
depinde de pozitia instantei
judecatoresti.
Cunoasterea solutiei
presupune det.legii
competente.Metoda conflictualista
este preferata ca fiind rationala si
acceptabila pt.ca aplica legea ce are
cea mai mare legatura cu rap.jur.cu
elem.de extraneitate.
5.metoda de reglementare
metoda normelor materiale
METODA NORMELOR
MATERIALE
Normele materiale sau
substantiale se aplica nemijlocit
relatiei cu element de
extraneitate.Reglementarea directa
prin norme substantiale reprez. o
pondere imp.si ofera rap.jur.o reala
certitudine.
Normele materiale se
impart in 2 categorii:
a)normele materiale interne au
caracter teritorial si exclud,de
regula,aplicarea legii straine.
b)normele materiale uniforme se
elaboreaza pe baza conventiilor
internationale.Pt.rap.cu element de
extraneitate,nor.mat.uniforme
constituie un dr.comun special.
Aplicarea normelor
materialepoate sa depinda sau nu de
o norma conflictuala.In unele
situatii,normele materiale se aplica
rap.jur.in temeiul unei norme
conflictuale,de ex.Conventia de la actului jur.sau alte indicii.
Haga 1964 referitoare la Legea folosite au un caracter
uniforma privind vanzarile teritorial.Aceste criterii se refera la
internationale de obiecte mobile notiunile de fapt,nu de drept,fiind
corporale stabileste normele asigurata o sfera larga de aplicare a
materiale aplicate intre partile normelor de aplicare necesare.
contractante care au domiciliul pe Fata de normele
teritoriul unor state diferite. conflictuale clasice,normele de
Normele materiale fiind aplicare imediata sunt considerate
aplicabile numai rap.cu elem.de norme conflictuale speciale sau
extraneitate,domeniile lor de actiune exceptionale.
se det.printr-o norma conflictuala.In 7.continutul dreptului
alte situatii,normele mat.se aplica international privat - normele
direct rap.jur.fara a fi necesara o conflictuale , notiune , caractere ,
norma conflictuala.De ex.:Conventia izvoare
de la Geneva 1930 cuprinzand Legea Norma conflictuala
uniforma asupra cambiei si biletului det.legea aplicabila unui raport cu
de ordine prin care partile element de extraneitate.Dintre legile
contractante se obligau sa introduca aflate in prezenta,norma conflictuala
in legislatia lor nationala dispozitiile indica ce lege este
legii uniforme. competenta,tinand seama de anumite
Normele criterii;intrucat solutioneaza un
materiale,aplicandu-se conflict de legi,norma se numeste
rap.interne,dar si rap.cu element de conflictuala
extraneitate,nu presupun o norma Dat.structurii
conflictuala. sale,norma conflictuala solutioneaza
6.metoda de reglementare problema de fond a cauzei in mod
metoda normelor de aplicare indirect.De ex.:in material
imediata proprietatii se aplica norma
Normele de aplicare conflictuala dupa care bunurile sunt
imediata inlatura conflictul de legi supuse legii locului unde se afla
prin excluderea normelor situate;dispozitiile normei
conflictuale,a forului-nu mai este conflictuale nu contin o
posibila aplicarea legii straine. reglem.substantiala,ci numai indica
Metoda normelor de legea care se va aplica rap.cu elemnt
aplicare imediata este prealabila de extraneitate rex sitae.Cu toate
conflictului de legi.Autoritatea acestea,norma conflictuala
sesizata va aprecia daca o anumita influenteaza norma mat.aplicabila in
norma se impune cu necessitate cauza.Raportarea la un anumit
rap.cu elem.de extraneitate. sistem de dr.inseamna si
Recurgerea la normele cu considerarea normelor sale mat.care
aplicare imediata este det.de imp.lor vor indica o anumita solutie.
ec.,sociala sau politica. Normele conflictuale
Normele de aplicare pot fi incluse in dr.intern sau in
imediata sunt prioritare,impunandu- cadrul conventiilor nationale.In
se fata de orice alta regula incidenta conventiile internationale,normele
situatiei jur. conflictuale sunt commune pt.statele
Normele de aplicare semnatare.Normele conflictuale
interna apartin dr.intern.Ele sunt unificate evita coliziunea intre
norme de dr.material,cu character sistemele de dr. ale statelor
unilateral,precizand domeniul de participante.De ex.:normele
aplicare al legii proprii.De ex.:Legea conflictuale care figureaza in
romana de dr.international privat conventiile consulare.
stab.ca un cetatean roman poate 8.structura si continutul normei
incheia o casatorie numai in fata conflictuale
autoritatii competente ori agentului Norma conflictuala este
consular roman sau diplomatic .In alc.din 2 elemente esentiale:
acest fel este inlaturata posibilitatea -continutul;
ca forma incheierii casatoriei sa fie -legatura.
stab.de norma conflictuala ca fiind In lit.jur.s-a aratat ca din
forma legii unde se utilizeaza. structura normelor conflictuale face
Metoda utilizarii nor.de parte si legea aplicabila.Acest
aplicare imediata constituie o forma element prezinta imp.cand legea
particulara a normelor aplicabila este straina,intrucat legea
conflictuale.Intre sit.jur.si tara straina constituie unul din
forului tb.sa existe o leg.,un punct de elementele normei conflictuale,ea
leg.care permite actiunea normelor tb .considerata element de dr.cu toate
de aplicare imediata.Punctul de consecintele corespunzatoare.
leg.poate consta in resedinta CONTINUTUL
pers.,situarea bunului,locul incheierii NORMEI CONFLICTUALE reprez.
1
Domeniul la care se refera sau
material ce va fi reglementata de un
anumit sistem de drept.Prin
continutul sau,norma conflictuala
det.sfera de aplicare in spatiu a unei
legi.Potr.normei
conflictuale,conditiile de forma ale
unui act jur.sunt stabilite de legea
care ii carmuieste fondul.Continutul
acestei norme conflictuale il
formeaza rap.privind
forma,legatura.Legatura normei
conflictuale det.legea
aplicabila,rap.cu element de
extraneitate.Stabilirea sistemului de
dr. care va reglem.situatia constituie
scopul normei conflictuale.
Indicarea legii
competente poate fi directa sau
generala.In primul caz,norma
conflictuala prevede in mod direct
legea a carui stat este
competenta.Astfel,legea nationala a
cetateanului roman care potr.legii
straine este considerat ca are o alta
cetatenie,este legea romana.In al
doilea caz,norma conflictuala arata
legea competenta prin intermediul
unei formule gen.sau
abstracte.Ex.:locul de intocmire
det.legea aplicabila cond.de forma a
actului jur..Intrucat localizeaza
rap.jur.in cadrul unui sistem de
dr.,leg.normei conflictuale este
denumita si formula de fixare.
9.legatura normei conflictuale si
punctele de legatura
Punctele de legatura-
norma conflictuala indica legea
competenta prin intermediul unor
criterii sau puncte de legatura.Ele
stabilesc leg.rap.jur.cu un anumit
sistem de dr.Principalele
circumstante care constituie puncte
de leg.sunt:
-cetatenia este punct de leg.pt.starea
civila,cap.si rel.de fam.ale pers.fiz.;
-mostenirea este punct de
leg.pt.mostenirea mobiliara in cazul
universalitatii de bunuri mobiliare;
-teritoriul este punct de
leg.implicand urmatoarele elemente:
*domiciliul sau resedinta este
punct de leg.pt.starea civila,cap.si
rel.de fam ale pers.fiz.;
*sediul social este punct de
leg.pt.statutul organic al pers.jur.;
*locul situarii bunului este punct
de leg.pt.regimul jur.al bunurilor
imobile sau mostenirile imobiliare;
*locul intocmirii actului este
punct de leg.pt.cond.de forma ale
actului jur.;
*vointa partilor este punct de
leg.pt.cond.de forma si de fond ale
actelor jur.
-pavilionul pe care il arboreaza nava
sau aeronava este punct de legatura
pt.mijl.de transport in unele situatii.
Punctele de leg.pot fi
constante sau variabile.
Elementele de
leg.constante sau fixe nu pot fi
deplasate dintr-un system de dr.in
altul.De ex.:locul unde s-a produs
faptul cauzator de prejudicii sau
locul situarii bunului sunt puncte de
leg.constante.
Elementele de
leg.variabile sau mobile pot fi
schimbate dintr-un system de dr.in
altul.De ex.:domiciliul unei
pers.fiz.sau locul unde se gaseste un
bun mobil reprez.puncte de
leg.variabile.
In functie de natural
or,punctele de leg.pot sau nu sa fie
modificate.Tinand seama de
schimbarile care pot intervene,de
det.legii competente pp.situarea
punctelor de leg.si in timp.
10.clasificarea normelor
conflictuale / aplicarea normelor
conflictuale
CLASIFICAREA
NORMELOR CONFLICTUALE
Normele conflictuale se pot
clasifica dupa mai multe
categorii.Criteriile utilizate sunt felul
leg. si dupa continut.
Dupa felul leg.,normele
conflictuale pot fi unilaterale si
bilaterale.
Normele conflictuale
unilaterale precizeaza domeniul de
aplicare a legii proprii fara a se referi
si la legea straina.Ele se mai numesc
si norme conflictuale
incomplete.Ex.:ocrotirea impotriva
actelor de incalcare a dr.la nume
savarsite in Romania este asigurata
de legea romana.Aceasta norma
conflictuala prevede numai sit.cand
legea romana este competenta,fara a
det.si cazurile in care se aplica legea
straina.
Normele conflictuale
bilaterale precizeaza atat domeniul
de aplicare a legii proprii,cat si a
celei straine.Ele se mai numesc
norme conflictuale cu actiune dubla
sau completa.Ex.:cond.de forma ale
unui act jur.sunt stab.de legea locului
unde a fost intocmit.Dupa cum actul
se incheie in Romania sau in alta
tara,competenta va fi legea romana
sau legea straina.
Prevederile normei
conflictuale cuprind toate situatiile
care pot intervene in leg.cu forma
actului jur.
APLICAREA NORMELOR
CONFLICTUALE
In cadrul solutionarii
conflictului de legi,autoritatea
competenta aplica propriile sale
norme conflictuale.In det.legii
aplicabile,rap.cu elem.de
extraneitate,se admite regula ca
normele conflictuale sunt
intotdeauna ale forului.Daca litigiul
se judeca intr-o alta tara,instanta va
aplica pt.stabilirea legii
competente,norma conflictuala
proprie.
Recunoasterea hotararii
straine nu poate fi refuzata,pe motiv
ca instanta a aplicat o alta lege decat
cea det. potr.Dr.international privat
comun,afara numai daca procesul
priveste starea civila si cap.unui
cetatean roman,iar solutia adoptata
difera fata de cea la care s-ar fi
ajuns,daca s-ar fi aplicat legea
romana.
Solutia aplicarii normei
conflictuale ale forului se intemeiaza
pe urm.argumente:
-normele conflictuale avand in
principiu un caracter
imperative,forta lor jur.se impune
autorit.care tb.sa le aplice;
-in cadrul arbitrajului
institutionalizat,organelle de
jurisdictie avand un caracter
national,au obligatia sa asigure
aplicarea propriului sistem de norme
conflictuale;
-vointa implicita a partilor care
adresandu-se inst.romane fara sa fi
precizat ce cause au acceptat
aplicarea dr.conflictual al forului.
Normele materiale se
aplica direct rap.cu elem.de
extraneitate.Aplicarea normelor
materiale este influentata de norma
conflictuala care trimite la un anumit
sistem de drept.Norma materiala
aplicabila solutioneaza problema de
fond a cauzei in mod nemijlocit.
Normele materiale se
impart in:
-norme de dr.substantial;
-norme de dr.procesual.
In sistemul legii
romane,norma materiala
reglementeaza in principal cond.jur.
a strainului si efectele hot.jud.si
arbitraje straine in tara noastra.
Normele de aplicare
imediata sau de aplicatie necesara
reprez.o forma particulara a normei
conflictuale,intrucat nu exista o
conceptie unitara ;pt.calificarea
normelor de aplicare imediata se
folosesc diferite criterii:
-pozitiile adoptate sunt configurate
in principal de urm.criterii:
*criteriile formaliste
Normele de aplicare imediata cu un
caracter imperativ isi stabilesc
unilateral domeniul de aplicare in
spatiu.Ele exclude actiunea normei
conflictuale,inlaturand in toate
situatiile aplicarea legii straine.Se
apreciaza ca normele de aplicare
imediata au o sfera de aplicare in
spatiu mai mare decat a normei
conflictuale.De ex.:societatile
comerciale care au sediul social intr-
o anumita tara,sunt supuse legilor
locale.Pt.stabilirea legii nationale
aplicabile,tertii pot invoca sediul
statuar care nu poate fi opus de
societate,daca sediul real se gaseste
intr-o alta tara.
Prin considerarea criteriilor
tehnice,normele de aplicare imediata
sunt norme teritoriale.Normele de
aplicare imediata si normele
teritoriale au acelasi inteles.Cu toate
acestea,normele de aplicare imediata
nu sunt intotdeauna teritoriale,iar
normele teritoriale pot san u fie de
aplicare imediata.
*criteriile finaliste
Normele de aplicare
imediata exprima un interes social
imp.,aplicandu-se pe terit.unui stat
anumitor rap.jur.,excluzandaplicarea
normei conflictuale deoarece legea
forului se aplica numai in
conformitate cu propriile sale
dispozitii.
Punctul de leg.al
normelor de aplicare imediata este
diferit de cel al normei
conflictuale.Domeniul lor de
aplicare implica intotdeauna o norma
conflictuala.In cazul in care normele
de aplicare imediata nu sunt
competente,instanta va recurge la
norma conflictuala.Norma de
aplicare imediata constituie o
metoda prealabila conflictului de
legi.
11.normele materiale / normele de
aplicare imediata
Normele materiale se
aplica direct rap.cu elem.de
extraneitate.Aplicarea normelor
materiale este influentata de norma
conflictuala care trimite la un anumit
sistem de drept.Norma materiala
aplicabila solutioneaza problema de
fond a cauzei in mod nemijlocit.
Normele materiale se
impart in:
-norme de dr.substantial;
-norme de dr.procesual.
In sistemul legii
romane,norma materiala
reglementeaza in principal cond.jur.
a strainului si efectele hot.jud.si
arbitraje straine in tara noastra.
Normele de aplicare
imediata sau de aplicatie necesara
reprez.o forma particulara a normei
conflictuale,intrucat nu exista o
conceptie unitara ;pt.calificarea
normelor de aplicare imediata se
folosesc diferite criterii:
-pozitiile adoptate sunt configurate
in principal de urm.criterii:
*criteriile formaliste
Normele de aplicare imediata cu un
caracter imperativ isi stabilesc
unilateral domeniul de aplicare in
spatiu.Ele exclude actiunea normei
2
conflictuale,inlaturand in toate
situatiile aplicarea legii straine.Se
apreciaza ca normele de aplicare
imediata au o sfera de aplicare in
spatiu mai mare decat a normei
conflictuale.De ex.:societatile
comerciale care au sediul social intr-
o anumita tara,sunt supuse legilor
locale.Pt.stabilirea legii nationale
aplicabile,tertii pot invoca sediul
statuar care nu poate fi opus de
societate,daca sediul real se gaseste
intr-o alta tara.
Prin considerarea
criteriilor tehnice,normele de
aplicare imediata sunt norme
teritoriale.Normele de aplicare
imediata si normele teritoriale au
acelasi inteles.Cu toate
acestea,normele de aplicare imediata
nu sunt intotdeauna teritoriale,iar
normele teritoriale pot san u fie de
aplicare imediata.
*criteriile finaliste
Normele de aplicare imediata
exprima un interes social
imp.,aplicandu-se pe terit.unui stat
anumitor rap.jur.,excluzandaplicarea
normei conflictuale deoarece legea
forului se aplica numai in
conformitate cu propriile sale
dispozitii.
Punctul de leg.al normelor de
aplicare imediata este diferit de cel
al normei conflictuale.Domeniul lor
de aplicare implica intotdeauna o
norma conflictuala.In cazul in care
normele de aplicare imediata nu sunt
competente,instanta va recurge la
norma conflictuala.Norma de
aplicare imediata constituie o
metoda prealabila conflictului de
legi.
12.conflictele de legi , notiune si
denumire
CONFLICTUL DE LEGI
reprez.sit.in care un rap.cu elem.de
extraneitate se afla in leg.cu mai
multe sisteme de drept.Desi apartin
unor state diferite,aceste legi sunt
susceptibile de a fi aplicate rap.cu
elem.de extraneitate.
Conflictele de legi apar in domeniile
in care se admite aplicare legii
straine.Ele sunt generate de
diferentele existente intre sistemele
de drept ale statelor,precum si de
circulatia dintr-o tara in alta a pers.si
bunurilor.Cu toate ca este proprie
dr.international privat,expresi
conflict de leginu corespunde itru-
totul realitatii.Prin conflict de legi s-
ar putea intelege o coliziune intre
mai multe legi care apartin unor state
diferite,cu alte cuvinte cu un conflict
de suveranitati.In activitatea pe care
o desfasoara,instanta sau autoritatea
este supusa numai legilor tarii
sale.Prin urmare,sunt cazurile unui
raport cu element de
extraneitate,instanta va tine seama
de regulile proprii de
Dr.International privat care indica
legea competenta.Instanta nu
solutioneaza un conflict de legi,ci
aplica doar legea proprie.Cu toate
acestea,pe teritoriul unui stat se
poate aplica si o lege straina,dar
situatiile si limitele aplicarii legii
straine sunt prevazute de legile
forului.
13.forme ale conflictelor de legi /
conflicte de legi in spatiu si
conflicte de legi in timp si spatiu
Conflictele de legi in spatiu
si conflictele de legi in timp si
spatiu.
CLS apar intre 2 legi in
momentul modificarii,transmiterii
sau stingerii unui dr.Ex.:2 cetateni
straini se casatoresc in Romania.Se
pune problema dup ace lege se va
incheia aceasta.
Existenta unui conflict de
legi in spatiu ridica problema
stabilirii legii aplicabile
CLTS apar intre legea sub imperiul
careia s-a nascut un drept si legea
unde se solicita recunoasterea
lui.Ex.:in Romania se cere
recunoasterea unei
hot.jud.pronuntate intr-o tara
straina.CLTS se produce posterior
nasterii,modificarii,transmiterii sau
stingerii unui drept.In leg.cu
invocarea dr.,intereseaza problema
determinarii efectelor care se vor
produce intr-o alta tara
In sistemele de drept
traditionale de inspiratie
religioasa,rel.dintre unele domenii
sunt reglementate prin norme
personale.
Legea aplicabila se
determina dupa apartenenta pers. La
o anumita religie,fara a se tine seama
de cetanetia sau domiciliul lor.
Conflictele de legi
interpersonale intervin in problemele
de fam,succesiuni sau
proprietate.Aceste conflicte suscita
interes in urm.imprejurari:norma
conflictuala a forului trimite la legea
unui stat care det.competenta interna
a unui tribunal confesional in cadrul
procedurii pt.obtinerea ezequatum in
conformitate.
14.solutionarea conflictelor de legi
In solutionarea conflictelor de legi se
cunosc 2 mari sisteme,iar criteriile
de solutionare au fost influentate de
conceptia teritorialitatii cutumelor
sau de conceptia posibilitatii
aplicarii legii straine.
In sistemul traditional al
tr.teritorialismului cutumelor,legea
unui stat se aplica tuturor
elementelor care se gasesc pe
terit.acelui stat.
In cazul unui conflict de
legi intereseaza situarea elem.intr-o
anumita provincie sau regiune
cutumiara,sin u care lege se aplica
rap.jur.Astfel,persoana este supusa
legii locului unde domiciliaza.Bunul
este carmuit de legea locului unde se
afla,iar actul jur.de legea locului
unde se incheie.Daca elem.respectiv
se gaseste pe terit.altei cutume,se
aplica legea straina.
Pt.a det.legea
competenta,teritorialismul cutumiar
foloseste criteriul legaturii existente
intr-un elem.si teritoriul unei
provincii.Prin alte cuv.,legea locala
in vigoare se aplica mereu
elementului in cauza.Prin localizarea
persoanei,bunului sau actului
jur.,aplicarea legii teritoriului devine
exclusive.
Cu toate acestea,in
functie de situarea elem.in spatiu,se
poate aplica si o alta lege.
2.Sistemul modern al
posibilitatii legii straine-conflictele
de legi se solutioneaza dupa alte
considerente.
Dintre legile in
concurs,regula de DIP indica legea
cea mai potrivita de a fi aplicata
reg.jur.
Legea competenta se
stabileste tinandu-se seama de un
nr.de argumente printer care
protejarea intereselor statului
suveran si reglem.corespunzatoare
lg.cu elem.de extraneitate.
In lit.de specialitate,desi
intr-o acceptiune diferita,notiunea de
localizare.
15. calificarea , notiunea de
calificare , conflictul de calificare ,
aparitia calificarii
Calificarea este o problema de
interepretare si aplicare a N.C.Prin
calificare se stab.sensurile notiunilor
unei norme jur.referitoare la
elem.reglementarii si legea
aplicabila rap.jur.
Intr-o operatiune inverse,prin
calificare se det.categ.jur.in care se
incadreaza o sit.de fapt si se indica
legea competenta.
Conflictul de calificare-
in sit.in care legile concurente iau in
considerare elem.deosebite apare un
conflict de calificari.Existenta
conflictului este generate de
diferentele dintre N.C.ale sist.de
dr.in prezenta.
Exista si situatii cand
N.C. pot fi identice.In aceasta
sit.,conflictul de calificari este
provocat de diferentele dintre
regulile de dr.material ale
legislatiilor nationale.
Operatiunea calificarii a
fost utilizata pt.prima oara de
Charles Doumolin in consultatia data
sotilor.Doumolin a considerat ca se
include in categ.contractelor:fiind
apreciat ca un contract,partile pot
supune regimul matrimonial legii
desemnate prin vointa lor.
16.importanta si felurile calificarii
Dintre spetele care au suscitat un
interes deosebit,semnificative sunt
cele referitoare la sotii Bartolom si
testamentul olandezului.Ele au
permis fundamentarea calificarii ca o
institutie specifica a dr.conflictual.In
primul caz,sotii Bartolom din Malta
imigreaza in Algeria.Dupa un nr.de
ani in care sotul dobandeste unele
bunuri immobile,moare fara sa aibe
copii.Sotia introduce solicitare in
instanta,solicitand o parte din
imobilele achizitionate in timpul
casatoriei..Potr.dr.francez aplicabil la
acea data in Algeria,succesiunea
imobiliara era revendicata de legea
situatiei lor.Regimul matrimonial era
reglementat de legea primului
domiciliu conjugal.Asadar,pretentia
vaduvei poate fi considerate un
dr.succesoral sau ca un dr.intreg al
regimului matrimonial.
Corespunzator,legea
franceza nu acorda sotului
supravietuitor nici un drept
succesoral,pe cand legea malteza
recunoaste vaduvei un titlu de
avantaj material.
Al doilea caz,un cetatean
olandez intocmeste in Franta un
testament olograf.Valabilitatea
testamentului este contestata printr-o
actiune introdusa in fata instantei
franceze.
In cf.cu legislatia franceza
sic ea olandeza,cap.pers.este supusa
legii sale nationale,iar forma actelor
jur.-legea locului incheierii
lor.Dispozitiile C.Civil olandez nu
permit ca olandezul aflat in
strainatate sa faca un testament in
forma olografa.
Caracterul olograf poate fi
socotit ca o problema de cap.sau ca o
problema de forma a actelor.
Pt.DIP,calificarea prezinta
interes in sit.in care legile in concurs
au sensuri diferite.De modul cum se
rezolva conflictul de calificari
depinde solutia confl.de legi.
In sit.in care se califica
notiunile din continutul
N.C.,rezolvarea conflictului schimba
N.C.In mod corespunzator se
det.sist.de dr.aplicabil in cauza.Daca
se califica notiunile din legatura
N.C.,solutionarea conflictului nu se
rasfrange asupra N.C.Cu toate
acestea,legatura N.C. este
dependenta de continutul
ei,indicarea legii competente va fi
det.de calificare elem.in cauza.
FELURILE
CALIFICARII
3
 1.dupa momentul in care intervine:- sa aiba mai multe
primara; acceptiuni.Concret,retrimiterea se
- poate face la dr.material strain sau la
secundara. ansamblul strain.Retrimiterea la
Prin calificarea primara dr.mat.strain are in vedere numai
se stabileste legea aplicabila norme substantiale.Ex.:cond.de
rap.jur.cu elem.de extraneitate.Legea forma ale unui act jur.sunt det.de
competenta este in functie de modul legea locului unde s-au intocmit
cum se face calificarea.Rezolvand actele.Prin aplicarea normelor
un conflict de legi,calificarea materiale straine,problema
primara este.. retrimiterii e exclusa.Retrimiterea la
Calificarea primara se ansamblul dr.strain presupune
face dupa legea forului. aprecierea sist.de dr.in totalitatea
Prin calificarea secundara sa,inclusive a normelor de DIP prin
nu se influenteaza asupra desemnarii raportarea la intregul system de
legii competente.Calificarea dr.poate sa apara problema
secundara urmeaza celei retrimiterii.
primare,fiind o problema a legii Al doilea caz,normele de
interne. DIP fiind diferite,dr.strain la care se
De ex.:caracterul licit sau trimite,va trimite la sist.de dr.al
illicit al unui fapt jur.se stab.dupa forului sau al altui
legea locului unde a avut loc acest stat.Astfel,N.C.straina poate dispune
fapt.Legea dupa care se face ca succesiunea mobiliara este
calificarea,conflictul de calificare se reglem.de legea domiciliului.Daca
poate solutiona dupa mai multe strainul avea domiciliul in
procedee.Principalele criterii tara,succesiunea mobiliara va fi
utilizate sunt lex forum s ilex supusa legii romane ca lege a
causae.Calificarea dupa legea forului domiciliului.Retrimiterea este o
este acceptata de numerosi autori problema de interpretare a normelor
pt.ca nu inlatura aplicarea legii de DIP.Ea poate fi considerate ca o
straine in calificare si permite forma a conflictului de legi.
adoptarea categ.DIP. In afara de legile
Aceasta metoda a fost materiale,conflictele pot exista si
admisa si de legiutorul roman.In intre sist.de dr.international
cf.cu legea romana de DIP,atunci public.Diferentele existente intre
cand aplicarea legii depinde de normele de dr.international pot
calificarea ce urmeaza sa fie data provoca un conflict negativ si unul
unei institutii de dr.sau unui poozitiv.
rap.jur.se ia in considerare 19. formele retrimiterii / limitele
calificarea jur.stab.de legea romana. retrimiterii
Solutia calificarii dupa In functie de
legea instantei sau autoritatii sesizate elem.concrete,retrimiterea prezinta
este sustinuta de 2 argumente: mai multe forme:
a)un prim argument are in vedere -simpla gr.I:
legatura intre calificare si normele -complexa grII.
de DIP pt.ca norma conflictuala Retrimiterea simpla se
apartine unui anumit sistem de face de dr.strain la legea
dr.Pt.elaborarea unei norme forului.Instanta sesizata aplica
conflictuale se vor folosi numai propria sa lege materiala.Prin
notiunile din sist.de dr.national. retrimiterea de gr.I ,aplicarea legii
b)un al doilea argument este straine este inlaturata in favoarea
configurat de succesiunea legii instantei.
operatiunilor in solutionarea unui Retrimiterea complexa se
conflict de legi.Det.legii aplicabile face de dr.strain la legea unui stat
necesita cunoasterea naturii jur.a tert.Daca se ivesc unele dificultati in
confl.In mod logic,calificarea este o det.legii competente,se va indica
proba prealabila solutionarii legea materiala indicate de norma
confl.,iar operatiunea se poate forului.Prin retrimiterea de gr.II
efectua numai dupa legea forului. ,instanta sesizata beneficiaza de o
17.legea dupa care se face iontinsa libertate de apreciere in
calificarea ------------------ solutionarea cauzei.
18.retrimiterea , notiune D.p.d.v. strict
Legea aplicabila unui raport theoretic,retrimiterile pot continua si
cu elem.de extraneitate se stab.de mai departe de gr.II,urmand un sir
catre N.C. al neintrerupt.Importanta practica in
forului.Potr.sit.existente,competenta cadrul conflictelor de legi prezinta
poate sa fie legea locala sau legea numai retrimiterea efectuata de legea
straiana.In masura in care se indica forului.Exista situatii cand
aplicarea legii straine,N.C.trimite la retrimiterea nu se poate aplica.In
dr.strain.Referitor la dr.strain,poate cazul in care retrimiterea nu se face
la intreg sist.de dr.,ea este
exclusa.Limitele retrimiterii intervin
in urm.sit.:
-alegerea de catre parti a legii
aplicabile contractului in virtutea
autonomiei de vointa,ceea ce
presupune ca ele s-au referit la un
anumit sistem de dr. cu inlaturarea
N.C.:
-folosirea regulii locus recitactum cu
privire la cond.de forma ale unui act
jur.inseamna ca trimiterea se face la
dispozitiile legi materiale ale legii
locului de incheiere si in urma
sist.de dr.strain in ansamblul sau;
-det.cetateniei unei pers.implica
luarea in considerare numai a legii
conflictuale straine nefiind posibila
retrimiterea.
20. ordinea publica , notiune si
conditii
Ordinea publica reprez.ansamblul
normelor jur.si al principiilor gen.ale
dr.care constata o anumita
oranduire.Ex.:dispozitiile legale
referitoare la ordinea
publica,ec.libera,sist.multipartidist,s
e impun vointei partilor neputand fi
incheiate conventii care sa deroge de
la aceste norme interactive.
Ordinea publica poate fi
invocate daca sunt implinite
cumulative 2 cond.Ele sunt
considerate de raport care exista
intre legea forului si legea straina.
Potr.primei cond.,legea
straina tb.sa fie competenta sa
reglem.rap.cu elem.de
extraneitate.Competenta legii straine
este atribuita de N.C. ale forului.
Potr.celei de-a doua
cond.,legea straina aplicabila tb.sa
fie contrara principiilor
fundamentale ale dr.instantei.
Inlaturarea legii straine se
produce numai atunci cand
deosebirile dintre reglem.in prezenta
sunt esentiale.Simplele deosebiri
dintre sist.de dr.materiale,desi
inerent conflictelor de legi,nu atrag
interventia ordinii publice.
21 ordinea publica in dreptul
intern si dreptul international
privat
Notiunile de ordine publica in
dr.intern si in DIP urmaresc acelasi
scop-protejarea intereselor
fundamentale ale cetatenilor,dare le
sunt distincte prin functia indeplinita
in sfera de aplicare.In primul
rand,cele 2 notiuni au functii
deosebite.Ordinea publica in
dr.intern prevede limitele libertatii
de vointa a partilor.In
DIP,conceptual de ordine publica
det.limitele aplicarii legii straine.
In al doilea rand,normele
de ordine publica din dr.intern nu au
in totalitatea lor acelasi character in
DIP.
Ex.:in dr.intern,dispozitiile
care prevad ca actul jur.al casatoriei
are un character civil,sunt de ordine
publica.DIP admite aplicarea unei
legi straine competente care sa
contina alte prevederio in material
incheierii casatoriei fara a se opune
ordinea publica.
Normele de ordine publica
din DIP isi pastreaza intotdeauna
caracterul imperative si in dr.intern.
Unii autori sustin ca ordinea
publica este o categ.de lege care nu
admite incidenta dr.strain.Legile de
ordine publica exclude aplicarea
legii strainecorespunzatoare.In
aceasta conceptie,ordinea publica in
DIP este echivalenta cu legile
teritoriale.
Majoritatea autorilor
considera ca ordinea publica este un
mijloc util si necesar in solutionarea
conflictelor de legi.Ordinea publica
intervine cand legea straina este
aplicabila unui rap.cu elem.de
extraneitate.
Invocarea ordinii publice
depinde de legea locala,precum si de
continutul legilor straine desemnate
ca fiind competente.N.C. nu pot
indica imprejurarile in care legea
straina va fi contrara legii forului.
Ordinea publica in DIP constituie o
exceptie de la aplicarea legii straine.
22.caracterele si efectele ordinii
publice
Caracterele esentiale ale
ordinii publice sunt configurate de
modul cum actioneaza DIP.Ele
individualizeaza ordinea publica ca o
notiune proprie conflictelor
internationale.
Ordinea publica este un
colectiv ,un mijloc prin care se
limiteaza aplicarea legii straine in
rap.cu elem.de extraneitate.
In fiecare imprejurare
concreta,autoritatea locala va aprecia
masura in care legea straina
contravene principiilor fundamentale
ale propriului sistem de dr.Ordinea
publica este variabila in
spatiu,deoarece continutul ei difera
de la un sist.de dr.la altul.In unele
state,o institutie jur.poate san u
fieadmisa ori sa fie permisa in
cond.restrictive det.un anumit
continut al ordinii publice
Ordinea publica este variabila in
timp,intrucat continutul ei se poate
modifica in cadrul aceluiasi sist.de
dr.Modificarile se produc prin
schimbarea conceptiei legislative
intr-un anumit
domeniu.Transformarea intervenita
poate implica atat legea romana,cat
si legea straina competenta a se
aplica unui rap.cu elem.de
extraneitate.De ex.:in material
4
desfacerii casatoriei,Rom.admite
divortul prin acordul partilor.
Ordinea publica este
actuala pt.ca tine seama de
modificarile care pot intervene in
continutul ei concret.Ex.:modificarea
uneie dintre legi in prezenta se poate
produce in intervalul cuprins intre
crearea rap.jur.si intre un eventual
litigiu.
Continutul concret al
ordinii publice va fi det.in functie de
momentul solutionarii litigiului sin u
al nasterii rap.jur.
Pot fi appreciate prin prisma
formelor concrete ale conflictelor de
legi.Ele sunt corespunzatoare
conflictelor de legi in spatiu si
conflictelor de legi in timp si
spatiu.In conflictele de legi in
spatiu,ordinea publica intervine in
material constituirii dr.In momentul
nasterii,modif.,transmiterii sau
stingerii rap.jur.pe teritoriul tarii
forului,autoritatea competenta va
trebui sa decida daca legea straina
normal aplicabila nu contravene unui
principiu fundamental al
dr.local.Actionand cu intreaga
intensitate,efectele ordinii publice
sunt depline.
Interventia ordinii publice
det.insa efecte distincte.In sit. in care
ordinea publica inlatura efectele legii
straine normal competente,crearea
dr.va fi impiedicata si efectul va fi
negative.Ex.:actul asupra unei
mosteniri deschise este permis dupa
legea partilor,dar interzis de
dr.local.Interventia ordinii publice
poate avea si un effect pozitiv.In
locul legii straine care este
inlaturata,autoritatea locala va aplica
legea proprie.Astfel,legea straina
care prevede anumite deosebiri intre
copilul din casatorie sic el din afara
casatoriei,va fi inlocuita de legea
forului.Prin invocarea ordinii
publice,legea forului se substituie
intotdeauna legii straine normal
competente.
Legea straina fiind
inlaturata,instanta se va conduce
dupa propria lege.Aplicarea legii
forului poate fi implicita sau
explicita.De ex.:legea straina
permite divortul,pe cand legea
forului nu admite desfacerea
casatoriei prin divort sau legea
straina nu cunoaste obligatia de
intretinere intre bunici si nepoti,iar
legea forului o reglem.
In practica,s-a pus problema
limita in care legea forului se
substituie legii straine.Aplicarea
legii forului poate duce la inlaturarea
unor prevederi ale legii straine care
sunt contrare ordinii publice ori
ansamblul dispozitiilor legii straine
ce nu contravene nemijloci ordinii
publice locale.Ex.:unele din
cond.pt.incheiere adoptiei
contravene ordinii publice,dar
efectele adoptiei prevazute tot de
legea straina nu sunt contrare
ei.Solutia data intr-o cauza tb.sa aiba
un character unitary si numai
instanta de judecata va aprecia in ce
masura se substituie legea forului si
care vor fi efectele interventiei
ordinii publice a forului.
Ordinea publica se invoca in
material dr.castigate.Rap.jur.a luat
nastere intr-o alta tara,iar un
eventual conflict de lege s-a
solutionat in cf. cu N.C.ale autoritatii
straine.In tara forului se cere numai
recunoasterea existentei rap.jur
format in strainatate.Intervenind cu o
intensitate redusa,efectele ordinii
publice sunt atenuate.Un anumit
dr.care contravene principiilor
fundamentale ale dr.local va fi totusi
recunoscut daca a fost dobandit intr-
o alta tara.In conflictele de legi in
timp si spatiu ,efectele invocate in
tara forului tb.sa nu fie contrare
principiilor fundamentale ale
dr.local.Avand o intensitate
redusa,ordinea publica nu se impune
recunoasterii unui dr.care nu poate
lua nastere in tara forului,dar a fost
creat in strainatate sub imperiul altei
legi.
Efectul atenuat al ordinii
publice nu opereaza totusi indiferent
de orice verificare,in fiecare caz
instanta va aprecia daca dreptul
constituit in alta tara va produce
efecte ,care anume dintre ele si in ce
limite.
23.frauda la lege , notiune
Frauda la lege reprez.o
operatiune prin intermediul careia
partile supun rap.lor jur.unei legi
care nu este normal aplicabila,dar
cuprinde dispozitii mai favorabile.
Notiunea de frauda la lege cunoaste
ulterior diferite aplicatii.
In DIP ,frauda la lege consta
in schimbarea unui sist.de
dr.aplicabil rap.cu elem.de
extraneitate,cu un alt sist.favorabil
partilor.
Frauda la lege se produce
prin schimbarea punctului de
legatura,adica prin schimbarea
continutului faptic al elementelor
conflictuale care vor det.competenta
unui alt sist.de dr.Realizarea acestei
operatiuni este mijlocita,fraudarea
N.C. are ca scop eludarea legii
materiale normal competente.Frauda
la lege impiedica aplicarea legii
forului sau a legii straine,astfel
partile introduce in rap.jur.un
elem.de extraneitate sau procedeaza
la schimbarea punctului de legatura
cu un altul.Datorita modificarii
intervenite,se va aplica o alta lege.
24.frauda la lege in dreptul intern
si dreptul international privat ,
conditiile fraudei la lege
.CONDITIILE FRAUDEI LA
LEGE.
Existenta fraudei la lege
in DIP necesita intrunirea
urm.cerinte:
-un act de vointa al partilor;
-folosirea unui mijloc licit;
-interventia frauduloasa a partilor;
-un rezultat licit.
Toate aceste cond.tb.sa fie
indeplinite cumulative.
Prin vointa lor,partile pot modifica
punctual de legatura a unei N.C.
Fraudarea legii se
produce in acele domenii in care
schimbarea punctului de legatura
este permisa prin interventia
partilor.Concret,legea normal
aplicabila rap.jur. va fi inlocuita prin
deplasarea punctului de legatura.
Partile tb.sa utilizeze un
mijloc licit care sa atraga
competenta unui alt sistem de
drept.Ex.:soc.com.isi muta sediul
intr-un alt stat.Se impune ca intentia
partilor sa fie frauduloasa.Ele
urmaresc sa evite legea normal
competenta in cauza,recurgand la o
alta lege.In fine,rezultatul obtinut tb.
sa fie licit prin nesocotirea legii
mat.a forului cu character imperative
sau prohibitive;operatiunea jur.are
un scop ilicit.
Aplicarea unei alte legi
rap.jur.permite obtinerea unui
rezultat mai favorabil care in
cond.normale nu era posibil.
25.sanctionarea fraudei la lege
Frauda la lege se invoca numai in
cazul in care nu se poate utilize alt
mijloc pt.a inlatura actul incheiat cu
eludarea dispozitiilor legale.De
altfel,realizarea unui scop ilicit prin
mijloace licite exclude o alta
sanctiune jur.
In primul
rand,sanctiunea fraudei la lege poate
det.o incertitudine a rap.juridice.In
fiecare caz,ar prima pozitia
subiectivala a partilor,fiind extrem
de dificil de probat mobilul
incheierii actului jur.
Sanctiunea fraudei la
lege nu tine seama ca partile pot
exercita anumite prerogative in
cond.stabilite de lege.Prin
schimbarea punctului de legatura a
unui rap.jur.se utilizeaza un drept
care nu prejudiciaza o alta pers.
Unii autori sustin ca
sanctiunea fraudei la leg ear trebui
permisa doar in material formei
actelor si a contractelor.
In celelalte
domenii,rezultatul fraudulos fiind o
urmare a schimbarii punctului de
legatura,nu se justifica frauda la
lege.De ex.:statutul jur.rezultat prin
schimbarea cetateniei sau stabilirea
sediului soc.com.intr-o anumita tara
nu intra sub incidenta fraudelor la
lege.
Frauda la lege in DIP se
sanctioneaza cu nulitatea sau
inopozabilitatea actului jur.Dupa alti
autori,frauda la lege ar tb.sanctionata
ca orice incalcare a unei norme
imperative.Dupa alti autori,adagio
fraus columbir nu se aplica DIP.
Un act incheiat intr-un
anumit stat nu poate fi declarat nul
intr-un alt stat,ci numai san u fie
cunoscut in masura in care a fost
incheiat cu nesocotirea
legii.Intinderea inopozabilitatii
efectelor jur.poate fi apreciata
diferit..Inopozabilitatea se poate
referi la intregul act jur.sau doar la
consecintele urmarite prin incheierea
actului.
25.conflictele de legi in timp si
spatiu , notiune si evolutie ,
distcintia dintre conflictele de legi
in spatiu si conflictele de legi in
timp si spatiu
CONFLICTELE DE LEGI IN TIMP
SI SPATIU se produc intre legi dupa
care s-a constituit dr.si legea unde
urmeaza sa fie aplicata.Solicitandu-
se punerea in valoare a dr.intr-o alta
tara,conflictul intervine ulterior
formarii sale intre 2 legi in vigoare
care apartin unor state diferite.
Conflictele de legi in
timp si spatiu mai poarta denumirea
de teoria recunoasterii dr.dobandite
sau teria efectelor extrateritoriale ale
dr.castigate.
Legea romana de
dr.international consacra formularea
de dr.extrateritoriale castigate intr-o
tara straina.Aparitia dr.conflictual nu
a insemnat si recunoasterea generala
a dr.castigate
DISTINCTIA INTRE
CONFLICTELE DE LEGI IN
SPATIU SI CELE IN TIMP SI
SPATIU.
Problemele conflictuale
pot interveni in momentul
constituirii sau existentei unei
sit.jur.Legea straina poate fi
aplicabila
formarii,modif.,transmiterii sau
stingerii unui dr.sau stabilirea
efectelor care se vor produce in alta
tara.
Intre cele 2 legi
intereseaza stabilirea efectelor care
se vor produce in alta tara.Diferenta
intre cele 2 forme ale conflictulor de
legi se concretizeaza sub mai multe
aspecte:
1.Notiunea de lege teritoriala in
conflictele de legi in spatiu nu
prezinta aceeasi semnificatie in
conflictele de legi in spatiu.Legea
5
teritoriala se aplica tuturor
raporturilor care se formeaza in
cadrul unui stat,chiar si celor cu
element de extraneitate.Pe teritoriul
statului respectiv,aplicarea legii
straine este exclusa.Cu toate
acestea,legile care sunt teritoriale in
conflictele de legi in spatiu,devin
extrateritoriale in conflictele de legi
in timp si spatiu.De ex.:un cetatean
roman dobandeste un imobil intr-o
alta tara.Regimul jur.al bunului
mobil este det.de regula rex
reis.Daca dreptul dobandit se invoca
in Rom.,autoritatea romana va
recunoaste competenta legii de la
locul situarii bunului,adica a legii
straine.Legea privind regimul jur.al
bunurilor are un caracter teritorial
daca in conflictele de legi in timp si
spatiu primeste o alta acceptiune
,aplicandu-se si in afara granitelor
statului in care se afla in vigoare.
2.In al doilea rand,ordinea publica in
conflictele de legi in spatiu intervine
diferit fata de conflictele de legi in
timp si spatiu.Invocarea ordinii
publice este frecventa in conflictele
de legi in spatiu,deoarece dreptul se
constituie in tara straina si
competenta este legea straina.De
ex.:2straini nu se pot casatori in
Rom.prin consimtamant mutual
potr.legilor nationale,dar cei 2 soti
straini pot sa ceara recunoasterea in
Rom.recunoasterea casatoriei
incheiata prin consimtamant mutual
in tara lor.
In conflictele de legi in timp
si spatiu,ordinea publica nu se opune
recunoasterii unui drept
castigat,efectele ei fiind attenuate.
3.Solutiile date in conflictele de legi
in spatiu sunt deosebite fata de cele
din conflictele de legi in timp si
spatiu.
Legea straina se aplica
destul de rar in conflictele de lege in
spatiu.Dreptul se formeaza cu
participarea autoritatii locale care
tb.sa aprecieze daca legea straina
normal competenta nu este contrara
principiilor fundamentale ale
sistemului propriu de drept.
Aplicarea legii straine este
obisnuita in conflictele de legi in
timp si spatiu.Autoritatea locala este
chemata sa recunoasca dreptul
dobandit in strainatate,asa incat
acceptarea legii straine apare ca fiind
normala.
Conflictele de lege in timp
si spatiu reprez.domeniul de
referinta al aplicarii dreptului strain
favorizand dezvoltarea relatiilor
internationale.
27.recunoasterea drepturilor
castigate
Prin eficacitate internationala a
drepturilor se intelege ca o
sit.jur.dobandita sub imperiul legii
unei tari poate fi recunoscuta intr-o
alta tara.In leg.cu recunoasterea
internationala a dr.dobandite,se pot
desprinde mai multe sit.:
1.raportul jur.se constituie in
sistemul dreptului intern al unei
tari.In momentul formarii dreptului
nu exista nici un conflict de
legi.Ulterior,dreptul dobandit se
invoca intr-o alta tara intervenind un
conflict de legi in timp si spatiu.De
ex.:2 francezi se casatoresc in
Fr.Dupa un timp,invoca in
Rom.sit.lor de
pers.casatorite.Intrucat legea romana
intra in conflict cu legea franceza,se
pune problema recunoasterii
casatoriei de catre autoritatile
noastre.
2.rap.jur.se constituie in domeniul
DIP.Formarea dr.implica un conflict
de legi care se solutioneaza dupa
N.C.ale tarii forului.Dupa acest
moment,dr.se invocaintr-o alta
tara.In mod succesiv,exista un
conflict de legi in timp si un conflict
de legi in timp si spatiu.De ex.:2
cetateni greci se casatoresc intr-o
alta tara unde cerintele legale ale
incheierii unei casatorii sunt supuse
legii locale.Casatoria va fi valabila
dupa dr.tarii straine,dar nula dupa
dr.grec.Daca se invoca in Grecia
casatoria lor,se produce un conflict
de legi intre legea straina si legea
greaca.
Pot exista sit.in care un
cetatean bulgar si un cetatean turc se
casatoresc in Turcia.Cei 2 soti se
stabilesc ulterior in Rom.unde se
prevaleaza de casatoria lor.Intervine
un conflict de legi intre legea locului
unde a fost castigat dreptul si legea
locului unde se invoca dreptul pt.ca
se pune problema recunoasterii unei
sit.jur.dobandite in strainatate.De
lege lata,legea romana de DIP
dispune ca dr.castigate in tara straina
sunt recunoscute in Romania.
28.conflictele mobile
Prin conflict mobil se intelege ca o
solutie jur.este supusa in mod
succesiv,prin schimbarea punctelor
de legatura,incidentei unor sisteme
de
dr.diferite.Dat.modif.intervenite,se
pune in discutie determinarea sferei
de aplicare a legilor care se gasesc in
conflict.De ex.:deplasarea unui bun
mobil dintr-o tara in alta implica
precizarea legii care va configura
regimul sau jur.In conflictele mobile
se produce prn acordul partilor o
schimbare a punctului de
legatura.Modificarea intervenita se
rasfrange asupra legii aplicabile si
nu a N.C.Dat.acestei
particularitati,conflictele mobile se
deoseb.de conflictele de lege in
timp,precum si de conflictele de lege
in timp si spatiu.In primul rand,cele
2 legi aflate in concurs sunt in
vigoare,dare le se aplica succesiv.In
al doilea rand,in urma
deplsarii,elem.de leg.se trece de sub
imperiul unei legi sub imperiul unei
alte legi,dar din alt stat.
Conflictele mobile
pot sa apara in mai multe sit.care
prezinta puncte de legatura
variabile.Ele privesc urm.domenii:
-statutul personal prin schimbarea
legii aplicabile;
-statutul real prin deplasarea bunului
intr-o alta tara;
-drepturile creditorului prin
schimbarea domiciliului debitorului
in strainatate;
-forma testamentului prin
schimbarea cetateniei testatorului
etc.
29. aplicarea legii straine , notiune
Legea starina aplicabila unui raport
cu element de extraneitate poate
uneori sa cuprinda dispozitii
neconvenabile.De ex.:legea straina
nu permite divortul prin
consimtamant mutual,pe cand legea
locala admite desfacerea casatoriei
prin efectul vointei partilor.Se pune
problema daca instanta poate sa
aplice din oficiu legea straina
solutiile admise de sistemele de
drept reflecta conceptiile
legiuitorului despre legea straina.In
dreptul englez,instanta nu poate
aplica legea straina din oficiu.Legea
straina constituie un simplu fapt
a.i.ea tb.invocata si dovedita de catre
parti.Tot ceea ce nu cunoaste
instanta se probeaza ca un element
de fapt al procesului,iar instanta are
un rol pasiv.In legislatia
franceza,N.C.nu prezinta un caracter
de OP in intelesul dat in
dr.intern.Pt.a fi aplicata,legea straina
tb.invocata de catre parti,dar si
judecatorul are posibilitatea sa aplice
din oficiu legea straina.In
dr.german,instanta de judecata are
obl.sa aplice legea straina indifferent
de manifestarea de vointa a
partilor.Cu toate acestea,in
mat.contractelor,partile au
posibilitatea sa aleaga legea
aplicabila.In Rom.,legea straina se
aplica in baza normelor confl.fara a
depinde de aprecierea instantei sau
de vointa partilor.Si in Rom.,in
material contractelor ,partile au
posibilitatea sa dispuna asupra legii
aplicabile
30.titlul cu care se aplica legea
straina
31. aplicarea din oficiu a legii
straine
32 proba legii straine
In sistemul de dr.intern,dispozitiile
legale nu fac parte din domeniul
probei judiciare.Se prezuma ca
normele jur.sunt cunoscute,iar
judecatorul cunoaste dreptul
In masura in care este
aplicabila,exista si continutul legii
straine.Vor putea fi dovedite in
cond.stabilite de N.C.ale
forului.Determinarea continutului
legii straine depinde de modul de
considerare a naturii sale jur.In fct.de
reglem.existente se desprind mai
multe sisteme.In cazul in care legea
straina este un element de
fapt,instanta are un rol pasiv pt.ca
are rolul numai de a aprecia probele
administrate de parti.In acest
sistem,judecatorul este obligat sa
aplice legea asa cum a fost
probate,partile avand posibilitatea sa
denaturize continutul real al normei
jur.
In dr.englez,proba legii
straine se face prin experti sau
martori.Expertii tb.sa aiba cunostinte
despre dreptul strain si o anumita
experienta practica.Regulile
procedurale nu permit prezentarea
nemijlocita a textului legii si nici ca
judecatorul sa foloseasca
cunostintele anterioare dobandite
dintr-un alt proces.
In dr.francez,legea straina
se probeaza prin certificate de
cutuma intocmite de un jurist
competent la cererea partii
interesate.In cazul in care probele
sunt contradictorii,instanta poate
dispune sa se recurga la un expert,iar
dispozitiile legii straine pot fi
verificate de instanta in privinta
aplicarii lor in timp.
Dupa sistemul
german,legea straina se dovedeste de
catre parti numai in masura in care
nu este cunoscuta de instanta.Pt.a
stabili continutul
dr.strain,judecatorul poate dispune
orice masura pe care o considera
necesara.Mijloacele de proba
utilizate pt.cunoasterea legii straine
sunt certificatele de cutuma si
expertizele.
Dupa sistemul
italian,legea straina se transforma in
lege proprie.Datorita integrarii
sale,continutul legii straine se
stabileste din initiative
instantei.Indiferent de pozitia
partilor in proces,instanta poate cere
sa se prezinte textul legii straine.
In sistemul
romanesc,judecatorul este obligat sa
staruie in aflarea adevarului si sa
ocroteasca drepturile si interesele
partilor.In acest sens,judecatorul va
ordona din oficiu orice dovezi,chiar
daca partile nu le invoca ori se
impotrivesc.In Rom.,legea straina se
poate dovedi prin orice mijloc de
proba.In fct.de natura sursei de
6
informare,mijloacele de proba ale Controlul exercitat de ctre Dr.international ,ca Principalul subiect
legii straine sunt:directe sau instanele superioare asupra hotrrilor
sistem gen.,este acceptat de toate de drept internaional originar, tipic
indirecte. pronunate de ctre instanele de fond se explic statele si reprez.expresia vointei lor. i cu capacitate deplin este statul.
Mijloacele directe pe urmtoarele considerente: neaplicarea legii Acordul de vointa se nafar de stat, n societatea
reprez.culegerile de legi si strine nseamn nerespecatrea normei
exprima prin tratate,prin cutuma sau contemporan au aparut i se
jurisprudenta,iar cele indirecte le conflictuale a forului ale carei dispoziii sunt simpla revendicare de a fi un stat cu manifest active i alte entiti cum
reprezinta certificatele de cutuma nlturate de ctre judectorul de fond. o autoritate asupra unui teritoriu si sunt organizaiile guvernamentale
sau expertizele.Initiativa Aplicarea legii locale n locul legii strine populatie,implica recunoasterea create tot de state, care n doctrin
judecatorului nu exclude concursul reprezint o deformare a autoritii propriei legi regulilor fund. sunt denumite ca derivate sau
partilor in determinarea continutului prin extinderea domiciliului sau de aplicare ntr- 35.izvoarele dreptului secundare.
legii straine.Practic,sarcina probei o materie n care nu este competent. international Tot statele
este impartita intre judecator si Aplicarea legii strine nu poate Prin izvoarele dr.international se inteleg acele hotrsc asupra capacitii
parti.Mijloacele de proba provenite depinde numai de judecatorul de fond deoarece mijloace de exprimare jur.a normelor rezultate organizaiilor internaionale de a-i
dintr-un stat strain au,in ar lipsi norma conflictual de eficiena necesar din acordul de vointa al statelor.In asuma drepturile i obligaiile.
principiu,forta probanta prevazuta de n asigurarea stabilitii juridice a relaiilor rel.internationale nu exista o autoritate,un Exist o a treia categorie de subiecte
legea romana.Daca proba are un internaionale. govern mondial care sa impuna norme dede drept internaional reprezentat
caracter oficial,dovada este n dreptul romn neaplicare legii dr.statelor suverane.Statele creaza aceste norme de naiunile care lupt pentru
absoluta,adica nu poate fi rasturnata strine constituie o nclcare a principiului si le exprima intr-o forma
cucerirea independenei i
printr-un mijloc de proba contrar. legalitii. jur.adecvata.Principalele izvoare constituirea
de statelor.
33.interpretarea legii straine 34. acordul de vointa fundamental dr.international sunt tratatele si cutuma. 37.recunoasterea statelor
Legea strin trebuie aplicat dreptului cu international Cutuma precede in timp Recunoaterea statelor
interpretarea dat n ara de origine. De modul Dr.international se formeaza pe baza tratatul.Dupa cel de-al doilea razboi
implic, de regul, forma unui act
n care se interpreteaz legea strin depinde acordului de vointa al statelor care mondial,tratatul reglem.maj.domeniilor vietii unilateral emannd de la un stat prin
corecta ei aplicare. Interpretarea legii strinecompun la un mom.dat societatea internationale. care acesta constat apariia sau
este influenat de concepia existent asupra internationala.Statele,in cond.de Tratatul international reprez.acordulexistena altui stat n viaa
naturii sale juridice. deplina egalitate in dr.si pe baza dintre 2 sau mai multe state,incheiat in scopul internaional. Recunoaterea poate
De interpretarea legii strine esteliberului lor consimtamant intr-un de a crea,modifica sau abroga normele mbraca forma unei declaraii de
determinat i existena cilor de atac. Controlul
proces de coordonare,creeaza norme existente. recunoatere a unei note
exercitat de instanele supreme asupra jur.prin tratate sau cutuma care duc Tratatul,in fct.de nr.de
diplomatice, mesaj sau telegram de
hotrrilor de fond se poate referi attla la formarea si dezvoltarea participanti,poate fi bilateral sau multilateral.felicitare emannd de la eful
legalitate dar i la temeinicia lor aa nct dr.international. Actele constitutive ale organizatiilor
statului, primul- ministru, ori de
greita interpretare a legii strine s poat fi Caracterul coordonator al internationale constituie si ele izvoare Ministerul de Afacerilor Externe.
analizat n cile de atac, dac instana suprem
vointei statelor sta la baza dr.Ex.:Carta ONU. Recunoaterea se mai poate face
exercit controlul doar n privina legalitii obligativitatii dr.international a Tratatele incheiate intre state printr-o si ntelegere sau tratat fie
problemelor de drept iar interpretarea legii aplicarii si respectarii normelor organizatiile internationale sunt si ele la randulbilateral, fie multilateral. Dreptul
strine nu d dreptul la recurs. sale.Statele nu pot fi obligate sa lor guvernate dee tratate. internaional nu consacr obligaia
n dreptul francez de ex. recursul
respecte normele la care nu si-au dat Cel mai imp.text care
statelor de a recunoate statele noi,
nu se poate introduce pt greita aplicare a legii
consimtamantul,iar consimtamantul reglem.dr.tratatelor este Conventia de la Viena ci acest lucru constituie o facultate a
strine ori a normei conflictuale la care se face
nu poate fi decat rezultatul unei 1969. crui exercitare ramne la
referire. Se poate face n schimb recursmanifestari
pt exprese sau tacite ale Pe calea incheierii tratatelor,procesul
aprecierea sa.practic de
denaturarea legii strine sau pt greita vointei sale suverane exprimate in crearii normelor de dr.international este mai nerecunoatere a unui stat poate fi
interpretare a normei conflictuale franceze. mod clar. scurt fata de cutuma.Un asemenea procedeuconsiderat s-a neamicala i poate creea
Neadmiterea recursului la instana suprem pt Normele de impus in viata politica internationala de dupa obstacole n dezvoltarea relaiilor
greita interpretare a legii strine este susinut
dr.international devin obligatorii cel de-al doilea razboi mondial odata cu aparitia internaionale.
de mai multe argumente : judectorul nu este at.cand decurg din vointa liber unor domenii noi(ex.:domeniul mediului Recunoaterea unui stat
obligat datorit dificultilor pe care exprimata le a acestora,vointa care se inconjurator care a devenit in ultimii ani unul este un act declarativ i nu
ntmpin s cunoasc legea strin ; legea manifesta prin tratate sau alte din pilonii de baza in codificareaconstitutiv n sensul c prin acest
strin nefiind publicat n ara forului izvoare de dr.international. dr.international). act se constat existena unui stat
constituie un element de fapt i nu de drept. Complexitatea sporita a Tratatul ofera o reglem.clara care si exist ca efect al crerii sale i
instana suprem are rolul s asigure aplicarea vietii si problematicii internationale precisa,in timp ce cutuma,care exprima nu un ca efect al actului de
unitar a legii locale nu i a legilor strine. in cond.actuale,a det.cresterea acord tacit,poate fi susceptibila de controverse. recunoatere. Recunoaterea nu
n sistemul casrii pure recursulinsemnatatii
se vointei suverane a Viata politica contemporana extreme confer personalitate juridic
introduce numai pentru motive de drept. statelor in procesul normativ de agitate se confrunta cu numeroase probleme statului recunoscut dar ajut la
n dreptul german se face distincie
international. ce tb.rezolvate prin colaborare intre diferite promovarea relaiilor dintre cele
ntre norma conflictual strin i legea Acordul de vointa al state,aceasta colaborare fiind concretizata dou sub state. Din momentul crerii
material strin. Recursul la instana suprem statelor ca fundament al forma unor tratate. sale statul beneficiaz de drepturi i
se accept pt c norma conflictual strin dr.international si al caracterului sau Se pune problema daca orice tratat obligaii de drept internaional
trimite la legea forului. Recursul nu este ns obligatoriu,se realizeaza de obicei international poate constitui izvor putnd
al participa la conferine i
admis pt greita interpretare a legii materiale de-a lungul unui proces sinuos,se dr.international.In aceasta directie tb.sa
tratate.
strine. ajunge treptat pe cale de concesie si distingem intre cele care respecta principiile si Ca principal efect al
n dreptul italian legea se nostrific
compromisuri reciproce,la solutii normele imperative ale dr,international. crerii statului se poate stabili o
devenind o lege naional. Prin urmare legea acceptabile.In acest fel,are loc 36.subiectele dreptului legtur diplomatic sau consular
strin se va interpreta ca n legislaia italian,
crearea normei care devine international pe teritoriul unui alt stat.
iar controlul se exercit de instana supremobligatorie
pe pt.toate statele. Subiectul dreptului
Participarea unui stat nerecunoscut
calea recursului. Prin realizarea acordului internaional este o entitate care participlala conferine internaionale sau
n dreptul romn legea strindese vointa,nu se creaza o vointa raporturi juridice reglementate nemijlocit admiterea de ntr-o organizaie
interpreteaz ca n ara n care a fost edictat.
unica,ci statele,in baza dr.lor dreptul internaional. Trstura esenialinternaional
a nu echivaleaz cu
Cu toate acestea interpretarea strin dat suverane,isi exercita vointa in subiectelor de drept internaional o constituie recunoaterea individual sau
textelor unei convenii internaionale nu aceeasi se directie consfintita prin capacitatea lor de a fi titulare de drepturicolectiv i din partea altor state. De
impune instanelor romne. normele jur.nou create. obligaii cu caracter internaional. asemenea nu echivaleaz cu

7
recunoaterea, participarea unui stat rolului acestora n reglementarea raporturilor 41.principiul egalitatii in drepturi 44. principiul solutionarii pasnice
nerecunoscut la un tratat dintre state. Principiile dreptului internaionala popoarelor
s- si al dreptului de a a diferendelor internationale
multilateral. Situaia este diferit au dezvoltat n diferite etape de dezvoltare dispune de ele insele ntre acest principiu i cel al repudierii forei
atunci cnd statul ncheie un tratat istoric a omenirii i n ziua de astzi sunt42. n principiul neamestecului in al ameninrii cu fora exist o interdependen
bilateral ntrucat prile intr n permanent schimbare. Insi dreptul
treburile interne pt a determina statele s soluioneze pe ca
raporturi juridice directe se internaional este ntr-un proces continuu Principiul
de neamestecului n treburile statuluipanic diferendele dintre ele.
consider c ne aflm n faa unei dezvoltare ca o consecin direct a progresului este consacrat ca regul de drept de Carta ONU, Acest principiu este consacrat
recunoateri de fapt. social internaional urmnd s analizm care un prevede c nici o dispoziie din prezenta Cartea ONU, care prevede c toi memb
Din punct de vedere al numar de 5 principii consacrate n Carta O.cart N. nu va autoriza naiunile unite s intervinorganizaiei vor rezolva diferendele
efectelor, recunoaterea este de U. n conformitate cu care trebuie s acioneze n chestiuni care aparin esenial competenei internaionale pe cale panic n aa fel nc
facto i de jure. Recunoaterea statele membre dar i organizaia: interne a unui stat i nici nu va obliga pacea, pe securitatea internaional i justiia s
de facto are un caracter provizoriu 1. Egalitatea suveran membrii si s supun asemenea chestiuni spre fie puse n primejdie. Se prevede obliga
i parial n sensul c opereaz n 2. ndeplinirea cu bun credintrezolvare a pe baza prevederilor prezentei carte.prilor la orice diferend a crui prelungire
domenii consimite de ctre statul obligaiilor asumate Toate statele trebuie s se abin de
putea
a pune n primejdie pacea i securitat
care o acord i constituie o faz 3. Rezolvarea diferendelor
organiza, ajuta, incita, finana, ncuraja internaional
sau de a cuta nainte de toate s
premergatoare pentru recunoaterea internaionale prin mijloace panicetolera activiti armate, subversive sau teroriste
rezolve prin tratative, mediere, concilie
de jure. Recunoaterea de 4. Renunarea la for i la ameninarea
ndreptate spre schimbarea prin violenarbitraj, a prin recurgerea la acorduri
facto nefiind definitiv se poate cu fora regimului altui stat. organizaii regionale sau orice alte mijloa
revoca. Recunoaterea de jure 5. Neintervenia n treburile interne ale Au existat nclcri ale acestui panice la alegerea lor.
fiind complet si definitiv nu mai altui stat principiu ca de ex: intervenii consimite ori Coninutul acestui
poate fi revocat producnd efecte 40.principiul suveranitatii pentru respectarea dreptului internaional principiu
n se exprim prin obligaia
depline n raporturile dintre state. Suveranitatea este un atribut esenial al statului
scopuri umanitare ori pt protecia cetenilor general a statelor de soluionare
38.recunoasterea guvernelor i const n supremaia puterii de stat pe plan unui stat aflai n strintate. Cu toate acestea
panic a diferendelor internaionale
De regul recunoaterea statului intern i ndeplinirea acestuia pe plan extern nclcrile au fost excepia, iar regula de drept
i adreptul lor la libera alegere a
implic i recunoaterea Guvernului care este fa de orice alt putere. Suveranitatea fost se n general respectata. mijloacelor de rezolvare. Aceast
un element constitutiv al statului. Recunoaterea
manifest n independena statului, n toate 43.principiul nerecurgerii la forta obligaie cuprinde toate diferendele
Guvernului ca problem distinct de drept domeniile vieii politice, economice, socialesi i la amenintarea cu forta internaionale indiferent de natura
internaional public se pune atunci cnd noul culturale, etc., i se concretizeaz n stabilirea i n dreptul internaional rzboiulconinutului
a ori gravitatea lui. De-a
Guvern se formeaz altfel dect pe cale nfptuirea politicii interne i externe proprii fost interzis pt prima dat prin pactul lungul ntregului proces de
constituional adic prin lovitur de stat, independente. .1928, cnd pt prima dat statele s-au soluionare panic a diferendelor,
revoluie, razboi civil, precum i n cazul n care Cele 2 laturi ale suveranitii obligat s renune la rzboi ca instrumentprile de trebuie s se conformeze
pe teritoriul aceluiai stat s-au format dou constituie un tot unitar dnd nteles legturii politic internaional n relaiile reciproce. obligaiilor ce recurg din Carta
Guverne. i n cazul recunoaterii Guvernelor dintre politica intern i politica externAcest a principiu a fost dezvoltat ndeosebi dup ONU i dreptul internaional.
efectul este unul declarativ i nu constitutiv.statului. ce de-al doilea Rzboi Mondial, fiind cuprinsDreptul
n internaional nu interzice
Recunoaterea Guvernelor poate mbrca de Suveranitatea are urmtoarele
numeroase tratate. expres statelor n diferend de a
asemenea forma unei recunoateri exprese trsturi
sau eseniale: Noiunea de for nu este limitat recurge la msuri de constrgere dar
tacite iar sub aspectul efectelor este de facto - exclusivitate numai la fora armat ci are un sens mai largcare i nu implic folosirea forei
sau de jure. Exist anumite criterii care in n - caracter originar i plenar include att presiunile economice, politice armate
sau cum sunt msurile de
general de recunoaterea Guvernului: - indivizibilitate de alt natur, ndreptate mpotriva pciiretorsiune
i sau represaliile.
- stabilitatea i legitimitatea noului - inalienabilitate securitii interne a unui stat. 45. ONU scopuri si principii
Guvern Exclusivitatea se manifest n faptul c teritoriul Cea mai grav folosire a forei este
Carta ONU a fost semnat la 26
- exercitarea efectiv a autorittii sale
unui stat nu poate fi supus dect unei singure recurgerea la fora armat. Statul care a recursiunie
la 1945 n San Francisco, SUA,
asupra unei pri din teritoriu suveraniti. fora armat n contradicie cu prevederile cnd au fost formulate scopurile
- sprijinul populaiei Caracterul originar i plenar este determinatCarteide ONU a comis un act de agresiuneacestei ce organizaii globale: izbvirea
n practica internaional se pune faptul c suveranitatea aparine statului iconstituie
nu o dovad suficient privind generaiilor viitoare, deflagelul
uneori problema recunoaterii rsculailor.este atribuit din afar iar prerogativele puterii calificarea sa ca agresor. Este vorba n generalrzboaielor, reafirmarea credinei n
beligerantilor, a recunoaterii organelor dede stat cuprind totalitatea domeniilor de.care-lde deosebete drepturile
de fundamentale ale omului,
conducere a micrilor de eliberare a naiunii activitate. Prin caracterul indivizibil incidentele al sporadice de la frontier. egalitatea
Ex: n drepturi a tuturor
respective suveranitii se nelege c ea nu poateinvadarea
fi teritoriului unui alt stat,
naiunilor, crearea condiiilor
39. principiile fragmentat, atributele ei neputnd aparine ntr-
bombardarea, blocada porturilor sau coastelor necesare susinerii justiiei i
fundamentale ale dreptului un stat mai multor titulari. de ctre forele armate ale altui stat, atacul .. ce recurg din tratate i
international Iar inalienabilitatea nseamn c armat al unui stat mpotriva forelor armate, alte izvoare de drept internaional.
PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE suveranitatea nu poate fi flotelor maritime sau aeriene ale altui stat. Pentru atingerea acestor
DREPTULUI INTERNAIONA abandonat sau cedat altor state. Nici un considerent nu poate scopuri popoarele ONU vor practica
Dreptul internaional ca orice Colaborarea statului nu nseamn justifica un act de agresiune, rzboiul fiind tolerana i vor tri n pace ca buni
disciplin juridic conine anumite principii nclcarea acestui principiu considerat o crim mpotriva pcii
vecini. i vor uni forele pt
generale formate ca rezultat al abstractizrii dimpotriv, n temeiul acestui internaionale. meninerea pcii i securitii
elementelor fundamentale ale normelor juridice principiu statele coopereaz, i Dreptul internaional permite
internaionale, vor accepta
care intr n componena acestui drept. Aceste asum n mod liber drepturile i utilizarea forei n dou situaii: principiile, metode si instituii care
principii au aprut i s-au dezvoltat n cadrulobligaiile, i organizeaz viaa 1. n baza hotrrii Consiliului sdegaranteze c fora armat nu va fi
raporturilor dintre state odat cu evoluiapolitic,
i economic i social n Securitate ONU; folosit dect n interesul comun,
dezvoltarea dreptului internaional. conformitate cu propriile interese. 2. exercitarea drepturilor precum
de i c vor folosi instituii
Numrul principiilor, coninutul i n exercitarea suveranitatii sale statul autoaprare individuala sau colectiv
internaionale pt favorizarea
sfera lor de aplicare sunt ntr-un proces trebuiede s se comporte integrat n societatea mpotriva unui atac armat. progresului economic i social al
permanent dezvoltare i mbogaire. Unul internaional
din i s respecte i drepturile altor ONU folosete fore armate tuturor n popoarelor.
cele mai vechi principii este acela pacta state
sun la suveranitate. Coninutul principiului operaiunile de meninere a pcii pt a mpiedica Principalele eluri ale
servanda tratatele ncheiate trebuie respectate
egalitii n drepturi a statelor const n faptuldeclanarea
c operaiunilor militare si ptONU a sunt:
cu bun credint. Aprut nca din antichitate o capacitate egal de a dobndi drepturicontribui i la rezolvarea diferendelor pe cale s menin pacea i
acest principiu a dus la respectarea tratatelorobligaii indiferent de inegalitatea de fapt dintre
panic. Ex: Kosovo, Avganistan, Cipru. securitatea
ncheiate ntre state, la stabilitatea i creterea
ele. internaional. n acest

8
 scop s ia msuri s fie un stat suveran; - aprobarea bugetului;
colective, eficace, n s fie un stat iubitor de pace; - dreptul de a cere avize Curtii
vederea prevenirii i s accepte obligaiile ce recurg din Internationale de Justitie
ntririi ameninrilor cart; 48. Consiliul de securitate
mpotriva pcii i statul s fie n stare i dispusEste s un alt organ principal al O.N.U. cu
reprimarea oricror acte accepte aceste obligaii. activitate permanenta avand ca obiectiv
de agresiune sau a altor Aprecierea ndeplinirii principal
acestor asigurarea pacii, securitatii
violri ale pcii. condiii revine Adunrii Generale a ONUinternationale
i si inlaturarea incalcarii acesteia.
S dezvolte relaii Consiliului de Securitate. Din punct de vedere Consiliul de Securitate este alcatuit din 15
prieteneti ntre naiuni, procedural admiterea de noi membri se facemembri, la dintre care 5 membri permanenti
relaii ntemeiate pe propunerea Consiliului de Securitate cu desemnati cel prin Carta si 10 membri
respectarea principiilor puin 9 voturi pentru, inclusiv voturile celor nepermanenti
5 alesi de Adunarea General ape o
egalitii n drepturi i al membri permaneni prin hotrrea Adunrii perioada de 2 ani. Acesta are o activitate
autodeterminrii Generale, adoptat cu votul a 2/3 din membrii permanenta, fiecare stat avand un reprezentant
popoarelor. prezeni i votani. permanent la sediul organizatiei. 5 membri
S realizeze colaborarea Nendeplinirea uneia dintre condiiipermanenti: Anglia, Franta, S.U.A., China,
internaional rezolvnd atrage dup sine respingerea cererii de admitere,Rusia.
probleme cu caracter iar odat primit nu-i ndeplinete obligaiile 49. Consiliul Economic si Social
economic, social, asumate sau ncalc principiile asumateCaiorgan principal al O.N.U. functioneaza sub
cultural sau umanitar, nscrise n cart este sancionat. indrumarea directa a acesteia si are ca atributii
dezvoltnd i ncurajnd O sanciune cu efect temporar este indeplinirea obiectivelor organizatiei in
respectarea drepturilor suspendarea din calitatea de membru, iar domeniul cea colaborarii economice, sociale si
omului i libertilor mai grav sanciune este excluderea statului respectarii
din dreptului omului.
fundamentale fr organizaie. Printre obiective se numara:
deosebire de ras, sex, Distincia dintre statele fondatoare i - ridicarea nivelului de trai si
limb sau religie. membrii noi nu are nici o consecin sub favorizarea conditiilor pentru
Sa fie un centru care s raportul drepturilor i obligaiilor sau egalitii progresul economic si social.
armonizeze aciunile subiecilor. Calitatea de membru ONU mai - Rezolvarea problemelor
naiunilor pt atingerea poate nceta prin retragerea statului sau internationale in domeniul
acestor scopuri comune. ncetarea calitii de stat fie ca urmare a fuziunii economic, social, sanitar dar si
ONU este organizaia mondialsau de a divizrii acestuia colaborarea in domeniul
asigurare a pcii, menit sa acioneze pt47.Adunarea
a generala a ONU educatiei si culturii.
prentmpina agresiunea, pt a nltura pericolulAdunarea Generala este un organ de - Urmarirea respectarii
de rzboaie pe calea realizrii unei colaborri deliberare si recomandare compus din universale si effective a
strnse i permanente ntre statele lumii. reprezentantii tuturor statelor membre. Are ca drepturilor omului pentru toti
n realizarea scopurilor propuse atributii discutarea si adoptarea de rezolutii in fara deosebire de rasa, sex,
ONU i fundamenteaz ntreaga activitateprobleme pe fundamentale vizand pacea si limba sau religie.
urmtoarele principii ale dreptului internaional
securitatea internationala, cooperarea dintre In vederea realizarii obiectivelor Consiliului
contemporan: state, dezvoltarea normelor Economic si Social efectueaza studii si rapoarte,
dreptului
1. principiul egalitii suverane international,
a organizeaza conferinte internationale pregateste
precum si cooperarile dintre state
statelor; in general. proiecte de conventii si executa masurile
2. principiul autodeterminrii
Aici fiecare stat are dreptul la un singur vot. recomandate de Adunarea Generala.
popoarelor i naiunilor; Adunarea Generala se convoaca o singura data 50 Curtea Internationala de
3. principiul ndeplinirii cu bun- pana in luna septembrie. La sesiunile ei Justitie pot
credin a obligaiilor asumate prinparticipa si observatori. Lucarrile sunt conduse - este principalul organ judiciar
Cart; de Comitetul General al Adunarii. Limbi al O.N.U. si judeca diferendele
4. principiul reglementrii prin
oficiale: franceza, engleza, rusa, spaniola, aparute intre state care sunt
mijloace panice a diferendelor chineza si araba. parti la statutul acesteia si
internaionale n aa fel nct s nu-i
Hotararile Adunarii Generale in probleme accepta jurisdictia ei;
primejduiasc pacea, securitatea generale se adopta cu o majoritate de 2/3 a - exista state care nu sunt
internaional i justiia; membrilor petenti si votanti. Hotararile privind membre ale O.N.U. dar sunt
5. principiul abinerii de la ameninarea alte domenii se adopta cu o majoritate simpla. parte la statutul Curtii;
cu fora sau de la folosirea forei Principalele atributii sunt: - Curtea poate sa interpreteze un
mpotriva integritii teritoriale ori - discutare problemelor care sunt tratat, sa solutioneze orice fapt
politice a unui stat; cuprinse in Carta si adoptarea sau problema de drept
6. principiul neinterveniei n de recomandari catre Consiliul international in cazul in care
problemele care sunt eseniale de de Securitate; partile in litigiu accepta
competena intern a statelor. - studierea principiilor generale jurisdictia.
46. calitatea de membru al ONU in scopul mentinerii pacii si
Calitatea de membru ONU securitatii globale;
Carta ONU mparte membrii n - incurajarea dezvoltarii
originari i noi. Membrii originari sunt cele 51 progresive a dreptului
de state care au participat n 1945 la semnarea international si a codificarilor
cartei. Membrii noi sunt considerai toi cei lui
primii ulterior, adic statele nefondatoare, care
Functiile cu caracter special ale ei sunt:
accept obligaiile impuse prin cart i sunt - admitera de noi membri si
dispuse s duc la ndeplinire aceste obligaii. aplicarea de sanctiuni;
Orice stat poate deveni membru al - administrarea teritoriala sub
ONU dac ndeplinete urmtoarele condiii tutelaasupra zonelor care nu se
cumulative: guverneaza singure;