1.

Alcătuirea cadrului halei tip parter:

Datele generale:
Numărul de deschideri – 2:
Deschiderea – L1 – 30m.
Deschiderea – L2 – 18m,
Capacitatea podului rulant:
Deschiderea – Q1 – 100 kN,
Deschiderea – Q2 – 320 kN.
Traveea –12m.
Înălţimea –14,4m.
Lungimea clădirii –120m.
Rezistenţa terenului fundare – 260kPa.
Regiunea proiectarii halei – Saransk
De calculat: - stîlp şi fundaţie pe axa: B.
- grinda acoperisului intre axele: B-C.

Geometria si dimensiunile stîlpilor:

Determinarea lungimii părţii superioare a stîlpului H1:

H 1  H pr  H gr  0.15  a1
unde: Hpr =2.75m – înalţimea podului rulant,
Hgr – înălţimea grinzii podului rulant (pentru traveia de 12m Hgr = 1.4m),
0,15 – înălţimea şinei podului rulant,
a1 – toleranţa dintre podul rulant şi nivelul inferior al grinzilor acoperişului.
H1  2.75  1.4  0.15  0.15  4.45m.
Cota părţii superioare a consolei standard este 9.9 m.
Înălţimea părţii inferioare a stîlpului:
H 2  9.9  0,15  10.05m
Lungimea părţii superioare a stîlpului standard este
H1  14.4 - 9.9  4.5m > 4.45m.
Dimensiunile secţiunii transversal ale stîlpilor-tip:

- Stîlpul marginal: h1 = 600mm; b = 600mm.

- Stîlpul central: h1 = 700mm; b = 600mm.
- Partea inferioară (marginal) : h2 = 1400mm; b = 600mm; hr = 300mm.
- Partea superioară (central): h2 = 1900mm; b = 600mm; hr = 350mm.

h1 - înălţimea secţiunii transversal a părţii superioare superioare a stîlpului;

h2 - înălţimea secţiunii transversal a părţii superioare inferioare a stîlpului;
hr - înălţimea secţiunii transversal a ramurii stîlpului cu goluri(cu zăbrele);
b - lăţimea secţiunii transversal a stîlpului.

1
 2.Rigiditatea secțiunilor stîlpilor cadrului halei parter:

 Momentul de inerţie al secţiunii transversale a părţii superioare a stîlpului marginal:

bh3 6*63
I1    108dm 4 ,
12 12

 Momentul de inerţie al secţiunii transversale a părţii inferioare a stîlpului marginal:

�6 * 33 14 - 3 ��
�
2

I2  2 �  6 * 3* � �� 558dm * 2  1116 dm

4 4

�12 � 2 ��

 Momentul de inerţie al secţiunii transversale a ramurii stîlpului marginal:

bh3 6*33
I7    13.5dm 4 .
12 12

 Momentul de inerţie al secţiunii transversale a părţii superioare a stîlpului central:

6 * 73
I3   171.5dm 4
12

 Momentul de inerţie al secţiunii transversale a părţii inferioare a stîlpului central:

�
6 * 3.53 19 - 3.5 ��
�
2

I4  2 �  6 * 3.5 * � �� 2565.5dm

4

� 12 � 2 ��

 Momentul de inerţie al secţiunii transversale a ramurii stîlpului central:

bh3 6*3.53
I8    21.44dm 4
12 12

3.Sarcinile de calcul care acționează asupra cadrului halei parter:

3.1 Sarcina permanentă:

Nr. Denumirea sarcinii Sarcina normată Coeficientul Sarcina de calcul

crt. kN/m2 de siguranţă kN/m2
1. Izolaţie hidrofugă tip membrană cu strat 0.25 1,3 0.325
protector
2. Strat de nivelare (sapa de mortar) 0.55 1,3 0.715
d  30mm , g  18kN / m3
3. Izolaţie termică (plăci de vată minerală) 0.45 1,2 0.540
d  150mm , g  3kN / m3
4. Barieră de vapori (un strat de pergamin) 0.05 1,2 0.06
5. Chesonul 3 �12m şi betonul din 2.05 1,1 2.255
rosturile de îmbinare
Total: 3.350 3.895

2
Sarcina de calcul de la greutatea şarpantei transmisă stîlpului marginal şi central în prima deschidere:
L 30
Gs1  g s * l * 1  3.895 *12 *  701,1kN .
2 2
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a grinzii de acoperiş în prima deschidere:
G 28
Gga1  ga * g * g f  *9,81*1.1  151,1kN .
2 2

Sarcina de calcul de la greutatea proprie a acoperişului ce se transmite stîlpilor în prima deschidere:

G1  Gs1  Gga1  701,1  151,1  852, 2kN .

g s - încarcarea permanentă de calcul provenită din greutatea proprie a 1m2 de şarpantă;

Gga - greutatea proprie a grinzii de acoperiş;
g - acceleraţia căderii libere;
g f - coeficient de siguranţă a sarcinii provenite din greutatea proprie a elementelor.

Sarcina de calcul de la greutatea şarpantei transmisă stîlpului marginal şi central în a doua deschidere:
L 18
Gs 2  g s * l * 2  3.895 *12 *  421kN .
2 2
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a grinzii de acoperiş a doua deschidere:
G 9,1
Gga 2  ga * g * g f  *9,81*1.1  49,1kN .
2 2

Sarcina de calcul de la greutatea proprie a acoperişului ce se transmite stîlpilor a doua deschidere:

G8  Gs 2  Gga 2  421  49,1  470,1kN .

Sarcina de calcul de la greutatea pereţilor şi geamurilor suspendate superior cotei 7,2 m:

G2  ( g1 * �h p  g 2 * hg ) * l * g f  (2.5* 4.8  0, 4* 2, 4)*12*1.1  171,1kN .

g1 - greutatea proprie a 1m 2 de panou pentru pereţi, g1  2,5kN / m 2 ;

g 2 - greutatea proprie medie a 1m 2 de geamuri (vitraj), g 2  0, 4kn / m 2 ;
�h p - înălţimea totală a panourilor suspendate superior cotei 7,2 m;
hg - înălţimea totală a geamurilor instalate superior cotei 7,2 m.

Sarcina de calcul de la greutatea proprie a grinzilor căii de rulare:

G3  Ggr * g * g f  10.7*9,81*1.1  118kN .

Ggr - greutatea proprie a grinzii.
Sarcina de calcul de la greutatea proprie a stîlpului marginal:
 a părţii superioare a stîlpului:
G4  b * h1 * H1 * r * g * g f  0.6*0.6* 4.5* 2.5*9,81*1.1  43, 7 kN .
 greutatea părţii inferioare a stîlpului:
G6  Gs * g * g f - G4  14, 7*9,81*1.1 - 43,7  114,9kN .

3
 Sarcina de calcul de la greutatea proprie a stîlpului central:
 a părţii superioare a stîlpului:
G5  b * h1 * H1 * r * g * g f  0.6*0.7 * 4.5* 2.5*9,81*1.1  50, 7 kN .
 greutatea părţii inferioare a stîlpului:
G7  Gs * g * g f - G5  18,5*9,81*1.1 - 50,1  149,5kN .

3.2 Sarcina provenită din greutatea proprie a stratului de zăpadă:

Sarcina de calcul de la zăpadă pe stîlpul marginal şi central din prima deschidere:

L1 30
S1  S0 * m * l * * g f  1*1*12* *1.4  252kN .
2 2

Sarcina de calcul de la zăpadă pe stîlpul marginal şi central din a doua deschidere:

L2 18
S2  S0 * m * l * * g f  1*1*12* *1.4  151, 2kN .
2 2

s0 - greutatea normată a stratului de zăpadă pe 1m2 de teren orizontal;

m - coeficientul ce ţine cont de panta suprafeţei calculate a stratului de zăpadă, pentru suprafeţele
orizontale şi cu panta mai mică de 150 m  1 .

3.3 Sarcina provenită din acțiunea podurilor rulante:

Caracteristicile podurilor rulante din prima deschidere, cu capacitatea 100 kN:

B p  6300mm Fmax  105kN Gc  24kN

Ap  5000mm Fmin  55kN

Caracteristicile podurilor rulante din a doua deschidere, cu capacitatea 320 kN:

B p  6300mm Fmax  280kN Gc  120kN

Ap  5100mm Fmin  82kN

Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a două poduri rulante alipite ce acţionează pe stîlpul
marginal din prima deschidere:

4
N 6  NSmin  Fmin, n * g f *y * �yi  55*1.1*0.85*2.95  151.7 kN .
i 1

4
N 7  NSmax  Fmax, n * g f *y * �yi  105*1.1*0.85* 2.95  289.6kN .
i 1

�y
i 1
i  0,583  1  0,892  0, 475  2.95

4
 Sarcina orizontală normată ce revine la două roţi a podului rulant din prima deschidere, de la frînarea
căruciorului:
Q  Gc 100  24
T frS   *1.1  3,1kN .
20* 2 20* 2

Sarcina orizontală de calcul ce acţionează asupra stîlpului marginal, de la frînarea cărucioarelor a două
poduri rulante:

n
TS  T frS *y * g c * �yi  3,1*0,85*1,1* 2,95  8,55kN .
i 1

Fmax şi Fmin - efortul (apăsarea) maxim și minim a roților podului rulant pe șina căii de rulare;
Q - sarcina nominală a podului rulant;
Gc - greutatea căruciorului;
�y i - suma ordonatelor liniei de influență a reazemului grinzii de rulare;
y - coeficient de combinare, care conform normelor în vigoare e egal cu 0,85 pentru varianta de acțiune
a două poduri rulante si 0,7 pentru patru (două din stînga și două din dreapta);
g f - coeficient de siguranță, g f  1,1 .

Fig.1 Amplasarea cea mai nefavorabilă a două poduri rulante (100 kN) și linia de influență a reazemului
grinzii de rulare.

5
 Sarcina verticală de calcul de la acţiunea a patru poduri rulante (două din stîngă și două din dreapta), ce
acționează asupra stîlpului central:

4
N 6  NDmin  Fmin,n * g f *y * �yi  55*1,1*0, 7* 2,95  124.9kN .
i 1

4
N 7  NDmax  Fmax,n * g f *y * �yi  105*1,1*0, 7* 2,95  238.5kN
i 1

�y
i 1
i  0,583  1  0,892  0, 475  2.95

4
N8  NS min  Fmin, n * g f *y * �yi  82*1,1*0, 7* 2,95  186kN .
i 1

4
N 9  NS max  Fmax,n * g f *y * �yi  280*1,1*0, 7* 2,95  636kN
i 1

�y
i 1
i  0,575  1  0,900  0, 475  2.95

Sarcina orizontală normată ce revine la două roți a podului rulant din deschiderea din dreapta, de la
frînarea căruciorului:

Q  Gc 100  24
T frD    3,1kN .
20* 2 20* 2

Sarcina orizontală normată ce revine la două roți a podului rulant din deschiderea din stînga, de la frînarea
căruciorului:

6
 Q  Gc 320  120
T frS    11, 0kN .
20* 2 20* 2

Sarcina orizontală de calcul ce acţionează asupra stîlpului central, de la frînarea cărucioarelor a două
poduri rulante din deschiderea din dreapta:

n
TD  T frD *y * g c * �yi  3,1*0,85*1,1* 2,95  8,55kN .
i 1

Sarcina orizontală de calcul ce acţionează asupra stîlpului central, de la frînarea cărucioarelor a două
poduri rulante din deschiderea din stînga:

n
TS  T frS *y * g c * �yi  11, 0*0,85*1,1* 2,95  30,3kN .
i 1

3.4 Sarcina provenită din presiunea vîntului:

Pentru orașul Saransk presiunea de la vînt pe un metru pătrat este w0  0,30kN / m .

2

Repartizarea sarcinii pe verticală pentru terenuri de categoria B este:

5m k1  0,5
10m k2  0, 65
14, 4m k3  0, 74
16, 2m k4  0, 76

Wd  g f * w0 * c * l  1, 4 * 0,30 * 0,8 *12  4, 03kN / m

Wind  g f * w0 * c * l  1, 4 * 0,30 * 0,5 *12  2,52kN / m

0,15 2 0, 09 * 4, 4 2
M 0  W [0, 5 * 5 * 2,5  0,5 * 5 * 7,5  * 5(5  * 5)  0, 65 * 4, 4 *12, 2  (10  * 4, 4)]  W * 66
2 3 2 3

M d  Wd * 66  4, 03 * 66  265,9kNm
M ind  Wind * 66  2,52 * 66  166,32kNm

2 * M d 2 * 265,9
W1    2, 6kN / m
l2 14, 42
2 * M ind 2 *166,32
W2    1, 6kN / m
l2 14, 42
Valoarea sarcinii de la vînt ce acţionează asupra acoperişului în extremitatea superioară a
stîlpului:

7
 k3  k 4 0, 74  0, 76
W * w0 n * c1 * l * g f ( H1 - H )  * 0,30 * 0,8 *12 *1.4 *1,8  5, 44kN
2 2

4 Excentricitățile sarcinilor ce acționează asupra cadrului transversal al halei față de axele stîlpilor:

Excentricitatea sarcinii provenite din greutatea proprie a șarpantei transmisă stîlpului central:

e1  0, 25  0,15 - 0,5h1  0, 25  0,15 - 0,5 * 0, 7  0, 05m

Dezaxarea secțiunilor stîlpului (părții superioare și inferioare):

e2  0,5( h2 - h1 )  0,5 * (1,9 - 0,7)  0,6 m

Excentricitatea grinzilor de acoperiș:

e3  0,15m

Excentricitățile podului rulant stîng:

e5  (0, 25  l - 0,5h2 )  (0, 25  0, 75 - 0,5 *1,9)  0,05m

e6  l  0, 75m

Excentricitățile podului rulant drept:

e8  l  0, 75m
e9  e5  0, 05m

Excentricitatea peretelui:

e7  0,5(h2  d )  0,5(1,9  0,3) - 1,1m

Informaţia iniţială pentru calculul stîlpului central a cadrului halei parter.

8
Nr. Denumirea informaţiei Numărarea ei Valoarea
d/o La displei În memoriu inform.
1 Numele, prenumele,grupa Negura Veaceslav. NPG
gr.CIC - 077
2 Numărul de stîlpi ai cadrului N NS 3
3 Lungimea stîlpilori centrali şi marginali e egală? HSH HSH 1
da-1,nu-0
4 Lungimea părţii superioare a stîlpui central HS H1 4,5
5 Lungimea părţii inferioare a stîlpui central HL(M/C) H2 10,05
6 Numărul de zăbrele: pentru stîlpul cu inimă plină z z 5
z=1000
7 Rigiditatea secţiunii stîlpuşorului stîlpului RSSM I1 108
marginal,dm4
8 Rigiditatea secţiunii părţii inferioare stîlpului RSIM I2 1116
marginal dm4
9 Rigiditatea secţiunii ramurii stîlpului RRSM I7 13,5
marginal,dm4
10 Rigiditatea secţiunii stîlpuşorului stîlpului central RSSC I3 171,5
,dm4
11 Rigiditatea secţiunii părţii inferioare stîlpului RSIC I4 2565.5
central dm4
12 Rigiditatea secţiunii ramurii stîlpului central ,dm4 RRSC I8 21.44
13 Indicile stîlpului c c 2
14 Sarcina de la greutatea proprie a acoperişului G1 G1 852, 2
(deschiderea stîngă şi dreaptă), kN G8 G8 470,1
15 Sarcina de la zăpadă de pe deschiderea stîngă şi S1 S1 252
dreaptă , kN S2 S2 151, 2
16 Greutatea grinzii de rulare a podului rulant, kN G3 G3 118
17 Greutatea stîlpuşorului stîlpului central , kN G5 G5 50, 7
18 Greutatea părţii inferioare a stîlpului central, kN G7 G7 149,5
19 Excentricitatea grinzii de acoperiş, m E3 E3 0,15
20 Sarcina de la vînt, kN, kN/m W W 5,44
W1 W1 2,6
W2 W2 1,6
21 Sarcina de la podul rulant stîng, kN NS,min N6 124.9
NS,max N7 238.5
TS TS 30,3
22 Sarcina de la podul rulant din dreapta, kN ND,min N8 186
ND,max N9 636
TD TD 8,55
23 Excentricitatea podului rulant stîng, m e5 e5 0,05
e6 e6 0,75
24 Excentricitatea podului rulant din dreapta, m e8 e8 0,75
e9 e9 0,05
25 Coeficientul de conlucrare spaţială a cadrului k k 3.4

Negura Veaceslav CIC-077

9
 Datele pentru calculul stilpului central
NS= 3 HSH= 1 HS= 4.50 HI= 10.05 Z= 5
RSSM=108.0000 RSIM=1116.0000 RRSM= 13.5000 RSSC=171.5000 RSIC=2565.5000
RRSC=21.4400 G1=852.20 G8=470.10 S1=252.00 S2=151.20
G3=118.00 G5= 50.70 G7=149.50 E3=0.15 W= 5.440
W1= 2.60 W2= 1.60 NSmin=124.90 NSmax=238.50 TS=30.30
NDmin=186.00 NDmax=636.00 TD= 8.55 E5=0.050 E6=0.75
E8=0.75 E9=0.05 K=3.40 HIC=0.00 ZC= 5
---------!--!---!-----------------!-----------------!------------------------!
!Nr!K-f! SECTIUNEA 2-2 ! SECTIUNEA 3-3 ! SECTIUNEA 4-4 !
SARCINA !or! de!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
!d.!k-b! M ! N ! M ! N ! M ! N ! Q !
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Perm-ta I 1I1.0I -18.75 I1373.00 I -18.75 I1609.00 I 67.38 I1758.50 I -8.57I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Zapada I 2I1.0I -4.95 I 403.20 I -4.95 I 403.20 I 17.77 I 403.20 I -2.26I
I 3I0.9I -4.45 I 362.88 I -4.45 I 362.88 I 16.00 I 362.88 I -2.03I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Vint I 4I1.0I 60.77 I 0.00 I 60.77 I 0.00 I 196.50 I 0.00 I-13.51I
I 5I0.9I 54.70 I 0.00 I 54.70 I 0.00 I 176.85 I 0.00 I-12.15I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
NS-max I 6I1.0I 40.00 I 0.00 I-138.87 I 238.50 I -49.54 I 238.50 I -8.89I
la 0.85 I 7I0.9I 36.00 I 0.00 I-124.99 I 214.65 I -44.59 I 214.65 I -8.00I
NS-max I 8I1.0I 32.94 I 0.00 I-114.37 I 196.41 I -40.80 I 196.41 I -7.32I
la 0.7 I 9I0.9I 29.65 I 0.00 I-102.93 I 176.77 I -36.72 I 176.77 I -6.59I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
NS-min I10I1.0I 21.33 I 0.00 I -72.35 I 124.90 I -24.72 I 124.90 I -4.74I
la 0.85 I11I0.9I 19.19 I 0.00 I -65.11 I 112.41 I -22.24 I 112.41 I -4.27I
NS-min I12I1.0I 17.56 I 0.00 I -59.58 I 102.86 I -20.35 I 102.86 I -3.90I
la 0.7 I13I0.9I 15.81 I 0.00 I -53.62 I 92.57 I -18.32 I 92.57 I -3.51I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
TS st-p I14I1.0I 23.18 I 0.00 I 23.18 I 0.00 I-138.21 I 0.00 I 16.06I
la 0.85 I15I0.9I 20.86 I 0.00 I 20.86 I 0.00 I-124.39 I 0.00 I 14.45I
TS st.vecI16I1.0I -11.79 I 0.00 I -11.79 I 0.00 I -38.12 I 0.00 I 2.62I
la 0.85 I17I0.9I -10.61 I 0.00 I -10.61 I 0.00 I -34.30 I 0.00 I 2.36I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
ND-max I18I1.0I-106.34 I 0.00 I 370.66 I 636.00 I 133.15 I 636.00 I 23.63I
la 0.85 I19I0.9I -95.71 I 0.00 I 333.59 I 572.40 I 119.84 I 572.40 I 21.27I
ND-max I20I1.0I -87.58 I 0.00 I 305.25 I 523.76 I 109.65 I 523.76 I 19.46I
la 0.7 I21I0.9I -78.82 I 0.00 I 274.72 I 471.39 I 98.69 I 471.39 I 17.52I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
ND-min I22I1.0I -32.38 I 0.00 I 107.12 I 186.00 I 34.82 I 186.00 I 7.19I
la 0.85 I23I0.9I -29.14 I 0.00 I 96.41 I 167.40 I 31.33 I 167.40 I 6.48I
ND-min I24I1.0I -26.66 I 0.00 I 88.22 I 153.18 I 28.67 I 153.18 I 5.93I
la 0.7 I25I0.9I -24.00 I 0.00 I 79.40 I 137.86 I 25.80 I 137.86 I 5.33I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
TD la stI26I1.0I 6.54 I 0.00 I 6.54 I 0.00 I -39.00 I 0.00 I 4.53I
la 0.85 I27I0.9I 5.89 I 0.00 I 5.89 I 0.00 I -35.10 I 0.00 I 4.08I
TD s.vecI28I1.0I -3.33 I 0.00 I -3.33 I 0.00 I -10.76 I 0.00 I 0.74I
la 0.85 I29I0.9I -2.99 I 0.00 I -2.99 I 0.00 I -9.68 I 0.00 I 0.67I
---------!--!---!--------!--------!--------!--------!--------!--------!------!
Momentul maximal la nivelul planului de frinare de la TS M= 44.86043 !
Momentul maximal la nivelul planului de frinare de la TD M= 44.86043 !
----------

Grupările de calcul ale eforturilor

10
 2–2 3–3 4–4

Permanentă şi una nefavorabilă

Mmax, N 1(6,14) 1(14,18) 1,(14,18)
şi Qresp 44.43 1373 375.09 2245 338.74 2394.5 31.12
Mmin, N 1,4 1(6,14) 1, 4
şi Qresp -79.52 1373 -180.8 1847.5 -129.12 1758.5 -22.14
Nmax, M 1,2 1(8,20,14) 1(8,20,14)
şi Qresp -23.7 1776.2 195.31 2329.17 274.44 2478.67 19.63
Permanentă şi suna nefavorabilă

Mmax, N 1,5(9,13,15) 1,5,(21,25,15) 1,3,5,(21,25,15)

şi Qresp 102.27 1373 410.93 2218.25 509.11 2730.63 14.55
Mmin, N 1,3,5,(21,25,15) 1,3,5,(9,13,15) 1,5,(9,13,15)
şi Qresp -203.9 1735.88 -163.31 2241.22 -302.72 2390.72 -16.37
Nmax, M 1,3,5(21,25,15) 1,3,5,(21,25,15) 1,3,5,(9,21,15)
şi Qresp -203.9 1735.88 406.48 2581.13 483.31 2769.54 2.63

Calculul şi alcătuirea stîlpului central pe axa B

Secţiunea părţii superioare a stîlpului (mai sus de podul rulant) este dreptunghilară cu
dimensiunile 600 x 700 (mm), iar secţiunea părţii inferioare (sub podul rulant) constă din două ramuri:
Înalțimea totală a secțiunii h  1900mm .
Secțiunea ramurii bb  600mm ; hb  350mm .

Date pentru proiectare:

Beton greu de clasa C 20, tratat termic la presiunea atmosferică:
Rc  11.5MPa Rc , ser  15MPa
Rct  0.9 MPa Rct , ser  1.4MPa Ec  2.4*10 4 MPa
Armatura longitudinală (de rezistență) clasa A-III:
Rs  Rsc  365MPa
Es  20*104 MPa
Armatura transversală (etriere) clasa A-I:
Rsw  175MPa

Partea superioară a stîlpului central.

Calculul în planul de încovoiere:

11
Eforturile de calcul:
M  -203.9kNm N  1735.88kN
M '  -18.75 - 4.45  -23.2kNm N '  1373  362.88  1735.88kN
M 1  -18.75kNm N1  1373kN

M II  M  N (0.5h - a )  -203.9 - 1735.88(0.5*0.7 - 0.04)  -742.02kNm

M I  M '  N ' (0.5h - a )  -23.2 - 1735.88(0.5*0.7 - 0.04)  561.3kNm
0.77 M II  0.77 * 742.02  571.4kNm  561.3kNm  M I .

Dimensiunile secțiunii b  0.6m și h  0.7 m , stratul de protecție a armăturii a  a '  0.04m .

Înalțimea utilă a secțiunii:
h0  0.7 - 0.04  0.66m
Lungimea utilă (de flambaj) a părții superioare a stîlpului în planul de încovoiere:
- cu evidența sarcinilor de la podul rulant l0  2 H1  2* 4.5  9m
- fără evidența sarcinilor de la podul rulant l0  2.5H1  2.5*4.5  11.25m

Flexibilitatea stîlpului în planul de încovoiere:

l0 9
l   13 > 10
h 0.7
rezultă, că flexibilitatea se ia în considerație (calculul stîlpilor trebuie efectuat pe schema deformată).

1
h 6.4 Ec �I � 0.11 � �
e  eoh  0.5h - a ; N ; N cr  � �  0.1� a I s �
1- l0 2 j1 �0.1  d e
N cr � � �

Excentricitatea efortului longitudinal (excentricitatea inițială):

M 203.9 l 9 h 0.7
e0    0.117 m > ea1  0   0.015; ea 2    0.023m; ea 3  0.01m
N 1735.88 600 600 30 30

Coeficientul, care ia în considerație influența excentricității efortului longitudinal cu evidența rezistenței

betonului la flambajul stîlpului:

e0 0.117 l 9
de    0.167  d e,min  0.5 - 0.01 0 - 0.01Rc  0.5 - 0.01* - 0.01*11.5  0.257
h 0.7 h 0.7

d e  d e,min  0.257

Momentul de inerție al secțiunii stîlpului:

bh3 0.6*0.73
I   0.017 m 4 ;
12 12

12
Momentul de inerție al secțiunii armăturii:

I s  mbh(0.5h - a) 2  0.005*0.6*0.7 *(0.5*0.7 - 0.04) 2  2.016*10 -4 m4

Coeficientul de echivalență al armăturii:

Es 20*104
a   8.33
Ec 2.4*10 4

Coeficientul, careia în considerație influența duratei acțiunii sarcinii la flambajul stîlpului:

M1 419.82
f1  1  b *  1  1*  1.56
M 1l 742.02

Momentul de încovoiere total de la acțiunea sarcinilor permanente, de lunga și scurtă durată:

M 1  M  N (0.5h - a )  -203.9 - 1735.88(0.5*0.7 - 0.04)  -732.02kNm

Momentul de încovoiere total de la acțiunea sarcinilor permanente și de la lunga durată:

M 1l  M l  N l (0.5h - a)  -18.75 - 1373(0.5*0.7 - 0.04)  -419.82kNm

Forța critică:

6.4* 24*103 �0.017 � 0.11

N cr  � � 0.1)  8.33* 2.016*10-4 �
� 11300kN
�1,56 �0.1  0.257
2
9

1 1
h   0.15
N 1735.88
1- 1-
N cr 11300

Excentricitatea de calcul:
e  e0h  0.5h - a  0.117 *0.15  0.5*0.7 - 0.04  0.33m

Înalțimea relativă limită a zonei comprimate a secțiunii:

x R  0.6

Înălțimea zonei comprimate a betonului:

N 1735.88*10-3
an    0.476  x R  0.6
0.8Rc bh0 0.8*11.5*0.6*0.66

13
Aria necesară a armăturii:

0.8 Rc bh0 a1 - a n (1 - 0.5a n ) 0.8*11.5*0.6*0.66 0.344 - 0.476(1 - 0.5*0.476)

As  Asc  *  *  -0.0004m 2
Rs 1- d 365 1 - 0.06

N *e 1735.88*10-3 *0.476 a 0.04

a1    0.344 d   0.06
0.8 Rc bh0 2
0.8*11.5*0.6*0.66 2
h0 0.66
Aria armăturii întinse sau comprimate minimă din condiții constructive:

Asc  As  mmin bh  0.002*0.6* 0.7  0.00084m2

Admitem 3 �20 A-III cu Asc  As  0.00094m

2

Coeficientul de armare a secțiunii:

As  Asc 2*0.00094
m   0.004
bh 0.6*0.7

Calculul din planul de încovoiere:

Dimensiunile secțiunii b  0.7 m și h  0.6m .

l0 6.75
l0  1.5*4.5  6.75m ; l   11.25  15
h 0.6

Flexibilitatea stîlpului din planul de încovoiere este mai mică decît în planul de încovoiere, deci
calculul din planul de încovoiere poate fi omis.

Armătura transversală se admite din condiții constructive:

S �20d  20 * 20  400 mm  b  700 mm � S  400 mm

Partea inferioară a stîlpului central.

Calculul în planul de încovoiere:

Dimensiunile secțiunii b  0.6m, h  1.4m, hr  0.3m. Stratul de protecție armăturii a  a '  0.03m.

Înalțimea utilă a secțiunii:

h0  hr - a  0.3 - 0.03  0.27m

Distanța între axele ramurilor:

14
 c  h - hr  1.4 - 0.3  1.1m

Distanța între axele riglelor ramurilor:

S  1.8m

Lungimea utilă (de flambaj) a părții inferioare a stîlpului în planul de încovoiere:

l0  1.5 H 2  1.5*10.05  15m

Flexibilitatea stîlpului în planul de încovoiere:

l0 15
l   10.71  10
h 1.4

Eforturile de calcul:
M  509.11kNm N  2730.63kN Q  14.55kN
M '  67.38 - 16  51.38kNm N '  1758.5  362.88  2121.38kN

Coeficientul condițiilor de lucru a betonului ce ține cont de durata acțiunii sarcinii:

M II  M  N (0.5h - a )  509.11  2730.63(0.6*1.4 - 0.03)  2721kNm

M I  M '  N ' (0.5h - a)  51.38  2121.38(0.6*1.4 - 0.03)  1770kNm
M I  1770kNm  0.77 M II  0.77 * 2721  2095.2kNm  g c 2  1.1

Forța normală în ramura interioară a stîlpului:

N M 2730.63 509.11
Ni  -  -  902.5kN
2 c 2 1.1

Forța normală în ramura exterioară a stîlpului:

N M 2730.63 509.11
Ne      1825.14kN
2 c 2 1.1

Momentul de încovoiere în ramurile stîlpului:

QS 14.55*1.8
M � �  �6.55kNm
4 4

Ramura exterioară:

Excentricitatea efortului longitudinal (excentricitatea inițială):

15
 M 6.55
e0    0.0036m
N e 1825.14

În secțiunea de la reazem IV-IV stîlpul este încastrat rigid în fundație și excentricitatea forțelor
longitudinale nu depinde de flambajul stîlpului, deci coeficientul h  1 .

Excentricitatea de calcul:

e  e0h  0.5h - a  0.0036*1  0.5*0.3 - 0.03  0.123m

Înalțimea relativă limită a zonei comprimate a secțiunii:

x R  0.6

Înălțimea zonei comprimate a betonului:

N 1825.14*10-3
an    1.22 > x R  0.6
0.8Rc bh0 0.8*11.5*0.6*0.27

Aria necesară a armăturii:

0.8 Rc bh0 a1 - x (1 - 0.5x ) 0.8*11.5*0.6*0.27 0.558 - 1.01(1 - 0.5*3.04)

As  Asc  *  *  0.00027 m2
Rs 1- d 365 1 - 0.111

N *e 1825.14*10-3 *0.123
a1    0.558
0.8 Rc bh0 2 0.8*11.5*0.6*0.27 2

a n (1 - x R )  2a sx R 1.22(1 - 0.6)  2*0.10*0.6

x   1.01
1 - x R  2a s 1 - 0.6  2*0.10

d
a 0.03
  0.111
a - a n (1 - 0.5a n ) 0.558 - 1.22(1 - 0.5*1.22)
as  1   0.10
h0 0.27 1- d 1 - 0.111
Aria armăturii întinse sau comprimate minimă din condiții constructive:

Asc  As  mmin bh  0.002*0.6* 0.3  0.00036m 2

Admitem 3 �12 A-III cu Asc  As  0.00039m

2

Ramura interioară:

Excentricitatea efortului longitudinal (excentricitatea inițială):

M 6.55
e0    0.0072m
N i 902.5

16
În secțiunea de la reazem IV-IV stîlpul este încastrat rigid în fundație și excentricitatea forțelor
longitudinale nu depinde de flambajul stîlpului, deci coeficientul h  1 .

Excentricitatea de calcul:

e  e0h  0.5h - a  0.0072*1  0.5*0.3 - 0.03  0.127m

Înalțimea relativă limită a zonei comprimate a secțiunii:

x R  0.6

Înălțimea zonei comprimate a betonului:

N 902.5*10-3
an    0.59 > x R  0.6
0.8 Rc bh0 0.8*11.5*0.6*0.27

Aria necesară a armăturii:

0.8 Rcbh0 a1 - a n (1 - 0.5a n ) 0.8*11.5*0.6*0.27 0.285 - 0.127(1 - 0.5*0.127)

As  Asc  *  *  0.00075m 2
Rs 1- d 365 1 - 0.111

N *e 902.5*10-3 *0.127 a 0.03

a1    0.285 d   0.111
0.8Rcbh0 2
0.8*11.5*0.6*0.27 2
h0 0.27
Aria armăturii întinse sau comprimate minimă din condiții constructive:

Asc  As  mmin bh  0.002*0.6* 0.3  0.00036m 2

Admitem 3 �20 A-III cu Asc  As  0.00094m

2

Calculul din planul de încovoiere:

Dimensiunile secțiunii h  0.6m

Înălțimea utilă a secțiunii:
h0  h - a  0.6 - 0.03  0.57
Lungimea utilă a părții inferioare a stîlpului din planul de încovoiere:

l0  0.8H 2  0.8*10.05  8.04m

Flexibilitatea părții inferioare a stîlpului din planul de încovoiere:

l0 8.04
10.71  l    13.4 > 10
h 0.6

Flexibilitatea stîlpului din planul de încovoiere este mai mare decît în planul de încovoiere, deci trebuie
verificată capacitatea portantă a stîlpului din planul de încovoierela acțiunea forței normale maxime ce

17
apare în secțiunea III – III a stîlpului. Excentricitatea forței nermale se ia egală cu excentricitatea
adițională.

Eforturile de calcul:
N  2581kN N l  1609kN

Excentricitatea efortului longitudinal (excentricitatea inițială):

l0 8.04 h 0.6
ea1    0.013; ea 2    0.02m; e0  ea1  0.013m
600 600 30 30

Coeficientul, care ia în considerație influența excentricității efortului longitudinal cu evidența rezistenței

betonului la flambajul stîlpului:

e0 0.013 l 8.04
de    0.02  d e,min  0.5 - 0.01 0 - 0.01Rc  0.5 - 0.01* - 0.01*11.5  0.251
h 0.6 h 0.6

d e  d e,min  0.251

Coeficientul de echivalență al armăturii:

Es 20*104
a   8.33
Ec 2.4*10 4

Coeficientul, careia în considerație influența duratei acțiunii sarcinii la flambajul stîlpului:

Nl 1609
f1  1  b *  1  1*  1.623
N 2581

În calculul elementelor cu secțiunea dreptunghiulară cu armătura simetrică pe perimetrul secțiunii în

valoarea ( As  Asc ) nu se ia în considerare 2/3 de armătură repartizată la muchii.
Coeficientul de armare a secțiunii ramurii:

As  Asc 2 *0.00094
m   0.0035
3bhr 3*0.6*0.3

Forța critică:

�
� 0.11 � �
�
�  0.1 � 2�
1.6* Ecbh 0.1  d e 2a �
N cr  �
� � am �
1 - ��
�
� 3jl
�l0 � � � � h ��
�h � �� � �
�� � � � �

18
 �
� 0.11 � �
�0.1  0.251  0.1 �
1.6* 2.4*104 *103 *0.7*0.6 � � 2*0.03
2
��
N cr  2 �
� � 8.33*0.0035 �
1- �� 9880kN
�8.04 � �
� 3*1.623 � � 0.6 ��
� � �
� � �
�0.6 �

1 1
h   1.35
N 2581
1- 1-
N cr 9880

Excentricitatea de calcul:
e  e0h  0.5h - a  0.013*1.35  0.5*0.6 - 0.03  0.29m

Înalțimea relativă limită a zonei comprimate a secțiunii:

x R  0.6

Înălțimea zonei comprimate a betonului:

N 2581*10-3
an    0.703 > x R  0.6
0.8Rc bh0 0.8*11.5*0.7*0.57

Aria necesară a armăturii:

0.8Rcbh0 a1 - x (1 - 0.5x ) 0.8*11.5*0.6*0.57 0.358 - 0.805(1 - 0.5*0.805)

As  Asc  *  *  -0.00011m 2
Rs 1- d 365 1 - 0.05

N *e 2581*10-3 *0.29
a1    0.358
0.8 Rc bh0 2 0.8*11.5*0.7*0.57 2

a n (1 - x R )  2a sx R 0.703(1 - 0.6) - 2*0.10*0.6

x   0.805
1 - x R  2a s 1 - 0.6 - 2*0.10

d
a 0.03
  0.05
a - a n (1 - 0.5a n ) 0.358 - 0.703(1 - 0.5*0.703)
as  1   -0.10
h0 0.57 1- d 1 - 0.05
Aria armăturii întinse sau comprimate minimă din condiții constructive:

Asc  As  mmin bh  0.002*0.6* 0.7  0.00084m2

Admitem 3 �20 A-III cu Asc  As  0.00094m

2

Verificăm capacitatea portantă:

19
N e  2581* 0.2506  645kN  0.8 Rcg c 2bh02x (1 - 0.4x )  Rsc Asc ( h0 - a ') 
0.8*11.5*103 *1.1* 0.7 * 0.57 2 *0.805(1 - 0.4 * 0.805)  365*103 * 0.00084(0.57 - 0.03)  1421.6kN

Capacitatea portantă a stîlpului din planul de încovoiere este asigurată.

Calculul riglei de cuplare.

bs=0.5m ; hs=0.4m ; a=a’=0.04m ; h0=0.36m .

Forta taietoare maxima: Q=31.12 kN (γc=1).
Eforturile in rigla de cuplare :
Ms=QS/2 = 31.12*1.8/2=28 kNm;
Qs=QS/c = 31.12*1.8/1.1=50.9 kN.
M 28
As  As '    0.00024m 2  2.4cm 2 .
Rs  h0 - a ) 365 0.36 - 0.04 )
Adoptam 3Ø16mm AIII (As,real=6.03 cm2).

Verificam rezistenta betonului :

Q  0.3j1j b 2 Rb bh0 ,
unde: j b1  1 - b Rb  1 - 0.01* 0.9 *11 .5  0.897;
b  0.01 ;
Q  0.0877MN  0.3 *1* 0.897 * 0.9 *11 .5 * 0.5 * 0.36  0.501MN .
Deoarece indeplineste conditia de mai sus,dimensiunile sectiunii transversale ale riglei de cuplare sunt
suficiente .
Verificam daca este necesara armatura transversala :
Admitem :
l=0.6m ;
Rbt=0.9*0.9=0.81 Mpa;
φn=0;
c=0.25l=0.25*0.6=0.15m.
Determinam forta taietoare preluata din beton :
j 1  j n ) Rbt bh0
2
Qb.u  b 4 ;
c
j b 3 1  j n ) Rbt bh0  Qb.u  2.5 Rbt bh0 ;
j b 3  0.6;
j b 4  1.5;
1.51  0 ) 0.81* 0.5 * 0.36 2
Qb.u   0.525MN .
0.15
2.5Rbtbh0=2.5*0.81*0.36=0.365;

Qb.u>2.5Rbtbh0 , admitem Qb.u=0.365MN.

Deoarece Q=0.0877MN < Qb.u=0.365 MN , armarea transversala se face constructiv.

20
 Calculul şi alcătuirea grinzii cu zăbrele de acoperiş din beton armat cu deschiderea 18m

Date pentru proiectare:

Beton greu clasa B35; coeficientul condiţiilor de lucru ale betonului γb2=0,9

Rb = 19.5*0.9 = 17.55 MPa;

Rbt = 1.3*0.9 = 1.17 MPa;
Rb,ser = 25.5 MPa; Rbt,ser = 1.95 MPa; Eb = 3.1*104 MPa.
Armatura pretensionată clasa A-V
Rs = 680 MPa; Rs,ser = 785 MPa; Es = 1.9*105 MPa
Armatura nepretensionată clasa A-III pentru
Ds < 10 mm – Rs = 355 MPa;
Ds >= 10 mm – Rs = 365 MPa.
Sârma cu profil periodic clasa Bp-I
d = 5 mm (Rs = 360 MPa, Rsw = 260 MPa, Es = 1.7*105 MPa).
Metoda de pretensionare – cu armatura preîntinsă. Efortul unitar de pretensionare se determină din
relaţia
σsp + Δσsp <= Rs,ser, unde Δσsp = 0.05 σsp – pentru întinderea mecanică a armăturii

σsp = 785(1-0.05) = 745.7 MPa

Admitem σsp = 740 MPa > 0.3 Rs,ser = 0.3*785 = 236 MPa. Preluarea acţiunii de precomprimare se
efectuează după atingerea rezistenţei prescrise a betonului

Rbp = 0.8 B = 0.8*35 = 28 MPa > 11 MPa

Pe grindă se reazemă panourile cu nervuri cu dimensiunile 3X12m; coeficientul de siguranţa pentru

destinaţia clădirii γn = 0.95

Deschiderea de calcul şi sarcinile

Deschiderea de calcul a grinzii între axele reazemelor

Lo = 17.96-2*0.13 = 17.7 m.
Sarcina care se transmite de la panourile acoperişului ca forţe concentrate cu evidenţa coeficientului
γn = 0,95 se determină în tab. 8.1

21
 γfCoeficient
Valoarea de
Valoarea normală
calcul a
Tipul încărcării a forţei
forţei
N (γf = 1)
kN (γf >1)
I. Permanentă
1.49*3*12=53.64
- panou de acoperişi şi betonul de 1.1 59.00
monolitizare 0.16*9.81*0.95 = 1.49
kN/m2
0.14*3*12=5.04
- covor hidroizolant prundiş cu mastică 1.3 6.55
de gudron
0.15*0.95 = 0.14 kN/m2
0.1*3*12=3.6
- covor în rulouri din trei straturi de 1.3 4.68
ruberoid
0.336*3*12=12.1
- strat de egalizare din asfalt – 20mm 1.3 15.72
3
(ρ=1.8 tp/m )
1.8*0.02*9.81*0.95=0.336 kN/m2
0.513*3*12=18.47
- termoizolant (beton celular) 100mm 1.3 24.00
0.05*3*12=1.8
(ρ=0.55 tn/m3) 1.3 2.34
2
0.55*0.1*9.81*0.95=0.513 kN/m
Total Gn=94.65 1.4 G=112.31
II. Temporară (zăpadă)
-de scurtă durată Sn,sb
0.665*3*12=23.94 1.4 33.52
0.7*0.95=0.665 kN/m2
-de lunga durată Sn,l
0.285*3*12=10.26 1.4 14.36
0.3*0.95=0.285 kN/m2
Total Sn = 34.2 S=47.88
Sarcina pe 1m liniar al grinzii de la greutatea proprie de 10.4 t cu evidenţa coeficienţilor γf =1 şi γn = 0.95

10.4 �9.81 �
0.95
g1n   5.4kN / m;
17.96

g1  g n1 * g f  5.4*1.1  5.94kN / m;

Determinarea eforturilor

Forţa taietoare pe reazem:

- de la sarcina normată totală
22
Qn 
q1n �l0 5 �

 Gn  Sn )  5.4 � 17.7 5 �

 94.65  34.2 )  365.4kN ;
2 2 2 2
- de la sarcina normată de lungă durată
q �
Ql ,n  1n 0 
l 5�  Gn  Sl ,n )  6.4 �17.7 5 �

(94.65  10.26)
 310, 6.0kN ;
2 2 2 2
- de la sarcina de calcul totală
q �
Qmax  1 0 
l 5�  Gn  Sn )  5.4 � 17.7 5 �

 112.31  47.88 )  453kN .
2 2 2 2
Schema grinzii cu secţiunele de calcul (fig. 8.2)
Valorile momentelor încovoietoare în secţiunile grinzii se determină cu relaţia
M  Q� xi - 0,5 g1 xi 2
Valorile momentelor încovoietoare (kN*m) sunt date în tab. 8.2.
Tabela 2.
Sarcina de Sarcina totală
secţiunea X, m
lungă durată γf=1 γf=1 γf>1
0-0 0.15 46.5 54.75 67.9
1-1 2.95 888.8 1065.1 1323.5
2-2 3.95 1178.3 1396.9 1743.0
3-3 5.9 1725.9 2052.5 2569.3
4-4 6.55 1903.4 2265.9 2839.7
5-5 8.85 2511.4 3001.2 3776.4

Calculul grinzii la starea limită de rezistenţa în secşiuni normale

Calculul se execută pentru secţiunea 4-4 amplasata la distanţa 0.37 lo de la reazem.

Înălţimea secţiunei
h = 890+(130+0.37*17700)/12=1450 mm,
înălţimea utilă a secţiunei
h0=h-a= 1450-360/2= 1270 mm.
Pierderea de tensiune datorită deformaţiilor din ancoraje la blocare:

l 3.95
3   Es   19  104  41.7 MPa
l 18000

Unde Δl=1.25+0.15d=1.25+0.15*18= 3.95mm

(d=18mm – diametrul prealabil al armaturii)
 5 se admite  5  30 MPa

Devierea limită a efortului unitar în armatura pretensionată la întinderea mecanică

Δγsp=0.1. Efortul unitar în armatura pretensionată până la transfer

 sp1   sp  1 - g sp ) -  3 -  5  740  1 - 0.1) - 41.7 - 30  594.3 MPa .
Devierea efortului unitar în armatura pretensionată
 594.3
 sp  1500  sp1 - 1200  1500 - 1200  111 MPa > 0,
Rs 680
 sp  0.6  Rs  0.6  680  408 MPa
Înălţimea rellativă limită a zonei comprimate

23
 
xR  ,
 SR   
1  1 - 
 SC , 4  1.1 
Unde   a - 0.008  Rb  0.85 - 0.008  17.55  0.71
a  0.85 - pentru beton greu.
Efortul unitar
 SR  Rs  400 -  sp -  sp  680  400 - 408 - 111  561 MPa
cu coeficientul γb2-0.9 efortul unitar
 sc, 4  500 MPa
0.71
xR   0.508.
561  0.71 
1  1 - 
500  1. 1 
Poziţia axei neutre se determină cu relaţia:

M  Rb  bf  h h0 0.5  h f 
 
M  2839.7 �
106 N �
mm p 17.55 �
280 �  1270 - 0.5 �
360 � 360 )  1928.3 �
106 N �
mm
Condiţia se indeplineşte deci axa neutră se guseşte în limita tîlpii supericare a grinzii cu zăbrele
M 2839 �106
am    0.240
Rbt �bf �
�h0 2 17.55 � 280 �12702

Pentru a m  0.340 din tabela admitem

x  0.27 ; h  0.892.
Coeficientul condiţiilor de lucru al armăturii
� x � � 0.27 �
g sb  h -  h - 1) �
�2 * - 1� 1.15 -  1.15 - 1) �
�2* - 1� 1.14
� xR � � 0.508 �
h  1.15 - pentru armatura A-V
Deoarece g sb  1.14 p h  1.15 admitem g sb  1.14.
Aria necesară a armăturii longitudinale de rezistenţa
M 2839.7 � 106
Asp    2169 mm 2  21.69 cm 2
g sb � h h0 1.14 �
Rs �� 680 �0.892 �1270

Admitem 6 Ø22 A-V

22.81 - 21.69
As ,real  22.81 cm 2  As , p  21.69 cm2 .  %   5%
21.69

Calculul grinzii la starea limită de rezistenţa în secţiuni înclinate

Iniţial examenăm secţiunea pe distanţa a1=1000mm
Înălţimea secţiunei grinzii la capătul secţiunei înclinate
1
h  890  1000  260)   995 mm.
12
Înalţimea utilă
h0  h - a  995 - 50  945 mm  a1  1000 mm
Forţa tăietoare minimă, preluată de beton
Qb  j b3  1  j b )  Rbt  b  h0  0.6  1  0.292)  1.17  280  945  239988 N ,
j b 3  0.6 - pentru beton greu.

24
 fb  0.1 �
  sp -  l ) � 1  g sp ) �Asp  0.1 � 740 - 300) � 1 - 0.1) �2281  0.292.
Rbt ��b h0 1.17 �280 � 945
Deoarece Q=401800N>Qb=239988N, continuăm calcul.
Lungimea maximă a proiecţiei secţiunei înclinate
j 2
C  b 2  h0   945  3150 mm  a1  1000 mm.
j b3 0.6
Admitem C  1000 mm
Forţa tăietoare Qb2:
R �� b h0 2 1.17 �280 � 9452
Qb 2  fb 2 �  1  fn ) � bt  2�  1  0.292 ) �  755941 N f Q  401800 N ,
C 1000
deci reese că în secţiunea înclinată armatura transversală nu este necesară. A doua secţiune înclinată
cu distanţa.
a 2  3000 - 300  2700 mm.
Este necesar de examinat încă o secţiune înclinată cu lungimea proiecţiei.
1000  2700
a  1850 mm.
2
înălţimea secţiunei grinziila capătul acestei secţiuni înclinate
1
h  890   2700  260)   1137 mm
12
Înălţimea utilă a secţiunei
h0  1137 - 50  1087 mm  a 2  2700 mm.
 1  0.254 ) �
Q  401800 N f Qb  0.6 � 1.17 � 1087  267857 N .
280 �
unde
 sp -  l )  1  g sp )  Asp  740 - 300)  1 - 0.1)  2281  0.254.
j n  0.1   0.1 
Rbt  b  h0 1.17  280  1087
Lungimea maximă a proiecţiei secţiunii înclinate
j 2
C  b 2  h0   1087  3623 mm  a 2  2700 mm.
j b3 0.6
Admitem c  a2  2700mm,
R �� b h0 2 1.17 � 1087 2
280 �
 1  fn ) � bt
Qb 2  fb 2 �  1  0.254 ) �
 2�  359556 N p Q  401800 N .
C 2700
Deoarece Q  401.8kN f Qb 2  359.6kN . Este necesar clculul armăturii transversale. Din condiţii
constructive adoptăm armatura transversala din sirma clasa 5 B p - I - 200 .
Rsw  260 MPa ; Asw  0.39 cm 2
260  10 2  0.39
q sw   507 N / cm.
20
Qb ,min  )
 j b 3  1  j f  j n  Rbt  b  h0
j f  0 ; j n  0.254
Qb ,min  0.6  1  0  0.254)  1.17  10 2  28  108.7  268 kN
Qb ,min 268  10 3
  1.2  10 3  1200 N / cm  q sw
2  h0 2  108.7
Corectăm valoarea Mb
2 j 2
M b  2  h0  q sw  b 2  2  108.7 2  507   399  10 5 N  cm.
j b3 0.6
Determinăm lungimea proiecţiei figurii înclinate
25
 Mb 399  10 5
C   280.5 cm  0.28 m  2.17 m.
q sw 507
Deoarece C0  0.28 m p h0  1.087 m
Adptăm C0  h0  1.087 m
Qsw  q sw  C 0  507  108.7  55111 N  55.1 kN .
Verificăm condiţia:
Qb  Qsu  359.5  55.1  414.6 kN f Q  401800 kN .
Verificăm condiţia:
f � R �� b h0 1.5 � 1.17 � 10 2 � 28 � 108.7 2
S max  b 4 bt  14.5 cm p 20 cm
Qmax 401.8 � 103
Examinăm secţiunea înclinată cu lungimea maximă posibilă.
Determinăm înălţimea utilă şi proiecţia acestei secţiuni:
1 1  1 
h0    h  260  i - a )    890  260  - 50   1193 mm
j 2  12 
1 - i  b2 1- 
j b3 12  0.6
unde h0  890 - înălţimea secţiunei grinzii la capăt
260-distanţa de la capătul grinzii până la marginea reazemului
i  1 / 12 - panta tîlpii superioare a grinzii
Deoarece c  3977 mm în limita secţiunei înclinate examinate, se află o singură forţă concentrată şi
forţa taietoara pe reasem
Q1  Q - F  401.8 -  112.31  23.94  6.91 �
3.977 )  238 kN .
Verificăm condiţia
Q1  Q - F  0.6  1  0.231) �
1.17 � 1193  288693 N .
280 �
unde

fn  0.1 �
  sp -  l ) � 1  g sp )  0.1 � 740 - 300 ) � 1 - 0.1) * 2281  0.231.
Rbt �� b h0 1.17 � 280 � 1193
Prin următoare în rezultatul calcului în toate secţiunele înclinate armătura transversală se ia conform
cerinţilor comstructive.
Definitiv, admitem armătura transversală din sîrma clasa 5 B p - I - 200 .
Verificarea rezistenţei fîşiei înclinate între fisuri solicitată de eforturile principale de compresiune nu
este necesară, deoarece Qb<Q1

Caracteristicele geometrice ale secţiunei

Caracteristicele geometrice se determină pentru secţiunea 4-4, pentru care în limita înălţimii găurii
betonul lipseşte.
1. Aria secţiunei betonului
n
A   Ai  28  36  28  36  2016 cm 2  201600 mm 2 ;
i n
2. Aria secţiunei armăturii longitudinale 6 Ø 22 A-V
6Ø22 A-V  Asp  22.81 cm )
2

4Ø5 Bp-I  As  0.785 cm ) - armatua nepretensionată din talpă inferioară

2

 A   4.52 cm 2  -
4Ø12 A-III  s 
armatua nepretensionată din talpă superioară
26
 Asp  As  As  22.81  0.785  4.52  28.1 cm 2 ;
3. Deoarece A  0.008  2016  16.13 cm 2  28.1 cm 2 ; caracteristicele geometrice ala secţiunii reduse
a grinzii se determină cu evidenţa armăturii longutudinale;

4. Coeficientul de echivalenţa:
- pentru armătura clasa A-V
E s 1.9  10 5
a1    6.13;
E b 3.1  10 4
- pentru armătura clasa Bp-I
E s 1.7  10 5
a2    5.48;
E b 3.1  10 4
- pentru armătura clasa A-III
Es 2.0  10 5
a3    6.45;
Eb 3.1  10 4
5. Aria secţiunei reduse

Ared  A  a 1  Asp  a 2  As  a 3  As  2016  6.13  22.81  5.48  0.785  6.45  4.52 
 2189 cm 2  218900 cm 2 ;
6. Momentul static al secţiunie reduse în raport cu muchia inferoară

S red  b  hf   h - 0.5  hf )  b  h f  0.5  h f  a 1  Asp  0.5  h f  a 2  As  0.5  h f  a 3  As   h - 0.5  h f ) 
 28  36  145 - 0.5  36)  28  36  0.5  36  6.13  22.81  0.5  36 
 5.48  0.785  0.5  36  6.45  4.52  145 - 0.5  36)  152458 cm 2 .
7. Distanţa de la centrul de greutate al secţiunii reduse până la muchia inferioară
S 152458
y 0  red   70.97 cm;
Ared 218900
8. Momentul de inerţie al secţiunii reduse în raport cu axa ce trece prin centrul de greutatea al
secţiunii reduse.
b  h 'f )
3
bh3f
h- y )  bh f  y0 - 0.5h f )  a1 Asp  y0 - 0.5h f )
2 2 2
I red   bh '
f 0 - 0.5h '
f  
12 12
28 * 363 28* 363
a 2 As  y0 - 0.5h f )  a 3 As'  h - y0 - 0.5h 'f )
2 2

 28* 36 * (145 - 70.97 - 0.5 * 36) 2  
12 12
28 *36 * (70.97 - 0.5 *36) 2  6.13* 22.81* (70.97 - 0.5 * 36) 2  5.48 * 0.785 * (70.97 - 0.5* 36) 2 
6.45* 4.52 * (145 - 70.97 - 0.5 * 36) 2  6706 *103 cm 4  6706 *107 cm 4
9. Modulul de rezistenţa al secţiunii reduse pentru fibra extremă interioară.
I 6706 *103
Wred  red   94491cm3  9449 *10 4 mm3
y0 70.97
10. Poziţia axei neutre a secţiunei cînd zona inferioară este întinsă se determină din relaţia.
 h - x ) Abt
S b' 0  a * S so' - aS so 
2
'
Unde S bo - momentul static al yonei comprimate în raport cu axa neutră
'
S bo  b * 0.5 x  28 * 05 x 2  14 x 2
aS so
'
- momentul static al armaturii din yona comprimată în raport cu axa neutră
aS so'  a 3 As' *  x - 0.5h 'f )  6.45 * 4.52 * ( x - 0.5 * 36)  29.15 x - 524.8
aS so - momentul static al ariei armaturii din zona întinsă în raport cu axa neutră
27
 a S so  a1 Asp  h - 0.5h f - x )  a 2 As *  h - 0.5h f - x )  6.13* 22.81* (145 - 0.5 * 36 - x) 
5.48 * 0.785 * (145 - 0.5 * 36 - x)  18304 - 144 x
Abt - aria zonei întinse a betonului
Abt  bh f  b  h 'f - x )  28 *36  28 * (36 - x)  2016 - 28 x
 145 - x ) �
 2016 - 28 x )
14 x 2  29.15 x - 524.8 - 18304  144 x  ;
2
x  51.38 cm > h �
f  36 cm

Reiese, că îaloarea. Abt şi x- trebuie preciyate deoarece în prealabil a fost adoptată relaţia x  h f
'

Abt  bh f  28 * 36  1008cm 2
(145 - x)1008
14 x 2  29.15 x - 524.8 - 18304  144 x 
2
x  60.37cm

Modulul de rezistenţa al secţiunii reduse (cu evideenşa deformaţiilor plastice ale betonului întins)
pentru fibra extremă inferioară întinsă se determină cu formula

W pl 

2 I bo  aI so  aI so' )
 S bo
h-x
Unde Ibo momentul de inerţie al yonei comprimate a betonului în raport cu axa neutră
b  h'f ) 28 * 363
 bh'f  x - 0.5h 'f ) 
2
I bo   28 * 36 * (60.37 - 0.5 * 36) 2  1918443cm 4
12 12
aI so - momentul de inerţie al ariei reduse a armaturilor Asp şi As în raport cu axa neutră
a I so  a1 Asp  h - x - 0.5h f )  a 2 As  h - x - 0.5h f )
2 2
 6.13* 22.81* (145 - 60.37 - 0.5 * 36) 2 
5.48 * 0.785 * (145 - 60.37 - 0.5 * 36) 2  639860cm 4
aI so
'
- momentul de inerţie al ariei reduse a armăturii As în raport cu axa neutră
a I so'  a 3 As'  x - 0.5h'f )
2
 6.45 * 4.52 * (60.37 - 0.5 * 36) 2  52338cm4
Sbo- momentul static al yonei întinse în raport cu axa neutră
Sbo  bh f  h - x - 0.5h f )  28 * 36 * (145 - 60.37 - 0.5 * 36)  67163cm3
2 *  1918443  639860  52338 )
W pl   67163  128858cm3
145 - 60.37
11. Modulul de reyistenţa al secţiunii rsduse pentru fibra extremă superioară
I 6707000
Wred'
 red   90598cm3  9060 *104 mm3
h - yo 145 - 70.97
12. Poziţia axei neutră cînd zona superioară este intinsă se determină cu metoda dată.
Sbo'  bx * 0.5 x  14 x 2
a S so'  a1 Asp  x - 0.5h f )  a 2 As  x - 0.5h f )  6.13* 22.81* ( x - 0.5 *36)  5.48 * 0.785 * ( x - 0.5 * 36) 
 144.13 x - 2594.3
a S so  a 3 As'  h - 0.5h 'f - x )  6.45 * 4.52 * (145 - 0.5 * 36 - x)  29.15 * (127 - x)  3703 - 29.2 x
Prespunem că x > h f

28
 Abt  bh 'f  28 * 36  1008cm 2
(145 - x )1008
14 x 2  144.13x - 2594.3 - 3703  29.2 x 
2
x  53.46cm
Modulul de rezistenţa al secţiunii reduse Wpl pentru fibră extremă superioară întinsă se determină de
asemenea cu metoda din poz. 10
b  hf )
3
28 * 363
 bh f  x - 0.5h f )
2
I bo    28 * 36 * (53.46 - 0.5 * 36) 2  1376335cm 4
12 12
a I so  a 3 As'  x - 0.5h 'f )
2
 6.45 * 4.52 * (145 - 53.46 - 0.5 * 36) 2  157669cm 4

a I so'  a1 Asp  x - 0.5h f )  a 2 As  x - 0.5h f )

2 2
 6.13* 22.81* (53.46 - 0.5 * 36) 2 
5.48 * 0.785 * (53.46 - 0.5 * 36) 2  181227cm 4
Sbo  bh 'f  h - x - 0.5h 'f )  28 * 36 * (145 - 53.46 - 0.5 * 36)  74128cm3
2  I bo  a I so  a Sso' )
2(1376335  157669  181227)
W 
'
pl  Sbo   74128  111603cm3
h-x 145 - 53.46
'
Schimbarea metodei de calcul al modulelor de reyistenţa W pl şi W pl este impuse de lipsa valorelor
tabelor ale coeficientelor g şi g ' . La determinarea simplificată a săgeţii grînzii cu înălţimea secţiunii
constantă şi egală cu cea din secţiunea 4-4 calculul caracteristicilor geometrice în alte secţiuni nu este
necesar.

Determinarea pierdelor de tensiune in armatură.

a) Pierderile primare.
1. Datorită relaxării armăturii pretinsionate în cazul întinderii mecanice.
 1  0.1 sp - 20  0.1 * 740 - 20  54MPa
2. Datorită efectului tratamentului termic al betonului pentru clasa B 35 în lipsa datelor concrete
 2  80 MPa
3. Datorită deformaţiilor locale din ancaraje la blocare.
l 4.55
3  Es  19 * 10 4  48MPa
l 18000
t  1.25  0.15d  1.25  0.15 * 22  4.55mm
4. Datorită frecării armăturii preăntinse ănclinate prin difectarea  4  0 , deoarece armatura este
rectilinie.
5. Datorită deformării cofrajului portant  4  30 MPa în lipsa datelor experementale.
6. Datorie curgii lente de scurtă durată a betonului  6 . Valoarea efortului unitar în armătura
pretinsionată ţinind cont de pierderile de tensiuni  1 ... 5 şi g sp  1
 sp1   sp -  1 -  2 -  3 -  4 -  5  740 - 54 - 80 - 48 - 30  528MPa
Efortul de precomprimare.
P  Asp *  sp1  22.81 * 528  7265 * 10 2 N
În secţiunea 4-4 excentricitatea efortului de precomprimare în raport cu centrul de greutate al secţiunii
reduse.
l op1  y o - 0.5h f  70.97 - 0.5 * 36  52.97  529.7 mm
Efortul unitor în fibra de beton la nivelul centrului de greutate al armăturii Asp pentru

29
ysp  lop1
P Plop1 ysp 7265 *102 7265 *10 2 * 529.7 2
 sp      6.36 MPa
Ared I red 218900 6707 *107
Efortului unitar în fibra extremă superioară de beton
P Pl op1  h - y 0 ) Mg  h - y 0 )
 bp'  - 
Ared I red I red
Unde Mg – momentul încovoietor de la greutatea proprie a grînyii.
g 6.28
Mg  1n x  l - x )  * 0.37 *17.7 * (17.7 - 0.37 *17.7)  230kNm  2300 *105 Nmm
2 2
x  0.37l
7265 *102 7265*10 2 * 529.7 * (1450 - 709.7) 2300 *10 5 * (1450 - 709.7)
 bp'  -   1.61MPa
218900 6707 *107 6707 *107
Deoarece coeficientul α
  0.25  0.025 * Rbp  0.25  0.025 * 28  0.98 > 0.8
admitem a  0.8
Pentru
 bp 6.36
  0.227  a  0.8
Rbp 28
 bp 6.36
 6  34  34  7.72 MPa
Rbp 28
 bp 1.61
 6'  34  34  2 MPa
Rbp 28
Pierderile de tensiune primare
 l1   1   2   3   3   4   5   6  54  80  48  0  30  7.72  219.72 MPa �220 MPa
Pierderile de tensiune secundare
8. Datorită contracţiei betonului greu de clasa B 35 tratat termic
 8  35MPa
Efortul unitarn în armătura pretinsionată ţinind cont de pierderile primare
 sp1   sp -  l1  740 - 220  520MPa
Eforturile unitare în armatura nepritinsionată
 s   6  7.72 MPa  s'   6'  2 MPa
Efortul de precomprimare şi axventricitatea lui
P1   sp1 Asp -  s As -  s' As'  520 * 2281 - 7.72 * 78.5 - 2 * 452  11846 *10 2 N
 sp1 Asp ysp   s' As' ys' -  s As ys
520 * 2281* 529.7  2 * 452 * 560.3 - 7.72 * 78.5 * 529.7
eop1   530mm
P1 11846 *102
ys  y0 - 0.5h f  709.7 - 0.5 * 360  529.7 mm
ys'  h - y0 - 0.5h'f  1450 - 709.7 - 0.5 * 360  560.3mm
Efortul unitar de compresiune în beton
P Pl
1 op1 ysp Mg  h - y0 ) 11846 *102 11846 *10 2 * 530 * (1450 - 709.7)
 bp  1  -   -
ARED I red I red 218900 6707 *107
2300 *105 (1450 - 709.7)
-  9.8 MPa
6707 *107

30
 P1 Pl
1 op1 ysp Mg  h - y0 ) 11846 *102 11846 *10 2 * 530 * (1450 - 709.7)
 bp'  -   - 
ARED I red I red 218900 6707 *107
2300 *105 (1450 - 709.7)
  1.0 MPa
6707 *107
Pierderea de tensiune  9 de la curgerea lenta în baza finală, pentru
 bp 9.8
  0.35  0.75
Rbp 28
 bp 9.8
 9  128  128  44.8 MPa
Rbp 28
 bp' 1
  128
'
9  128  4.57 MPa
Rbp 28
Pierderile de tensiune secundare
 l 2   8   9  35  44.8  79.8 MPa
Pierderile de tensiune totale
 l   l1   l 2  220  79.8  300 MPa

Verificarea grinzii la starea limită de fisurare

1. Calculul la apariţia fisurilor normale în faya de exploatare.

Grinda se referă la categoria trei, de fisurabilitatea, deoarece este armată cu bare de armătură clasa A-
V. De acea calculul se execută la acţiunea încărcărilor tptale cu coficient g f  1 .
'

Momentul încovoietor în secţiunea 4-4

M = Mr = 28390 *105 N * mm
Valoarea efortului unitar în armătura pretinsionată, tindind seama de pierdirile de tensiune totale
σ sp2 = γsp  σ sp - σ l ) = 0.9 * (740 - 300) = 396MPa
γsp =1- Δγsp =1- 0.1 = 0.9
Efortul unitar în armătura longitudinală nepretinsionată As ,de la contracţie şi curgerea lente a
betonului
 s   6   8   9  7.72  35  44.8  87.52MPa
similar în armătura superioară
 s'   6'   8'   9'  2  35  4.57  41.57 MPa
Efortul de precomprimare cu evidenţa pierderilor de tensiune totale.
P2   sp 2 Asp -  s As -  s' As'  396 * 2281 - 87.52 * 78.5 - 41.57 * 452  8776 *10 2 N
Excentritatea efortului P2

 sp 2 Asp  y0 - 0.5h f ) -  s As  y0 - 0.5h f )   s' As'  h - y0 - 0.5h 'f )

lop 2 
P2
396 �
2281 �(709.7 - 0.5 � 360) - 87.52 �78.5 �(709.7 - 0.5 �
360)  41.57 � (1450 - 709.7 - 0.5 �
452 � 360)
 2

8776 *10
 553mm
Efortul unitar în fibra superioară a betonului.

31
 P2 P l  h - y0 ) M r  h - y0 ) 8776*10 2 8776*102 *553*  1450 - 709.7 )
b  - 2 op 2   - 
Ared I red I red 218900 6707 *107
28390*105 *  1450 - 709.7 )
  16.89MPa
6707 *107

Coficientul
 16.89
f  1.6 - b  1.6 -  0.938  1
Rb , ser 25.5
f  0.938
Destanţa de la centrul de greutate al secţiunii reduse pînă la limita superoioară a sîmburei centrale.
Wred 9449 *104
r f
'
 0.938  405mm
Ared 218900
Momentul de precomprimare în raport cu limita superioară a sîmbure centrale
M rp  P2  l0 p 2  r ' )  8776 *102  553  405 )  8407 *105 Nmm
Condiţia formării fisurilor
M r  M  2839.7 *105 Nmm
M erc  Rbt , serWpl  M rp  1.95*1288.58*105  8407 *105  10920*105 Nmm
Reise, că în faza de exploatare se formează fisuri normale fata de axa elementului.

Calculul deschiderii fisurilor normale în faza de exploatare

Deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea de scurtă durată a încărcării

M  Pl 28390*105 - 8776*10 2 * 23.3
  r 2 sp2 2   0.14
Rb , ser bh0 25.5* 280 *1270 2
lsp 2  ysp - lop 2  529.7 - 553  -23.3mm
Secţiunea 4-4 aici şi în continuare se examinează ca dreptunghiunlară
as ' 6.45
As * 452
2g
jf   2 * 0.45  0.0091
bh0 280 * 1270
 h 'f 
l  j f 1 -   0.0091* 1 - 360   0.0078
 2h0   2 * 1270 

Excentricitatea l s ,tot
M  P2lsp 2 28390*105 - 8776*10 2 * 23.3
ls ,tot  r   1859mm
P2 8776*102
Înălţimea relativă a zonei comprimate
1 1.5  f f 1 1.5  0.0091
x     0.324  1
1 5 d  l ) lsp ,tot 1  5  0.14  0.0078 ) 1859
b 11.5 - 5 1.8  11.5 -5
10ma h0 10 * 0.0086 * 6.15 1270
As  Asp 785  2281
m   0.0086
bh0 280 *1270
a  a1  6.13
Înălţimea relativă a yonei comprimate nu poate fi mai mare decît înălţimea tălpii superioare a1 grînyii

32
 Adoptem x  h f  360mm atunci x  0.324
'

Braţul de pîrgie pentru x  h f

'

� h 'f �
� ff  x 2 �
� h0 � �  360 / 1270 ) * 0.0091  0.324 2 �
Z  h0 1 -  1270 �
1- � 1065mm
� 2 f  x ) � 2  0.0091  0.324 )
� f
� � �
� �
Excentrititatea e0,tot
M - P2lop 2 28390*105 - 8776*10 2 *553
e0,tot  r   1329mm > 0.8h0  0.8*1270  1016mm
P2 8776*102
h - x - a2 1450 - 360 - 40
d   1.154
h - x - a1 1450 - 360 - 180
a1  0.5h f  0.5*360  180mm
a2  40mm
Efortul unitar în armatura întinsă
M r - P2  z - lsp 2 ) 28390*105 - 8776*102  1065  23.3 )
s  d *1.154  320 MPa  Ps , ser  785MPa.
 As  Asp ) Z  78.5  2281) *1065
Deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea de scurtă durată a încărcării totale
 320
acrc ,1  dflh s 20  3.5 - 100m ) 3 d  1*1*1 5
* 20  3.5 - 100 * 0.0086 ) 3 22  0.249 mm
Es 1.9 *10
d=22mm diametrul mediu al armăturii longitudinale pretinsionate.
Determinăm deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea de lungă durată a încărcării totale cu
g f , a crc , 2 .
Înălţimea zonei comprimate
x '  h 'f  360mm în acest caz nu se va schimba de aceea nu se va schimba şi braţul de pîrghie
Z=1065mm
Efortul unitar în armătura întinsă
M r - P2  z - lsp 2 ) 28390*105 - 8776*102  1065  23.3 )
s  d *1.154  251MPa
 As - Asp ) Z  78.5  2281) 1065
251
acrc ,2  1*1*1* 5
* 20  3.5 - 100*0.0086 ) 3 22  0.195mm
1.9*10
Deschiderea de lungă durată a fisurilor acrc,3 la acţiunea de lungă durată a încărcării cu g f  1
În cazul acţiunii de lungă durată a sarcinii pentru betonul greu cu umiditate naturală  m  0.02 )
fl  1.6 - 1.5m  1.6 - 1.5 * 0.195  1.308
Deschiderea de lungă durată a fisurilor
acrc ,3  fl * acrc ,2  1.308 * 0.195  0.255mm  acrc,l  0.3mm
Deschiderea de scurtă durată a fisurilor la acţiunea sarcinii totale ţinind cont de acţiunea de lungă
durată a sarcinii de lungă durată
acrc  a crc ,1 -acrc ,2 - acrc ,3  0.249 - 0.195  0.255  0.309mm  acrc , sh  0.4mm.

Calculul simplificat al săgeţei grinzii.

În scopul simplificării calculului admitem convenţional înălţimea secţiunii grinyii constantă cu

caracteristicele geometrice pentru secţiunea 4-4
33
 Efortul unitar în armătura pretinsionată, ţinind cont de pierderile de tensiuni sumare cu coeficientul
g sp  1
 sp   sp -  e  740 - 300  440 MPa
Efortul de precomprimare cu evidenţa pierdirilor sumare
P2  440 * 2281 - 87.52 * 78.5 - 41.57 * 452  9780 *10 2 N
Excentricitatea efortului P2
 sp Asp  y0 - h f ) -  s As  y0 - 0.5h f )   s' As'  h - y0 - 0.5h 'f ) 440 * 2281* (709.7 - 0.5* 360) -
lop 2  
P2 9780 *102
-87.52 * 78.5 * (709.7 - 0.5 * 360)  41.57 * 452 * (1450 - 709.7 - 0.5 *360)
 551mm
9780 *102
Momentul de precomprimare în raport cu limita superioară a sîmburelui central
M rp  P2  lop 2  r ' )  978*102  551  405 )  9350*105 Nmm
Î
M r  28390.3*105 Nmm > M crc  Rbt , scrWpl  M rp  1.95*1288.58*105  9350*105  11863*105 Nmm
n calculul săgeţei este necesar de luat în consideratie de prezenta fisurilor normale. În calcul admitem
ipotează că încărcarea totală este de lungă durată.
1 1
     se reduc.
 r 1  r  2
Rbt ,ccrW pl 1.95*1288.58*105
fm    0.35  1
M r - M rp (28390 - 9350) *105
Excentricitatea
M  P2lsp 2 28390*105 - 9780*102 * 21.3
es ,tot    1668mm
P2 9780*102
esp 2  ysp - lsp 2  529.7 - 551  -21.3mm
1 - fm2 1 - 0.352
Y s  1.25 - flsfm -  1.25 - 0.8*0.350 -  0.737
 3.5 - 1.8fm ) es ,tot / h0  3.5 - 1.8*0.35 ) 1668 /1270
Curbura elementului la acţiunea de lungă durată a sarcinii totale

�1 � M � Y s Yb � P Y
� � �  �- 2 
�r � h0 Z �Es As  Es Asp  f f  x ) bh0 Eb g � H 0 Es As  Es Asp
3
� �
�� �
5
16312 *10 � 0.737 0.9
   � �-
1270 *1065 � � 1.7 *10 * 78.5  1.9 *10 * 2281 �
5 5
��  0.0091  0.324 ) 280 *1270 * 3.1*10 * 0.15 �
4

9780 *102 0.737

- *  711*10-9 mm -1
1270 1.7 *10 * 78.5  1.9 *10 * 2281
5 5

M  M r  P2lsp 2  28390*105 - 9780*102 *21.3  16312*105 Nmm

Yb  0.9 pentru beton greu
  0.15 la ac’iunea de lung[ durat[ a sarcinii
Curbura datorită contrasăgeţei elementului de la contracţiei şi curgerilia lenta a betonului
�1 � e s - e s 515 *10 - 219 *10
' -6 -6

��    233*10-9 mm -1
�r �4 h0 1270
 87.52  s' 41.57
es  s  5
 51.5 *10 -5  515 *10-6 ; e  ' 
'
s 5
 219 *10 -6
Es 1.7 *10 Es 1.9 *10
34
Curbura totală
1 �1 � �1 � �1 � �1 � �1 � �1 �
 � �- � � � �- � �  � �- � �  711*10-9 - 233*10 -9  478 *10 -9 mm
r �r � 2 �r �2 �r � 3 �r � 4 �r �
3 �r � 4

Segeată grinzii de la sarcina totală cu relaţia simplificată

�1 �2 5 1 1
f  s� � l0  478*10-9 *177002  15.6mm  l0  17700  70.8mm
�r � 48 250 250
deci rigitatea grinzii este suficienţă.

35