MINISTERUL EDUCATIEI SI INVATAMANTULUI AL RM

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea „Construcţii, Geodezie şi Cadastru”
Catedra „Construcţii şi Mecanica Structurilor

La disciplina: Metrologia, controlul calităţii,

încercările în construcţie.

A executat: st.gr. CIC 077

Lucaşenco Nicolae
A verificat: lec. univer.
Titei Vitalie.
Chişinău 2010
 Lucrare de laborator N-1

Tema:Gradarea tenzorezistoarelor
Scopul lucrării: Aprecierea preţului scării tenzometrului ИДЦ-1(măsurător de
deformaţii ) în lucrul cu tenzorezistoarele , familiarizarea cu aparatele şi prelucrarea
datelor experimentale, de a învăţa schema constructivă a istalaţiei de tarificare .

F 1 5 6 F

2 3
L1 L L1

1. Grindă
2. Reazem fix
3. Reazem mobil
4. Şurub de încărcare
5. Tenzometru
6. Tenzorezistoarele.
 Tabelul 1,1
Nr. Săgeata de Indicaţiile tensorezistoarelor conform aparatului
Or. încovoiere ,f TaN9 TaN10 TaN11 TaN12
U U C C C C C C C C
1 0 2024 509 881 190
15 18 18 18 19
2 15 2042 527 899 171
15
15 15 14 16
3 30 2057 542 913 155
15
18 18 18 17
4 45 2075 560 931 138
15
16 15 14 16
5 60 2091 575 945 122
15
17 16 17 16
6 75 2108 591 962 106
15
18 19 19 19
7 90 2126 610 981 87
15
13 12 11 14
8 105 2139 622 992 73
15
19 19 20 18
9 120 2158 641 1012 55
15
14 14 13 15
10 135 2172 655 1025 40
15
16 16 16 16
11 150 2188 671 1041 24
15
17 17 16 17
12 165 2205 688 1057 7
15
17 16 16 16
13 180 2222 704 1073 -9
15
17 17 17 16
14 165 2205 687 1056 7
15
14 13 12 15
15 150 2191 674 1044 22
15
18 19 19 17
16 135 2173 655 1025 39
15
17 17 16 18
17 120 2156 638 1009 57
15
16 15 15 16
18 105 2140 623 994 73
15
19 19 19 18
19 90 2121 604 975 91
15
15 15 14 17
20 75 2106 589 961 106
15
17 17 18 18
21 60 2089 572 943 124
15
16 16 16 16
22 45 2073 556 927 140
15
15 14 14 15
23 30 2058 542 913 155
15
18 17 17 17
24 1 2040 525 896 172
15
15 15 15 16
25 0 2025 510 881 188

c - datelele tenzorezistoarelor
∆c - diferenţele datelor
∆c=C1-C2

Prelucrarea datelor:
Tensorezistorul (Nr.9)
xmax =19 x = 16.458
xmin =13 S =1.581
γ = (xmax-x)/S = (19-16.458)/1.581 = 1.608
γ = (x-xmin)/S = (16.458-13)/1.581 = 2.187
γα = 2,717 pentru α = 0,95 n = 25
γ ≤ γα<=> 1.608 < 2.717
2.187 <2.717
Preţul unei unităţi a aparatului
mpu = E / x(∆+∆)
xi –media aritmetică a şirului
∆ - componenţa erorii probabile a măsurării şi este 1.5 unităţi
∆ - componenţa erorii sistematice a măsurării
(∆+∆)=0.342*S= 0.342*1.505=0.514
4� h 4�5,3
E= 2 � f= 2
� 10 -5
0,15 = 3,12 �
l 319
Dimensiunile grinzii din metal:
h=5.3 mm
b=25 mm
l=319 mm

mpu = (3.12*10-5)/(16.458+0.514) = 1,84*10 -6 (min)

mpu = (3.12*10-5)/(16.458+0.000) = 1,9*10 -6 (mediu)
mpu = (3.12*10-5)/(16.458 -0.514) = 1,96*10 -6 (max)

Tensozistorul (Nr.10)
xmax = 19 x = 16.208
xmin = 12 S = 1.892
γ1 = (xmax-x)/S=(19-16.208)/1.892 = 1.476
γ2 = (x-xmin )/S=(16.208-12)/1.892 = 2.224
γα = 2,717 > γ1;γ2
(∆+∆) = 0,342*1,892 = 0.647
mpu = (3.12*10-5)/(16.208+0.647) = 1.85*10-6 (min)
mpu = (3.12*10-5)/(16.208+0,000) = 1.92*10-6 (mediu)
mpu = (3.12*10-5)/(16.208 -0.647) = 2.01*10-6 (max)

Tensozistorul (Nr.11)
xmax = 20 x = 16
xmin = 12 S = 2,291
γ1 = (20-16)/2,291 = 1.746
γ2 = (16-12)/2,291 = 1.746
γα = 2,717>1,746;
(Δ+Δ)=0.342*2.291 = 0,784
mpu = (3.12*10-5)/(16+0.784) = 1.86*10-6
mpu = (3.12*10-5)/(16+0,00) = 1.95*10-6
mpu = (3.12*10-5)/(16-0.784) = 2.05*10-6

Tensozistorul (Nr.12)
xmax = 19 x = 16.583
xmin = 14 S = 1.256
γ1 = (19-16.583)/1.256 = 1.294
γ2 = (16.583-14)/1.256 = 2.056
γα = 2,717>2.056 ;1.294;
(Δ+Δ)=0.342*1.256= 0,43
mpu = (3.12*10-5)/(16.583+0.43) = 1.83*10-6
mpu = (3.12*10-5)/(16.583+0,000) = 1.88*10-6
mpu = (3.12*10-5)/(16.583 -0.43) = 1.93*10-6

Concluzie:
Preţul unei diviziuni este:
I. Tensorezistor – 1.84*10-6 pînă la 1.96*10-6
II. Tensorezistor – 1.85*10-6 pînă la 2.01*10-6
III. Tensorezistor – 1.86*10-6 pînă la 2.05*10-6
IV. Tensorezistor – 1.83*10-6 pînă la 1.93*10-6
 Lucrare de laborator Nr.-2
Tema: Încercarea statică a grinzIi metalice la încovoiere .
Scopul lucrării: Acumularea cunoştinţelor în încercarea prin solicitarea statică a
elementelor de construcţie, acapararea deprinderilor în analiza datelor experimenta-
le şi lucrărelor de calcul grafice, însuşirea practică a metodelor de lucru cu
aparatele de măsură automatizate de tipul SIMT-3 , traductoare rezistive electrice şi
tenzometrelor mecanice.

Calculăm deformaţia relativă:

E = (4*h*f)/l2
E-deformaţia relativă
h=5,4 mm
b = 25mm dimensiunele geometrice ale grinzii
l = 315 mm

Ec – deform. rel. de calcul.

Ec =(4*5,4*0,25)/3152 = 54,42*10-6 mm
f = 25 mm

Deformaţiile mecanice
Em =(Δc*mt*k)/B

Δc – diferenţa datelor după tenzometru

mt= 0,001 - preţul unei diviziuni a aparatului
k = 1 -coieficient de corecţie a aparatului
B = 20 mm - baza aparatului .

Em,3,5,12 = (1,5*0,001*1) / 20 = 0,75*10-3 mm

-3
Em,1,4,7,9,10,11,13,14 = (1*0,001*1)/20 = 0, 5*10 mm
-3
Em,2,6,8= (0,5*0,001*1)/20 = 0,25*10 mm

Urmează tabelul datelor experimentale:

 Tabelul 2.2

Tenzorezistoarele
Numă Mecanice Electrice Meca Electr
rul de Săgeata nice ice
culege de T1 T2 Te4 Te5 Te6
Δcmed Δcmed
ri încovoere
c Δc C Δc C Δc C Δc C Δc C Δc Δcmed Δcmed
1 0 14 29 298 21 779
25 1 1 27 21 21 1 23
2 25 15 30 325 -1964 804
25 0 1 28 27 25 0.5 26.7
3 50 15 29 353 -1843 832
25 2 1 31 19 20 1.5 23.3
4 75 17 28 384 -514 862
25 1 1 28 44 11 1 27.7
10
5 18 27 412 -2296 889
0
25 2 1 29 28 27 1.5 28
12
6 20 26 441 -1880 917
5
25 0 1 27 18 18 0.5 21
15
7 20 25 468 -2005 943
0
25 1 1 29 26 26 1 27
17
8 21 24 497 -2048 972
5
25 1 0 31 30 29 0.5 30
15
9 20 24 466 -2034 939
0
25 1 1 28 16 15 1 19.7
12
10 19 25 438 -1816 913
5
25 1 1 30 27 26 1 27.7
10
11 18 26 408 -1891 884
0
25 1 1 28 21 21 1 23.3
12 75 17 27 380 -1826 856
25 1 2 30 15 17 1.5 20.7
13 50 16 29 350 -1824 -1824
25 1 1 29 27 26 1 27.3
14 25 15 30 321 -1983 -1983
25 1 1 27 24 23 1 24.7
15 0 14 31 294 3 3

Tensiunele mecanice pe intervalul elastic de lucru se determină după legea lui

Hooke

σc= Ec*E0

Unde E0 = 0,206*106 (MPA) –modulul de elasticitate

σc =54,42*10-6 * 0,206*106 =11,21

Deformaţiile relative după tenzorezistoarele electrice
Eel =Δc*me me = (4*10-6)/2,2 =1,8*10-6
Eel,1 = 23,0 41,4
Eel,2 = 26,7 48,06
Eel,3 = 23,3 41,94
Eel,4 = 27,7 49,86
Eel,5 = 28,0 50,4
Eel,6 = 21,0 37,8
Eel,7 = 27,0 48,6
-6
Eel,8 = 30,0 1,8*10 54,0
Eel,9 = 19,7 35,46
Eel,10 = 27,7 49,86
Eel,11 = 23,3 41,94
Eel,12 = 20,7 37,26
Eel,13 = 27,3 49,14
Eel,14 = 24,7 44,46

Deformaţiile şi tensiunea Deformaţiile şi tensiunele experimentale

Nr Săgeata de calculată Mecanice Electrice
Ord. încovoiere
-6
Ec*10 σc MPA Em*10-6 σm MPA Eel*10-6 σel MPA
1 25 54,42 11,21 50 10,3 41,4 8,53
2 50 54,42 11,21 25 5,15 48,06 9,9
3 75 54,42 11,21 75 15,45 41,94 8,64
4 100 54,42 11,21 50 10,3 49,86 10,27
5 125 54,42 11,21 75 15,45 50,4 10,38
6 150 54,42 11,21 25 5,15 37,8 7,79
7 175 54,42 11,21 50 10,3 48,6 10,01
8 150 54,42 11,21 25 5,15 54,0 11,12
9 125 54,42 11,21 50 10,3 35,46 7,3
10 100 54,42 11,21 50 10,3 49,86 10,27
11 75 54,42 11,21 50 10,3 41,94 8,64
12 50 54,42 11,21 75 15,45 37,26 7,68
13 25 54,42 11,21 50 10,3 49,14 10,12
14 0 54,42 11,21 50 10,3 44,46 9,16
 Fig. 1. Reprezentarea grafică a datelor

Concluzie:
Executând lucrarea dată am făcut cunoştinţă cu metodele şi aparatele de
măsurare electrice şi mecanice, determinând prin calcul, şi reprezentând grafic datele,
am observat că erorile comise, în timpul măsurărilor cu aparatele automatizate,
electrice şi mecanice sunt practic aceleaşi.
 Lucrare de laborator N-3
Tema: Metoda ultrasonoră de determinare a rezistenţei betonului şi/sau a defectelor
din epruvetele elementelor de construcţie.

Scopul lucrării: Însuşirea metodei nedistructive de încercare a betonului cu ajutorul

ultrasunetului. Familiarizarea cu eventualele erori aleatorii şi/sau sistematice
care există la asfel de încercări. Evaluarea rezistenţei betonului unei epruvete
prin folosirea diferitor metode de propagare a undelor ultrasonore.

Generalităţi:
Metoda ultrasonoră este utilizată la determinarea rezistenţei betonului şi la depistarea
defectelor, deteriorărilor din elememtele structurale ale construcţiilor. Aparatele de
măsurat ce folosesc propagarea undelor acustice pot utiliza: frecvenţa lor, decrementul
de atenuare a intensităţii, viteza de propagare directă şi/sau reflectată a undelor; sunt
sensibile, asigură fiabilitatea şi eficienţa încercărilor respective. În prezenta lucrare de
laborator vor fi folosite oscilaţiile ultrasonore emise şi recepţionate cu ajutorul
aparatului UK 14-M.
Controlul cu unde elastice de vibraţie este numit defectoscopie ultrasonoră.
Emisia şi înregistrarea oscilaţiilor ultrasonore se efectuează cu traductoare
electroacustice.

Prelucrarea datelor experimentale:

Tipul Nr. Baza

τ v Rc t S R C
măsurăr ord. (mm)
1 101.9 4.171 25.26
Cu folosirea unguentului

2 100.6 4.228 26.88

3 99.2 4.292 28.83
4 101.3 4.197 25.99
5 400 101.2 4.202 26.13 43.10 7.85 25.951 24.013
6 101.8 4.175 25.37
7 102.1 4.162 25.01
8 102.9 4.128 24.1
9 101.3 4.197 25.99
Timpul mediu de străbatere:
n

�t i
t med = i =1
= 43,1m s
n
Devierea medie pătrată a propagării ultrasunetului:
�( t - t med )
2

S= i
= 7,85
n -1

Viteza propagării ultrasunetului:

l
V= ;
t i -t 0
, unde
l 400
V= = = 4.171
t 1 - t 0 101.9 - 6
t 0 = 6, 0m s
Rezistenţa betonului:
Rci = 0, 265 �
e1,1�vi
Clasa betonului:
C = Rc + l �
S = 24, 013

Concluzie:
Executând lucrarea dată am făcut cunoştinţă cu metodele şi aparatul de
măsurare a elementului din beton si anume metoda undelor determinând tipul
betonului. Din date am observat că timpul de parcurgere a undelor prin beton este mai
mic in cazul folosirii unguentului decit in cazul fara unguent.
Am determinat rezistenţa prismatică a betonului şi clasa lui cu erori datorate
condiţiilor imprecise pentru experienţă. Betonul este de clasa C25 şi are rezistenţă de25
Mpa.
 Lucrare de laborator N-4
Tema: “Determinarea poziţiei, diametrului şi stratului de
protecţie al armături”

Lucrarea se execută cu ajutorul aparatului electromagnetic N3c-10n.

Aparatul poate lucra în regim autonom şi de la reţiaua electrică 220V. Până la
efectuarea măsurărilor, se efectuează controlul sursei de alimentare şi calibrarea
cadranului de măsurare. Operaţiile enumerate se efectuează cu tastele, cu discurile
respective: controlul sursei de energie.
Punctul aparatului se poziţionează pe suprafaţa elementelor, prin măsurări lente, concomitent cu rotiri în jurul axei
normele suprafeţei examinate, ne dă informaţia despre locul amplasării armăturii şi poziţia acesteia.
armat. Bara

Diamet

Supra Cu strat de Fără strat de

Diferenţa stratului
faţa protecţie protecţie

6 31 21 10,0
8 34 24 10,0
1 10 39 27 12,0
12 42 31 11,0
A 6 32 22 10,0
8 35 25 10,0
2 10 40 29 11,0
12 43 32 11,0
6 26 17 9,0
8 31 21 10,0
1 10 36 25 11,0
12 37 27 10,0
B 6 25 15 10,0
8 27 17 10,0
2 10 33 23 10,0
12 36 26 10,0
Concluzie: Experimental am primit diametrul armăturii1 si 2 este de 10 mm.
Stratul de protecţie :
Qs1=22 mm
Qs2=20 mm Qs1 Qs2
Qs3=25 mm 250 mm
Qs3

53 mm

Concluzie: Experimental am primit diametrul armăturii1 si 2 este de 10 mm. Stratul de

protectie Qs1=22 mm, Qs2=20 mm.