Testament de Tudor Arghezi

CONTEXTUL APARITIEI: „Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica

moderna, un text pragmatic si inovator pentru perioada in care vede lumina tiparului

CARACTERISTICI ALE POEZIEI MODERNISTE:

TESTAMENT de Tudor Arghezi este o arta poetica moderna, in care sunt prezente idei
privind dimensiunile estetice, etice si sociale ale creatiei, regasim identitatea intre planul
autorul si cel al euluiliric.Opera dezvolta un ansamblu de trasaturi care compun viziunea
despre lume si viata a poetului,despre menirea lui in Univers si despre misiunea artei sale,
intr-un limbaj literar particular.
Poezia apartine directiei moderniste, pentru ca impune forme noi in planul creatiei
artistice, produce adancirea lirismului si ambiguitatea limbajului particular, construieste
metafore socante potrivit esteticii noi, prin care elementele uratului se transforma in
frumos.
Textul se mai incadreaza in directia modernista si prin rolul asumat de poet de a crea si
de a reflecta asupra creatiei sale,un fel de lirism voluntar, reluat si dezvoltat in alte poezii
din volumele ulterioare. Interesul autorului se indreapta spre raportul dintre inspiratia si
tehnica poetica,punand problema cuvantului, a capacitatilor acestuia de a re-crea lumea,
dar si pe aceea a slefuitorului de cuvinte,a artistului. Tudor Arghezii opteaza pentru o
poezie moderna construita din strofe polimorfe, cu o prozodie inedita.

ARTA POETICA: Textul poate fi considerat o arta poetica, deoarece autorul isi exprima
crezul liric (propriile convingeri despre arta literara si despre aspectele esentiale ale
acesteia) si viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre
poezie (teme, modalitati de creatie si de expresie) si desprerolul poetului (raportul
acestuia cu lumea si creatia, problema cunoasterii).

VIZIUNEA DESPRE LUME: Arta poetica TESTAMENT ilustreaza unitatea de

conceptie si de viziune a lui Tudor Arghezi asupra existentei. In opinia lui Arghezi,poetul
este un creator orgolios,dublu determinat,pe de-o parte depamant,principiu al germinatiei
eterne si pe de alta parte de cuvant, semn al revelatiei in spirit.
El deschide relatia paternale cu un cititor abstract, pentru care duce un mesaj, trecand prin
generatii successive. El este un poet faber, adica slefuitor de cuvinte, care filtreaza trairile
neamului prin propria constiinta.
Rolul poeziei este acela de de transfigurare a oricaror aspect ale realitatii, prin cuvant si
imagine artistica: ”din bube, mucegaiuri si noroi/iscat-am frumuseti si preturi noi”. Ca si
poetul francez Charles Baudelaire, care a impus estetica uratului in volumul : ”Les fleurs
du mal”, Arghezi considera ca orice aspect al realitatii, indifferent daca este frumos sau
urat poate constitui material poetic, situandu-se astfel pe o pozitia a modernitatii
denumita : ESTETICA URATULUI.

LIRISMUL SUBIECTIV: Lirismul subiectiv este un monolg adresat care se realizeaza

prin atitudinea poetica transmisa in moddirect, la nivelul expresiei, prin marcile
subiectivitatii(marci lexico-gramaticale prin care se evidentiazaeul liric:pronume
personale la persoana I singular,adjective poesesive,verbe la present,pers
I,topicaafectiva(inversiuni si dislocari sintatice).

TEMA POEZIEI: Tema poeziei reprezinta o conceptie asumata a poetului de a echilibra

tensiunile dintre “slova de foc” si“slova faurita” in creatiea cu valoare testamentara.
Poezia -carte e o treapta spre cunoastere, un hrisov ”al robilor cu saricile pline/ de
osemintele” filtrate prin fiinta poetului.

MOTIVE POETICE: Motivul central al poeziei este acela al cartii, care simbolizeaza
ideea de cunoastere,de legatura spiritual intre generatii, pentru ca ea oglindeste ”seara
razvratita” a stramosilor ce au urcat “prin rapi si gropiadanci”,dar si ideea de truda, de
mestesug, de pasiune. Cuvantul carte are o bogata sinonimie in text: testament, hrisov,
cuvinte potrivite.
Atitudinea poetului este ca: “Fiecare scriitor este un constructor de cuvinte”, aceasta
atitudine apare in poezie printr-o serie de imagini si motive ale poetului faurar
”framantate mii de saptamani”, dar si de rob supus unui stapan. Motivul revoltei imbraca
forme semnificative, dar nu dramatice,ceea ce contureaza ideea ca poetul constientizeaza
care este rolul sau, de parinte,creator de noi universuri inchise in cartea-treapta. Motivul
metamorfozei, al transformarii uneltelor de creatie, este cheia de bolta a poeziei. Motivul
transfigurarii lirice a realitatii este nucleul esteticii uratului.

SEMNIFICATIA TITLULUI: Titlul este o metafora care ilustreaza foarte bine

conceptual vizat: structura lingvistica care sta in frunte a unui text, indica de cele mai
multe ori, continutul si-i atrage pe cititori. Acesta se afla in stransa legaturacu tema, pe
care o sugereaza si cu universal de idei prezentat. Titlul exprima, de asemenea, tipul de
relatie insituita intre autor si cititor.
In sens conotativ,metafora dintitlu ilustreaza ide ea de mostenire literara ”act official”
adresat urmasilor -cititori sau viitorilor artizani aicondeiului.

PARTICULARITATILE INCIPITULUI: Incipitul introduce cititorul direct in

problematica poeziei, prin referire la atitudinea poetului fata decreatie si fata de lume si la
sensul pe care el il da cartii,singura lui avere fiind de facture spiritual.Bunurile artistului
sunt concentrate in oprera sa,care devine pentru mostenitorul cititor o treapta spre
cunoastere. Motivul mortii intalnit in incipit accentueaza ideea ca atat creatorul,cat si
urmasii sai sunt respunzatori de pastrarea valorilor continute in carte.

SIMETRIA ,RELATIILE DE OPOZITIE SI ELEMENTELE DE RECURENTA:

Simetria textului este data de plasarea cuvantului cheie ”carte” si a sinonimelor sale in
diferite pozitii ale discursului liric pentru a accentua ideea central in fiecare dintre cele
trei coordinate. Relatiile de opozitie se stabilesc, la nivelul discursului liric, intre
diversele component ale artei poetice, in jurul termenului carte.
Opozitia robul-Domnul se regaseste in versul: ”Robul a scris-o, Domnul o citeste” si reda
relatia dintre scriitor si cititor, in care robul-poet si-a asumat statutul umil, de truditor al
cuvantului. Metafora carte are un rol essential in organizarea meterialului poetic, fiind un
element de recurenta. Termenul are, in text, mai multe sinonime cu ajutorul carora
creeaza nuantari si particularizari ale artei poetice.

IMAGINARUL POETIC: Prima strofa contine monologul adresat al eului poetic catre
cititorul abstract, in ipostaza de fiu spiritual: “Nu-ti voi lasa drept bunuri,dupa
moarte,/Decat un nume adunat pe-o carte.”, exprimand ideea capoetul isi lasa averea
spiritual urmasilor “stapani”. Cartea este treapta spre cunoastere necesara tinerilor spre a-
si descoperii propria identitate: ”ea ehrisovul vostru cel dintai”, asa cum apare in strofa a
doua.
In strofa a treia apare ideea ca lumea materiala se metamorfozeaza in dimensiunie
spiritual, prinintermediul poetului. Strofa a patra este construita pe ideea rolului social,
moralizator al artei, dar si pe aceea a functiei catarhice, de transformare a suferintei in
bucurie, prin intermediul creatiei. In aceasta strofa este conturata clar misiunea morala a
poeziei, de a purifica trecutul si de a capata un character justitiar. Strofa a cincea
reitereaza ideea ca poezia se naste din tensiunea create intre har si mestesug, dinfuziunea
dintre spirit si materie. Modestia creatorului se desprinde din opozitia rob-Domn, poet si
cititor,doua roluri importante inscrierea operei si receptarea ei.

CARACTERISTICI ALE LIMBAJULUI POETIC: Sursele expresivitatii si ale

sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic, Tudor Arghezi fiind apreciat
pentru innoirile lexicale, uneori socante, aduse din toate straturile limbii noastre.
La nivel lexico-semantic se observa acumularea de cuvinte nepoetice, care dobandesc
Valente estetice, potrivit esteticii uratului(de exemplu: ”ciorchin de negi”). La nivel
morfosintatic sugestia trudei creatorului se realizeaza cu ajutorul dislocarii topice si
sintatice. Verbele la present infatiseaza efectele si esenta poeziei.

FIGURI DE STIL: Materialitatea imaginilor artistice, conferind forta de sugestie a ideii,

se realizeaza la nivel stilistic, prinfantezia metaforica, asocieri semantice surprinzatoare,
innoirea metaforei, comparatia inedita, epitetul rar (“seara razvratita”), oximoronul.
Figurile de stil si imaginile artistice sunt pune in relatie cu o conceptie noua, moderna,
privind poezia, resursele ei si misiunea poetului. Organizarea ideilor poetice se face in
jurul unui cuvant-metafora “carte”,bun spiritual, care asigura legatura intre generatii si
ofera lumii oidentitate, fiind “hrisovul cel dintai”. Metaforele innoitoare ilustreaza
evolutia spiritual, de la munca fizica, la activitatea intelectuala, ”slovade foc” este o
metafora pentru inspiratie,focul talentului, “slova faurita” este o metafora care exprima
ideea ca poezia se naste din munca migaloasa si grea. Metaforele si enumeratia
“bube,mucegaiuri si noroi” releva o noua formula artistica, estetica uratului.

PARTICULARITATI PROZODICE ALE TEXTULUI: Poezia este alcatuita din cinci

strofe, inegale ca numar de versuri, are metrica intre 9 si 11 silabe, rima imperecheata si
ritmul variabil, situandu-se si prin versificatie la limita dintre traditie si modernitate

LOCUL POEZIEI TESTAMENT IN CONTEXTUL OPEREI ARGHEZIENE:

Textul poate fi considerat o arta poetica, deoarece autorul isi exprima crezul liric si
viziunea asupra lumiiprin mijloace artistice.Pentru Arghezi, poezia este o imbinare a
slovei faurite, slefuite de un adevarat bijutier al cuvintelor, si a slovei de foc, inspiratie de
sorginte divina. Rolul poetului este de a da cuvintelor urate ”bube,mucegaiuri si noroi”,
forme si continuturi noi, transformandu-le in “versuri si-n icoane” si de a gasi calea cea
mai potrivita pentru a pastra legatura dintre generatii.