Microsoft Office Word 2003

Informatică aplicată I
Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi
Informatică Aplicată, Iaşi
 Ce este Microsoft Word?

Microsoft Word este procesorul de text

(sau sistemul de pregătire a
documentelor) integrat în pachetul
software Microsoft Office.

Un procesor de text reprezintă o aplicaţie

software utilizată la producerea oricărui
tip de material destinat tipăririi.
© Eduard Luncă
 Istoric

1983: prima versiune a programului, disponibilă pentru

MS-DOS (ultima versiune MS-DOS este 6, în 1993);
1985: se lansează Microsoft Word pentru “noua
platformă” Apple Macintosh;
1989: se lansează Microsoft Word pentru Windows;
1992-1993: apare o versiune de Word pentru sisteme
Unix, însă această ofertă a fost de scurtă durată.

Versiunea cea mai recentă este Word 2010, pentru

Windows, respectiv Word 2011, pentru sisteme
Macintosh (care utilizează Mac OS X, pe arhitecturi
© Eduard Luncă

Intel şi PowerPC).
 Formatul .doc

.doc (abreviere de la cuvântul “document”) reprezintă

extensia numelui de fişier al documentelor create cu
diverse procesoare de text, în baza formatului impus de
Microsoft Word până la versiunea 2003.

Pentru moment, este cel mai utilizat format pentru

procesare de text, deşi, începând cu Office 2007, a fost
înlocuit cu un nou standard, deschis, bazat pe XML
(eXtensible Markup Language).

Office 2007/2010 poate lucra, însă, în continuare, cu fişiere

.doc.
© Eduard Luncă
1. Utilizarea aplicaţiei
software Microsoft
Word 2003
 1.1. Deschiderea aplicaţiei
Microsoft Word

Executând dublu clic pe pictograma

existentă pe desktop

Din meniul Start – Programs – Microsoft Office

© Eduard Luncă
 1.2. Fereastra aplicaţiei
Bara de titlu

Bara de meniuri Riglă

Bara de instrumente pentru formatare

Bara de instrumente standard

Bara de derulare (scrollbar)

Riglă Suprafaţa de lucru
© Eduard Luncă

Bara desenare
Bara de stare
 1.3. Crearea unui document nou

1. Opţiunea New (Nou) din meniul File

(Fişier) sau prin combinaţia de taste
CTRL+N

2. Utilizând pictograma din bara de

instrumente standard

3. Prin clic dreapta în directorul în care

se doreşte salvarea documentului şi
alegerea opţiunii New >> Microsoft
Word Document
© Eduard Luncă
 1.4. Salvarea unui document
într-un director
1. Opţiunea Save (Salvare) din meniul
File (Fişier) sau prin combinaţia
de taste CTRL+S

2. Utilizând pictograma din bara de

instrumente standard

MS Word va afişa fereastra de

dialog Save as (Salvare ca). Numele dat documentului
© Eduard Luncă
 1.5. Deschiderea unui document
existent în calculator
1. Opţiunea Open (Deschidere) din
meniul File (Fişier) sau prin
combinaţia de taste CTRL+O

2. Utilizând pictograma din bara de

instrumente standard

MS Word va afişa fereastra de Nume document

dialog Open (Deschidere).
© Eduard Luncă
 1.6. Salvarea unui document sub alt
nume, în altă locaţie sau în alt format
Salvarea documentelor sub alt
nume, în alt loc sau în alt format se
realizează prin intermediul opţiunii
Save as (Salvare ca) din meniul File
(Fişier).
De asemenea, prin alegerea opţiunii
Save as Web Page (Salvare ca
pagină Web), documentul poate fi
salvat în format html.
Calea unde va fi
salvat fişierul

MS Word va afişa fereastra de

dialog Save as (Salvare ca). Noul nume al fişierului
sau acelaşi nume
© Eduard Luncă

Tipul fişierului
 1.7. Tipuri de formate

¾ .doc: format binar, închis, care, pe lângă textul propriu-

zis, stochează şi datele legate de formatarea acestuia,
dar şi elemente non-textuale (imagini, grafică,
diagrame);
¾ .rtf (rich text format): format dezvoltat de Microsoft, în
1987, pentru a facilita schimbul de documente între
diverse platforme. Majoritatea procesoarelor de text
suportă acest format;
¾ .txt: fişier text, structurat ca o secvenţă de linii;
¾ .dot (document template): şablon, care poate fi utilizat
ca punct de plecare în crearea altor documente;
¾ .html: format pagină web.
© Eduard Luncă
 1.8. Funcţia Help (Ajutor)

Prin accesarea funcţiei

Microsoft Office Word Help
(Ajutor pentru Microsoft Word)
din meniul Help (Ajutor), în
câmpul Search for, din panoul
de activitate, pot fi introduse
diverse cuvinte de căutare, în
acord cu necesităţile
utilizatorului.

Funcţia Help se poate activa şi

© Eduard Luncă

prin apăsarea tastei F1.

 1.9. Închiderea unui document şi a
aplicaţiei MS Word

Pentru a închide documentul curent, fără

a închide şi aplicaţia Word, se va utiliza
opţiunea Close (Închidere) din meniul
File (Fişier)

sau

se apasă butonul existent în colţul din

dreapta-sus.

Pentru închiderea aplicaţiei Word, se va

utiliza opţiunea Exit (Ieşire) din meniul
File (Fişier)
© Eduard Luncă

sau

se apasă butonul existent în colţul din

dreapta-sus al ferestrei Microsoft Word.
 1.10. Selecţia modului de
vizualizare a paginii
Microsoft Word 2003 dispune de mai
multe moduri de vizualizare a paginii:

¾ vizualizare normală (Normal);

¾ aspect pagină Web (Web Layout);
¾ aspect pagină imprimată (Print
Layout);
¾ aspect citire (Reading Layout);
¾ vizualizare schiţă (Outline).

Modurile de vizualizare pot fi alese din

meniul View (Vizualizare) sau din colţul
stânga-jos al ferestrei aplicaţiei.

Vizualizare normală
© Eduard Luncă

Aspect pagină web

Aspect pagină imprimată
Vizualizare schiţă
Aspect citire
 1.11. Utilizarea funcţiei de modificare a
dimensiunilor de vizualizare (Zoom)

Pentru a modifica
dimensiunile de vizualizare a
paginii, se va utiliza opţiunea
Zoom (Panoramare) din
meniul View (Vizualizare)

sau

se introduce (selectează) o
valoare în (din) lista derulantă
© Eduard Luncă

Zoom (Panoramare) existentă

în bara de instrumente
standard.
 1.12. Barele de instrumente active
implicit (toolbars)

Implicit, sunt active barele de instrumente:

Standard

Formatare
© Eduard Luncă
 1.13. Activarea altor bare de
instrumente (toolbars)

Activarea sau dezactivarea unei

bare se realizează prin
intermediul meniului View
(Vizualizare) >> Toolbars (Bare
de instrumente)

sau
© Eduard Luncă

executând clic dreapta pe orice

loc din bara de instrumente
standard.
 1.14. Modificarea opţiunilor
predefinite ale programului

Prin apelarea funcţiei Options

(Opţiuni) din meniul Tools
(Instrumente), pot fi modificate
opţiunile predefinite ale aplicaţiei,
cum ar fi:

¾ lista fişierelor recent utilizate;

¾ unitatea de măsură;

¾ numele utilizatorului;

¾ directorul implicit în care vor

fi salvate fişierele;
© Eduard Luncă

¾ diverse preferinţe legate de

ortografie şi gramatică etc.
2. Operaţii de bază
 2.1. Introducerea textului şi a
caracterelor speciale

1. Textul obişnuit (caractere alfanumerice, spaţii, semne de punctuaţie)

se introduce de la tastatură.

2. Pentru inserarea unor caractere speciale, se utilizează meniul Insert >>

Symbol (Inserare >> Simbol).
© Eduard Luncă
 2.2. Selectarea textului

1. Modalitatea cea mai simplă de selectare a

textului constă în utilizarea mouse-ului: se
ţine apăsat butonul din stânga şi se
deplasează cursorul peste caracterul,
cuvântul sau cuvintele care trebuie selectate.
Textul selectat apare scris cu alb pe fond
negru.

2. Pentru a selecta un paragraf, se poate executa

un triplu-clic pe paragraful respectiv.

3. Selectarea textului se poate realiza, de

asemenea, prin combinaţia de taste SHIFT +

→ (sau ↑, ←, ↓).
© Eduard Luncă

4. Selectarea întregului text se poate realiza cu

ajutorul combinaţiei de state CTRL+A.
 2.3. Comenzile “Undo” (Anulare) şi
“Redo” (Refacere)

Dacă la introducerea textului intervine o

greşeală, anularea acesteia se realizează
cu ajutorul comenzii Undo (Anulare) din
meniul Edit >> Undo Typing (Editare >>
Anulare Tastare), utilizând pictograma ___
din bara de instrumente sau tastând
CTRL+Z.

Refacerea ultimei operaţii anulate se

realizează cu ajutorul comenzii Redo
(Refacere) din meniul Edit >> Redo Typing
© Eduard Luncă

(Editare >> Refacere Tastare), utilizând

pictograma din bara de instrumente
sau tastând CTRL+Y.
 2.4. Copierea textului în cadrul aceluiaşi
document sau în alt document
Pentru copierea textului în cadrul aceluiaşi document sau în alt
document deschis, se va utiliza funcţia Copy (Copiere) din meniul
Edit (Editare), pictograma din bara de instrumente sau
combinaţia de taste CTRL+C. În continuare, pentru lipirea
elementelor copiate în locul dorit, se va utiliza funcţia Paste (Lipire)
din meniul Edit (Editare), pictograma din bara de instrumente
sau combinaţia de taste CTRL+V.

Opţiunea Paste Special (Lipire

specială) din meniul Edit (Editare)
inserează, leagă sau încorporează
conţinutul Clipboard-ului (memoriei
© Eduard Luncă

temporare) în formatul precizat de

utilizator.
 2.5. Mutarea şi ştergerea textului

Pentru mutarea textului şi a imaginilor, se va utiliza funcţia Cut

(Decupare) din meniul Edit (Editare), pictograma din bara de
instrumente sau combinaţia de taste CTRL+X. În continuare, pentru
lipirea conţinutului în locul dorit, se va utiliza funcţia Paste (Lipire).

Funcţiile Decupare, Copiere, Lipire pot fi accesate şi din meniul de

context.

Ştergerea textului se realizează cu tastele Delete sau Backspace.

© Eduard Luncă
 2.6. Funcţia de căutare a cuvintelor

Pentru căutarea unui

cuvânt sau a unei fraze
într-un document, mai
ales în cazul când acesta
prezintă dimensiuni mari,
se utilizează funcţia Find
(Găsire) din meniul Edit
(Editare).

Apelarea acestei funcţii

se poate face şi prin
© Eduard Luncă

intermediul combinaţiei
de taste CTRL+F.
 2.7. Funcţia de înlocuire a cuvintelor

Pentru înlocuirea unui

cuvânt sau a unei fraze
dintr-un document cu alt
cuvânt sau altă frază, se
utilizează funcţia Replace
(Înlocuire) din meniul
Edit (Editare).

Apelarea acestei funcţii

se poate face şi prin
intermediul combinaţiei
© Eduard Luncă

de taste CTRL+H.
3. Formatarea textului
 3.1. Formatarea fontului utilizând
bara de instrumente “Formatare”

Tipul fontului şi dimensiunea acestuia pot fi modificate din meniul

derulant din bara de instrumente.

Pentru a scrie îngroşat (Aldin), se utilizează pictograma din bara de

instrumente sau combinaţia de taste CTRL + B.

Pentru a scrie înclinat (Cursiv), se utilizează pictograma din bara de

instrumente sau combinaţia de taste CTRL + I.

Pentru a sublinia textul (în culoarea acestuia), se utilizează

pictograma din bara de instrumente sau combinaţia de taste CTRL +
U.

Pentru a modifica culoarea fontului, se utilizează pictograma din

© Eduard Luncă

bara de instrumente.
 3.2. Formatarea fontului utilizând
meniul Format >> Font
Formatarea fontului se realizează cu
ajutorul funcţiei Font din meniul Format
sau utilizând butoanele din bara de
instrumente “Formatare”.

Din meniul Format >> Font, se pot

modifica:
¾ tipul fontului;
¾ stilul fontului;
¾ dimensiunea caracterelor;
¾ culoarea fontului;
¾ stilul de subliniere al textului;
¾ culoarea de subliniere.

Tot de aici, se pot aplica diverse efecte:

© Eduard Luncă

¾ superscript (indice superior);

¾ subscript (indice inferior);
¾ shadow (umbră);
¾ all caps (majuscule) etc.
 3.3. Copierea formatului unui text

Pentru a aplica formatul unui text altui text, se procedează astfel:

1. Se selectează textul al cărui format se doreşte a fi copiat.

2. Se apasă pictograma Format Painter (Descriptor de formate) din

bara de instrumente.

3. Se selectează textul căruia trebuie să i se aplice formatul.

Dacă se doreşte aplicarea aceluiaşi format pentru multiple texte dintr-un

document, pe pictograma Descriptor de formate se va executa dublu clic.
© Eduard Luncă
 3.4. Funcţia Afişare / Ascundere

Funcţia Show / Hide (Afişare /

Rând liber Sfârşitul unui paragraf
Ascundere) se activează sau
se dezactivează prin
apăsarea butonului din
bara de instrumente.

Funcţia Show / Hide (Afişare /

Ascundere) facilitează:

1. identificarea paragrafelor
dintr-un document;

2. identificarea întreruperilor
de linie (line breaks);
© Eduard Luncă

3. afişarea caracterelor Spaţiu Tab Întrerupere de linie

neimprimabile etc.
 3.5. Inserarea întreruperilor de linie

Un sfârşit de linie (de rând) manual întrerupe linia curentă şi

continuă textul pe linia următoare.

Opţiunea este utilă, de exemplu, atunci când se doreşte omiterea

spaţiului suplimentar existent înainte sau după un paragraf. În acest
caz, în loc să se execute ENTER după fiecare linie, se va insera un
sfârşit de linie manual.

Se procedează astfel:

1. Faceţi clic acolo unde doriţi să întrerupeţi o linie de text.

© Eduard Luncă

2. Apăsaţi SHIFT+ENTER.
 3.6. Despre alinierea şi spaţierea
textului

Modul în care este pozţionat un text în pagină este determinat de

mai mulţi factori.

Marginile (spaţiile goale din afara zonei imprimabile a unei pagini)

determină distanţa de la muchie, pentru tot textul de pe pagină.

Indentarea şi alinierea paragrafelor determină modul de potrivire a

paragrafelor între marginile paginii.

Indentarea impune distanţa dintre paragraf şi marginea din stânga

sau / şi marginea din dreapta.

De asemenea, Microsoft Word oferă posibilitatea de a stabili ce

© Eduard Luncă

spaţiere să existe între liniile unui paragraf şi înainte sau după

paragrafe.
 3.7. Meniul Format >> Paragraph

Din meniul Format >> Paragraph

(Format >> Paragraf), se pot
stabili:
1
1. modul de aliniere a paragrafului
faţă de marginile paginii (stânga,
2
dreapta, centrat, stânga-dreapta);

2. indentarea paragrafului (stânga,

dreapta, la prima linie, agăţat);
3 4

3. spaţierea între paragrafe

(înainte şi după paragrafe);
© Eduard Luncă

4. spaţierea între rânduri (la un

rând, la 1,5 rânduri, la două
rânduri etc.).
 3.8. Tabulatori

Sunt utilizaţi pentru alinieri speciale ale paragrafelor. Accesarea lor

se poate realiza din meniul Format >> Tabs (Format >> Tabulatori).

Tabulator aliniere la stânga

Textul este introdus de la stânga la dreapta,
cu începere de la tabulator.

Tabulator aliniere la centru

Textul este centrat faţă de tabulator.

Tabulator aliniere la dreapta

Textul introdus se aliniază la dreapta,
până la tabulator.

Tabulator aliniere la separatorul zecimal

© Eduard Luncă

Textul introdus se aranjează astfel: înainte de

punctul zecimal, se aliniază la stânga, iar după
punctul zecimal, se aliniază la dreapta.
 3.8. Tabulatori

Pentru a deplasa un tabulator pe riglă, acesta se va trage cu

mouse-ul la stânga sau la dreapta faţă de poziţia iniţială.
Pentru a şterge un tabulator, acesta se va trage oriunde în afara
riglei.
© Eduard Luncă
 3.9. Utilizarea riglei

Indentare la Indentare Indentare la Indentare

stânga agăţat prima linie la dreapta

Tabulatori

Rigla poate fi, de

asemenea, utilizată la
indentarea paragrafelor
sau la stabilirea
tabulatorilor.

Activarea riglei se face

din meniul View >>
© Eduard Luncă

Ruler (Vizualizare >>

Riglă).
 3.10. Marcatori şi numerotare

Funcţia Bullets and Numbering (Marcatori şi Numerotare) din meniul

Format poate fi utilizată la evidenţierea paragrafelor sau a diverselor
texte.
© Eduard Luncă
 3.11. Adăugarea de chenare
paragrafelor
Din meniul Format >>
Borders and Shading
(Format >> Borduri şi
Umbrire), se pot aplica
chenare de diverse tipuri
cuvintelor, paragrafelor,
porţiunilor de text sau
întregului document.

Pentru a aplica un chenar

unui paragraf, se utilizează
© Eduard Luncă

fila Borders (Borduri).

 3.12. Adăugarea de umbre
paragrafelor
Concomitent cu adăugarea
unei borduri, paragrafelor li
se pot aplica şi umbre
(culori de umplere).

Pentru a aplica o umbră

unui paragraf, se utilizează
fila Shading (Umbrire).
© Eduard Luncă
 3.13. Adăugarea de chenare
întregului document
Pentru a aplica un chenar
unui document, se
utilizează fila Page Borders
(Borduri de pagină).

Un chenar special de
document este cel de tip
artistic.
© Eduard Luncă
 3.14. Ce reprezintă un stil?

Un stil reprezintă o combinaţie de

caracteristici de formatare, precum: tip font,
dimensiune font, indentare etc. Acestea se
denumesc şi se salvează ca un set.

La selectarea unui stil, toate instrucţiunile de

formatare conţinute de acesta se aplică în
acelaşi timp.
© Eduard Luncă
 3.15. Aplicarea unui stil unui cuvânt,
unei linii sau unui paragraf
Pentru a aplica un stil unei
porţiuni de text, se
utilizează meniul derulant 1
Style (Stil) din
bara de instrumente. 2
În situaţia în care se doreşte
crearea unui stil nou, acest
lucru devine posibil 3
accesând meniul Format >>
Styles and Formating
(Format >> Stiluri şi
Formatare) sau apăsând
© Eduard Luncă

pictograma din bara de

instrumente.
 3.16. Despărţirea în silabe

Dacă un cuvânt este prea lung pentru a

se încadra la sfârşitul liniei, Microsoft
Word mută cuvântul la începutul liniei
următoare, în loc să-l despartă în 2
silabe. Cu toate acestea, aveți 1
posibilitatea să utilizați caracteristica
de despărțire în silabe, inserând
cratime, pentru a elimina spațiile libere
în textul aliniat stânga-dreapta sau
pentru a menține egală lungimea liniei
în coloane înguste.
3
Funcţia Despărţire în silabe
© Eduard Luncă

(Hyphenation) poate fi accesată din

meniul Tools >> Language
(Instrumente >> Limbă).
4. Formatarea
documentelor
 4.1. Stabilirea marginilor unui
document şi a orientării paginilor
Orientarea paginii (portret
sau vedere) şi marginile foii
se stabilesc din fila
Margins (Margini) a
meniului File >> Page
Setup (Fişier >> Iniţializare
pagină).

În cadrul aceluiaşi
document, se pot aplica
ambele tipuri de orientări
© Eduard Luncă

de pagină.
 4.2. Schimbarea mărimii hârtiei

Schimbarea mărimii hârtiei

se realizează din fila Paper
(Hârtie) a meniului File >>
Page Setup (Fişier >>
Iniţializare pagină).

Se poate opta pentru un

format predefinit (de
exemplu, A4) sau
dimensiunile hârtiei pot fi
specificate de utilizator.
© Eduard Luncă
 4.3. Inserarea întreruperilor
(sfârşiturilor) de pagină
La umplerea unei pagini cu
text sau elemente grafice,
MS Word inserează un
sfârşit de pagină automat.

În cazul în care se doreşte

ca textul să se continue pe
o pagină nouă, fără ca
pagina curentă să fie plină,
se poate insera un sfârşit
de pagină manual. Acest
lucru se realizează ca în
© Eduard Luncă

figura alăturată sau tastând

CTRL+ ENTER.
 4.4. Introducerea unui text sau a
unei imagini în antet şi subsol
Dacă se doreşte ca un text
sau o imagine să apară pe
fiecare pagină, se apelează
funcţia Header and Footer
(Antet şi Subsol) din meniul
View (Vizualizare).
Pentru inserarea imaginilor,
se execută clic în antet sau în
subsol şi apoi se accesează
meniul Insert >> Picture
(Inserare >> Imagine).

La părăsirea antetului sau a

subsolului, elementele
© Eduard Luncă

inserate devin gri şi nu se mai

pot prelucra.
 4.5. Utilizarea barei de instrumente
“Header and Footer”
Cu ajutorul barei de
Număr pagină Număr total pagini Format număr de pagină
instrumente Header and
Footer, în antet şi
subsol se pot introduce
diferite elemente, cum
ar fi:

¾ numele fişierului şi
calea;
Data curentă Ora curentă
¾ numărul paginii
curente;

¾ numărul total de
© Eduard Luncă

pagini;

¾ data şi ora etc.

 4.6. Aplicarea automată a numerelor
de pagină în cadrul unui document
Aplicarea numerelor de
pagină se poate realiza şi cu
ajutorul meniului Insert >>
Page Numbers (Inserare >>
Numere de pagină).
Fereastra Page Numbers
permite stabilirea locului în
care se introduc numerele de
pagină (antet sau subsol) şi
modul de aliniere al acestora.
Apăsând butonul Format, se
deschide fereastra Page
© Eduard Luncă

Number Format, care

facilitează stabilirea formatului
numerelor de pagină.
5. Tabele
 5.1. Crearea unui tabel

Un tabel se creează, cu rapiditate,

utilizând funcţia Insert Table
(Inserare Tabel) din meniul Table
(Tabel).
Fereastra Insert Table permite:
¾specificarea numărului de rânduri
şi coloane (Number of columns,
Number of rows);
¾selecţia modului de potrivire al
tabelului (Fixed column width –
Lăţime fixă a coloanelor, AutoFit to
contents – Potrivire automată la
conţinut, AutoFit to window - Potrivire
© Eduard Luncă

automată la fereastră);
¾alegerea unui format special (se
apasă butonul AutoFormat).
 5.2. Formate speciale pentru tabele

Prin apăsarea butonului AutoFormat,

se deschide fereastra Table
AutoFormat, care facilitează
alegerea unui stil (de exemplu, Table
Grid 8).

Stilul ales poate fi vizualizat în partea

de jos a ferestrei.
© Eduard Luncă
 5.3. Inserarea rapidă a tabelelor

Pentru a insera, mai rapid, un

tabel, se poate apăsa
pictograma din bara de
instrumente Standard.

În exemplul de faţă, tabelul

inserat va avea 4 rânduri şi 4
coloane.
© Eduard Luncă
 5.4. Introducerea şi editarea
informaţiilor
Celula în care se introduce text (sau chiar o imagine) se va selecta printr-un
simplu clic. Trecerea de la o celulă la alta poate fi realizată şi cu ajutorul tastelor
→, ↑, ←, ↓.
Pentru a formata textul din tabel, se procedează ca la capitolul 4 (Formatarea
textului). Evident, datele procesate vor fi, mai întâi, selectate.
© Eduard Luncă
 5.5. Selectarea rândurilor,
coloanelor sau a întregului tabel
Pentru a selecta o coloană, se
poziţionează cursorul deasupra
coloanei respective şi, în momentul
în care apare o săgeată neagră,
orientată în jos, se execută un simplu
clic cu mouse-ul.
Pentru a selecta un rând, se
poziţionează cursorul în faţa rândului
de interes şi apoi se execută un
simplu clic cu mouse-ul.
Pentru a selecta întregul tabel, se
execută clic pe “crucea” care apare
în colţul stânga-sus al tabelului.
© Eduard Luncă

Selectarea acestor elemente se

poate realiza şi accesând meniul
Table >> Select (iniţial, se execută
clic într-o celulă).
 5.6. Inserarea şi ştergerea
rândurilor şi coloanelor
Pentru a insera o coloană sau un
rând într-un tabel, se accesează, din
meniul Table >> Insert, funcţiile
Columns to the Left (Coloane la
Stânga), Columns to the Right
(Coloane la Dreapta), respectiv
Rows Above (Rânduri Deasupra),
Rows Below (Rânduri Sub).
Este foarte important ca, înainte de
inserare, să se aibă în vedere
poziţionarea corectă a cursorului.

Pentru a şterge o coloană sau un

© Eduard Luncă

rând dintr-un tabel, se accesează,

din meniul Table >> Delete, funcţiile
Columns, respectiv Rows.
 5.7. Modificarea dimensiunilor
rândurilor şi coloanelor
Înălţimea unui rând poate fi
modificată manual, poziţionând
cursorul ca în figura alăturată şi
trăgând cu mouse-ul pe direcţie
verticală, sau automat, accesând
funcţia Table Properties din meniul
Table.

În acelaşi mod, se poate proceda şi

© Eduard Luncă

în cazul modificării lăţimii coloanei.

 5.8. Îmbinarea celulelor

Două sau mai multe celule, din

acelaşi rând sau din aceeaşi
coloană, pot fi combinate într-o
singură celulă.
De exemplu, se pot combina câteva
celule, pe orizontală, pentru a crea
un titlu de coloană (într-un capăt de
tabel) care se întinde de-a lungul mai
multor coloane.

Procedeu:
1. Selectaţi celulele pe care doriţi să
le îmbinaţi;
© Eduard Luncă

2. Din meniul Table, selectaţi Merge

Cells (Îmbinare Celule).
 5.9. Scindarea celulelor

Procedeu:
1. Executaţi clic într-o celulă sau
selectaţi mai multe celule pe
care doriţi să le scindaţi;

2. Din meniul Table, selectaţi

Splite Cells (Scindare Celule);

3. În fereastra Splite Cells,

specificaţi numărul de coloane
şi rânduri în care doriţi să
scindaţi celulele selectate.
© Eduard Luncă
 5.10. Modificarea lăţimii, stilului şi culorii bordurii
celulelor. Culori de umplere pentru celule

Apăsând pictograma din

Stil linie Lăţime linie Culoare bordură
bara de instrumente Standard,
se activează bara de
instrumente Tables and
Borders (Tabele şi borduri).
Printre altele, aceasta permite:
modificarea lăţimii şi culorii
liniilor (bordurii) celulelor;
alegerea unui stil de linie,
afişarea sau ascunderea
anumitor linii, adăugarea de Aliniere conţinut
culori de umplere (umbrire)
celulelor etc. Afişare sau ascundere
Culoare de umplere
linii de bordură
Bara de instrumente Tables
© Eduard Luncă

and Borders (Tabele şi borduri)

poate fi activată şi din meniul
View >> Toolbars.
 5.11. Modificarea bordurii şi culorii de umplere a
celulelor utilizând meniul
“Format >> Borders and Shading”
După selectarea celulelor,
rândurilor sau coloanelor de
interes, se poate accesa funcţia
Borders and Shading din
meniul Format.

Operaţiile care se pot efectua

asupra elementelor selectate
decurg după procedurile
prezentate la punctele 3.11 şi
3.12.
© Eduard Luncă
6. Imagini, grafice şi
alte obiecte
 6.1. Introducerea imaginilor în
documente (miniaturi)
Pentru inserarea unei miniaturi
(clipart), se accesează funcţia
Clipart (Miniatură) din meniul 2
Insert >> Picture (Inserare >>
Imagine) sau se apasă butonul
Insert Clipart din bara 1
Desenare.

În câmpul Search for (Caută

pentru) din panoul de activitate 3
Clip Art, se va furniza un
cuvânt de căutare (de
exemplu, “flower”).
© Eduard Luncă

Miniaturile găsite pot fi inserate

în pagină printr-un simplu clic
asupra acestora.
 6.2. Introducerea imaginilor în
documente (imagini din fişier)
Pentru inserarea unei
imagini din fişier, se
accesează funcţia From
File (Din Fişier) din meniul
Insert >> Picture (Inserare
>> Imagine) sau se apasă
butonul Insert Picture din
bara Desenare.

Fereastra Insert Picture

permite selectarea oricărei
imagini existente în
calculator (exemplu de
© Eduard Luncă

formate: .jpeg, .bmp, .gif

etc.).
 6.3. Introducerea în documente a
formelor automate
Microsoft Word, ca şi celelalte programe din pachetul Office, furnizează
diferite forme predefinite pentru desen. Tipic, aceste obiecte pot fi
accesate prin intermediul barei de instrumente Drawing (Desenare).

Selectare obiecte Culoare de umplere Culoare linie Stil umbră

Tipuri linie
Stil 3-D
Culoare font
© Eduard Luncă

Obiect
desenat
 6.4. Formatarea formelor automate
Culori şi linii
Pe lângă opţiunile
existente în bara de
instrumente Drawing Dimensiune
(Desenare), executând
dublu-clic asupra oricărei
forme automate, se pot
accesa numeroasele
funcţii ale meniului
Format AutoShape
(Formatare formă
automată).

Acest meniu dispune de

mai multe file (care
grupează opţiuni
similare), precum: Colors
© Eduard Luncă

and Lines (Culori şi Aspect

Linii), Size (Dimensiune),
Layout (Aspect) etc.
 6.5. Inserarea graficelor
(diagramelor)
Pentru inserarea unui
grafic, se accesează
funcţia Chart
(Diagramă) din meniul
Insert >> Picture
(Inserare >> Imagine).
MS Word inserează un
grafic predefinit, care
poate fi modificat,
informaţiile dorite
introducându-se în foaia
de date corespondentă.
Pentru a părăsi graficul,
se execută clic în afara
acestuia.
Pentru a reveni în
© Eduard Luncă

modul de editare al
graficului, se execută
dublu-clic asupra
acestuia.
 6.6. Editarea graficelor
Editarea unui grafic
poate fi realizată cu
ajutorul funcţiilor din
meniul Chart sau
utilizând opţiunile din
meniul de context, care
apare dacă se execută
clic dreapta pe Pereţi
suprafaţa graficului. Suprafaţă grafic

Legendă
Printre operaţiile
disponibile, se numără:
modificarea culorii
suprafeţei graficului, a
seriilor de date, a
pereţilor graficului,
adăugarea unui titlu,
© Eduard Luncă

schimbarea tipului de
grafic etc. Serii de date
 6.7. Selectarea, redimensionarea,
copierea, mutarea, ştergerea imaginilor
Selectarea unei imagini
se realizează printr-un
simplu clic asupra
acesteia.
Redimensionarea unei
imagini se realizează
trăgând cu mouse-ul de
unul din cele opt puncte
care înconjoară
imaginea (după ce a fost
selectată).
De asemenea, pentru
redimensionare, se
poate utiliza meniul
Format >> Picture >>
Size.
© Eduard Luncă

Copierea, mutarea şi
ştergerea imaginilor se
desfăşoară ca la 2.4 şi
2.5.
 6.8. Introducerea în documente a
foilor de calcul Excel
Uneori, este util ca într-
un document Word să se
introducă o foaie de
calcul Excel (de
exemplu, pentru
organizarea unor date şi 1
efectuarea de calcule). 2

Pentru aceasta, din

3
meniul Insert >> Object
(Inserare >> Obiect), se
alege Microsoft Excel
Worksheet (Foaie de
© Eduard Luncă

lucru Excel).
 6.9. Inserarea ecuaţiilor

MS Word permite scrierea a diverse

tipuri de ecuaţii, prin intermediul
Editorului de ecuaţii (Equation Editor).
1
În acest scop, din meniul Insert >>
Object, se alege Microsoft Equation
3.0. Dacă Microsoft Equation Editor
nu este disponibil, acesta trebuie
instalat. 2
Ecuaţia se construieşte selectând
simboluri din bara de instrumente
Ecuaţie şi tastând variabile şi numere.
Din rândul de sus al barei de
instrumente Ecuaţie, se pot alege
peste 150 de simboluri matematice.
Din rândul de jos, puteţi selecta o
© Eduard Luncă

varietate de şabloane şi cadre de

lucru, care conţin simboluri precum 3
fracţii, integrale şi sume.
7. Corespondenţă
masivă
 7.1. Prezentare generală

De multe ori, se impune trimiterea unui număr mare de scrisori sau

mesaje de poştă electronică, similare în conţinut, către diverse
persoane. În acest scop, pentru a nu irosi timp, se poate utiliza
îmbinarea de corespondenţă (mail merge).
Îmbinarea corespondenţei presupune crearea unui singur document,
care să conţină informaţiile identice din fiecare copie, şi adăugarea unor
substituenţi, pentru informaţiile care sunt unice în fiecare copie. Word se
ocupă de restul.
În orice îmbinare de corespondenţă, se lucrează cu trei elemente:
documentul principal, de la care se porneşte; informaţiile (de
exemplu, nume şi adrese) pe care doriţi să le îmbinaţi cu
documentul principal, pentru a crea un set de documente unice, setul
de documente finalizate.
Informaţiile care trebuie îmbinate cu documentul principal sunt stocate
© Eduard Luncă

într-un fişier, cum ar fi o foaie de lucru Microsoft Office Excel sau o listă
de contacte Microsoft Office Outlook.
 7.2. Îmbinarea corespondenţei în
Word – Pasul 1
Pasul 1: Alegerea unui
tip de document

Din meniul Tools >>

Letters and mailings
(Instrumente >> Scrisori şi
corespondenţe), se alege
Mail merge (Îmbinare
corespondenţă).

Din panoul de activitate

© Eduard Luncă

Mail merge, se va selecta

opţiunea Letters, iar,
pentru trecerea la pasul
următor, se apasă Next.
 7.3. Îmbinarea corespondenţei în
Word – Pasul 2
Pasul 2: Alegerea documentului principal

În cazul în care documentul principal (în panoul de

activitate, denumit document de plecare) este deja
deschis, sau dacă se porneşte cu un document gol, se va
executa clic pe opţiunea Use the current document.

În caz contrar, se execută clic pe Start from a template

sau pe Start from existing document, urmând să se
localizeze şablonul sau documentul pe care doriţi să îl
utilizaţi.
© Eduard Luncă
 7.4. Îmbinarea corespondenţei în
Word – Pasul 3
Pasul 3: Conectarea la un fişier de date şi selectarea
înregistrărilor
În acest moment, va trebui să accesaţi (sau să creaţi şi
să accesaţi) fişierul de date care stochează informaţiile
unice pe care doriţi să le îmbinaţi cu documentul
principal.
Dacă păstraţi informaţii actualizate în lista de contacte din
Microsoft Office Outlook, aceasta reprezintă un fişier de
date excelent, care ar putea fi utilizat pentru scrisori sau
mesaje de e-mail. Executând clic pe opţiunea Select from
Outlook contacts din panoul de activitate, veţi putea
alege nume şi adrese din directorul Contacte al Outlook.
Dacă păstraţi o foaie de lucru Microsoft Office Excel sau
o bază de date Microsoft Office Access, care conţine
informaţii despre clienţii D-voastră, executaţi clic pe Use
an existing list şi, apoi, pe Browse, pentru a localiza
fişierul respectiv.
© Eduard Luncă

Dacă astfel de date nu există, se va executa clic pe Type

a new list, urmând a se utiliza formularul nou apărut,
pentru a crea lista dorită. Aceasta se va salva sub forma
unei baze de date (.mdb), care va putea fi re-utilizată.
 Exemplu de creare a unei
liste de date
Se introduc
informaţiile
dorite.

Se salvează lista.
© Eduard Luncă

Se poate selecta un subset de

înregistrări, prin filtrarea sau
sortarea listei.
 7.5. Îmbinarea corespondenţei în
Word – Pasul 4
Pasul 4: Adăugarea de câmpuri
în documentul principal
Dacă documentul principal este,
încă, gol, se vor introduce
informaţiile care trebuie să apară în
fiecare copie. În continuare, se vor
adăuga diverse câmpuri, executând
clic pe legăturile (hyperlink-urile)
din panoul de activitate.
Dacă se execută clic pe opţiunea
More items, pot fi adăugate
câmpuri ale căror nume coincid cu
denumirile coloanelor din fişierul de
date.
De exemplu, un fişier de date poate
să conţină o coloană “Nume”.
Inserarea unui câmp “Nume”, la
© Eduard Luncă

începutul documentului, facilitează

personalizarea fiecărei copii.
 7.6. Îmbinarea corespondenţei în
Word – Pasul 5
Pasul 5:
Previzualizarea
scrisorilor
În acest moment,
puteţi previzualiza
scrisorile şi să
faceţi, dacă este
cazul, modificările
de rigoare, înainte
de îmbinare.
© Eduard Luncă
 7.7. Îmbinarea corespondenţei în
Word – Pasul 6
Pasul 6:
Finalizarea îmbinării
Ceea ce trebuie să faceţi
acum depinde de tipul
documentului creat.
Scrisorile pot fi tipărite sau
editate individual.

Dacă aţi ales să editaţi

scrisorile, Word le salvează
într-un singur fişier, cu o
singură scrisoare pe pagină.
© Eduard Luncă