UNIVERSITATEA „DANUBIUS“ DIN GALAŢI

DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA
DISTANŢĂ
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

GESTIUNE FINANCIARĂ
Anul II, Semestrul II

RODICA PRIPOAIE
Gestiune financiară
CUPRINS

1. Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare

Conceptul privind Gestiunii financiare 10
Funcţiile Gestiunii financiare 10
Conceptul de mecanism, flux şi ciclu financiar 11
Formarea fondurilor întreprinderii 12
Structura financiară şi politica financiară a unei firme 13
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 14
Teste de autoevaluare 14
Bibliografie minimală 15

2. Sursele de finanţare
Sursele de finanţare pe termen lung 17
Sursele de finanţare pe termen scurt 21
Costul capitalurilor 23
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 30
Teste de autoevaluare 30
Bibliografie minimală 31

3. Investiţiile
Durata de recuperare a investiţiei 33
Valoarea actualizată netă (VAN) 34
Indicele de rentabilitate (IR) 37
Rata rentabilităţii interne (RIR) 37
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 43
Teste de autoevaluare 44
Bibliografie minimală 45

Gestiune financiară
 4. Amortizarea mijloacelor fixe
Amortizarea liniară 47
Amortizarea degresivă 48
Sistemul de amortizare accelerat 50
Amortizarea pe unitatea de produs (Amortizarea în funcţie de 50
volumul de activitate)
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 51
Teste de autoevaluare 52
Bibliografie minimală 53

5. Gestiunea activelor circulante

Metoda analitică de dimensionare a stocurilor 57
Metoda pe elemente de dimensionare a stocurilor 59
Metoda mixtă de dimensionare a stocurilor 60
Metoda sintetică (globală) e dimensionare a stocurilor 60
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 64
Teste de autoevaluare 65
Bibliografie minimală 66

6. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii în vederea stabilirii

strategiei financiare
Analiza situaţiei financiare a întreprinderii pe baza 68
informaţiilor oferite de bilanţul financiar şi funcţional
Indicatorii echilibrului financiar 70
Analiza situaţiei economico-financiare pe baza contului de 75
profit şi pierderi
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 80
Teste de autoevaluare 80
Bibliografie minimală 80

Bibliografie (de elaborare a cursului)

Gestiune financiară
INTRODUCERE
Modulul intitulat Gestiunea financiară a întreprinderii se studiază în anul II şi
vizează dobândirea de competenţe în domeniul financiar.
După ce vei învăţa acest curs, vei dobândi competenţe specifice profesiei ]n
vederea cultivării unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice,
pe valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile
ştiinţifice, şi pe participarea la propria dezvoltare profesională.

Competenţele pe care le vei dobândi sunt următoarele:

• asumarea informaţiilor esenţiale din curs şi din bibliografie;

• însuşirea noţiunilor esenţiale ale Gestiunii financiare a întreprinderii;
• dezvoltarea capacităţii de a realiza corelaţii între diferiţi indicatori
financiari – contabili;
• corelarea cunoştinţelor de gestiune financiară cu cele dobândite la
alte discipline

Conţinutul este structurat în următoarele unităţi de învăţare:

- Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii;
- Sursele de finanţare;
- Investiţiile;
- Amortizarea mijloacelor fixe;
- Gestiunea activelor circulante;
- Analiza situaţiei financiare a întreprinderii în vederea stabilirii
strategiei financiare.
În prima unitate de învăţare, intitulată Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare
a întreprinderii, vei regăsi operaţionalizarea următoarelor obiective specifice,
care-ţi vor permite:
- să descrii funcţii Gestiunii financiare a întreprinderii;
- să argumentezi metodele de formare a fondurilor întreprinderii;
- să distingi între structura financiară şi politică financiară a unei firme.
După ce vei studia conţinutul cursului şi vei parcurge bibliografia recomandată,
pentru aprofundare şi autoevaluare îţi propun exerciţii şi teste adecvate.
În a doua unitate de învăţare, Sursele de finanţare vei achiziţiona, odată cu
cunoştinţele oferite, noi competenţe. Acestea îţi propun exerciţii şi teste
adecvate.
- să diferenţiezi sursele de finanţare pe termen lung de cele pe termen
scurt;
- să integrezi sursele de finanţare în politica firmei;
- să calculezi dobânda şi costul capitalului,
care îţi vor permite să aplici, în probleme concrete de natură economică,
cunoştinţele învăţate. Ca să-ţi pot evalua gradul de însuşire a cunoştinţelor
rezolvă o lucrare de evaluare, pe care, după corectare, o vei primi cu

Gestiune financiară
 observaţiile adecvate şi cu strategia corectă de învăţare pentru modulele
următoare.
În a treia unitate de învăţare, intitulată Investiţiile vei regăsi operaţionalizarea
următoarelor obiective specifice, care-ţi vor conferi capacitatea:
- să abordezi corect conceptul de investiţie;
- să-ţi însuşeşti noţiunile de bază ale teoriei investiţiilor;
- să argumentezi criteriile de selectare a unui proiect de investiţii.
După ce vei studia conţinutul cursului, vei parcurge şi bibliografia
recomandată. Pentru aprofundare şi autoevaluare se propun exerciţii şi teste
adecvate.
După ce vei parcurge informaţia esenţială, din a patra unitate de învăţare,
Amortizarea mijloacelor fixe, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite, noi
competenţe, care-ţi vor permite:
- să descrii noţiunea de amortizare;
- să distingi între mijloc fix, valoare de intrare, durată normală de utilizare,
de amortizare;
- să argumentezi diversele sisteme de amortizare (liniar, degresiv şi
accelerat),
care îţi vor permite să aplici, în probleme concrete de natură economică,
cunoştinţele învăţate. Ca să-ţi pot evalua gradul de însuşire a cunoştinţelor, vei
rezolva teste de evaluare, pe care, după corectare, le vei primi cu observaţiile
adecvate şi cu strategia corectă de învăţare pentru modulele următoare.
După parcurgerea informaţiei din a cincea unitate de învăţare, Gestiunea
activelor circulante, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite, noi
competenţe. Acestea îţi vor da capacitatea:
- să descrii conceptul de activ circulant;
- să determini stocul optim de active circulante;
- să întocmeşti documentele contabile de gestiune a activelor circulante.
După ce vei parcurge informaţia esenţială, în a şasea unitate de învăţare,
Analiza situaţiei financiare a întreprinderii în vederea stabilirii strategiei
financiare, vei achiziţiona, odată cu cunoştinţele oferite, noi competenţe, graţie
cărora vei fi capabil:
- să distingi între bilanţul financiar şi bilanţul funcţional;
- să argumentezi noţiunile de fond de rulment, necesar de fond de rulment,
trezorerie netă, cash-flow, capacitate de autofinanţare, echilibru financiar,
buget de trezorerie;
- să elaborezi strategii financiare specifice întreprinderii,
care-ţi vor permite să aplici, în probleme concrete de natură economică,
cunoştinţele învăţate. Ca să-ţi se pot evalua gradul de însuşire a cunoştinţelor,
vei fi rezolva teste de evaluare, pe care, după corectare, le vei primite cu
observaţiile adecvate şi cu strategia corectă de învăţare pentru modulele
următoare.
Pentru o învăţare eficientă ai nevoie de următorii paşi obligatorii:
• Să se citească modulul cu maximă atenţie;
• Să se evidenţieze informaţiile esenţiale cu culoare, să fie notate pe hârtie,
sau adnotate în spaţiul alb rezervat;
Gestiune financiară
 • Să se răspundă la întrebări şi să se rezolve exerciţiile propuse;
• Să se simuleze evaluarea finală, autopropunându-vă o temă şi rezolvând-
o fără să apelaţi la suportul scris;
• Să se compare rezultatul cu suportul de curs şi să vă explicaţi de ce aţi
eliminat (eventual) anumite secvenţe;
• În caz de rezultat nesatisfăcător să se reia întreg demersul de învăţare.
Pe măsură ce vei parcurge modulul îţi vor fi administrate două lucrări de
verificare pe care le vei regăsi la sfârşitul unităţilor de învăţare 2 şi 4. Vei
răspunde în scris la aceste cerinţe, folosindu-te de suportul de curs şi de resurse
suplimentare indicate. Vei fi evaluat după gradul în care ai reuşit să
operaţionalizezi obiectivele. Se va ţine cont de acurateţea rezolvării, de modul
de prezentare şi de promptitudinea răspunsului. Pentru neclarităţi şi informaţii
suplimentare vei apela la tutorele indicat.
N.B. Informaţia de specialitate oferită de curs este minimală. Se impune în
consecinţă, parcurgerea obligatorie a bibliografiei recomandate si rezolvarea
sarcinilor de lucru, a testelor şi lucrărilor de verificare. Doar în acest fel vei
putea fi evaluat cu o notă corespunzătoare efortului de învăţare.

Gestiune financiară
Gestiune financiară
 1. CONCEPTUL ŞI FUNCŢIILE GESTIUNII FINANCIARE
A ÎNTREPRINDERII

1.1. Conceptul privind Gestiunea financiară a întreprinderii 10

1.2. Funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii 10
1.3. Conceptul de mecanism, flux şi ciclu financiar 11
1.4. Formarea fondurilor întreprinderii 12
1.5. Structura financiară şi politica financiară a unei firme 13
Obiectivele specifice unităţii de învăţare
Rezumat 14
Teste de autoevaluare 14
Bibliografie minimală 15

Obiective specifice:
La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:
• să descrii funcţii Gestiunii financiare a întreprinderii;
• să argumentezi metodele de formare a fondurilor întreprinderii;
• să distingi între structura financiară şi politică financiară a unei firme.

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 3-4 ore

Gestiune financiară
Rodica Pripoaie Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii

1.1. Conceptul privind Gestiunea financiară

Finanţele publice reprezintă ansamblul raporturilor exprimate în formă

bănească care iau naştere în cadrul procesului de constituire, repartizare şi
utilizare a fondurilor financiare necesare statului pentru îndeplinirea funcţiilor
sale. Spre deosebire de finanţele publice, finanţele firmei reprezintă aceleaşi
raporturi exprimate în formă bănească care apar în cadrul procesului de
constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor financiare, dar la nivelul
întreprinderilor, organismelor financiar-bancare şi a societăţilor de asigurare.
Gestiunea financiară a firmei „se referă la ansamblul de agenţi economici care
realizează gestiunea patrimoniilor individuale în vederea maximizării valorii de
piaţă a acestora, a creşterii averii acţionarilor lor.“ (Stancu, 1994, p. 25)
Definiţie
Gestiunea financiară a întreprinderii este o ştiinţă financiară care analizează
mecanismele şi metodele de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor
financiare în vederea eficientizării activităţii firmei respective şi pentru
obţinerea unor profituri cât mai mari.
Gestiunea financiară a întreprinderii prezintă o serie de particularităţi specifice
în cazul regiilor autonome, a societăţilor comerciale, cooperativelor şi
asociaţiilor cooperatiste, societăţilor mixte deoarece modalităţile de formare,
repartizare şi utilizare a fondurilor diferă în funcţie de forma de proprietate a
întreprinderii.

1.2. Funcţiile Gestiunii financiare

Clasificare
La fel ca toate celelalte subsisteme financiare, Gestiunea financiară
îndeplineşte două mari funcţii, şi anume: funcţia de repartiţie şi funcţia de
control.

1.2.1. Funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare

În general, prin funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare a firmei se înţelege
formarea, repartizarea şi utilizarea capitalurilor în vederea realizării
obiectivelor întreprinderii. Funcţia de repartiţie se concretizează în constituirea,
repartizarea şi utilizarea capitalurilor proprii şi împrumutate, în repartizarea
profitului, rambursarea creditelor şi achitarea obligaţiilor.

1.2.2. Funcţia de control a Gestiunii financiare

Funcţia de control are două laturi:
- o latură de constatare;
- o latură de corecţie.
Gestiune financiară
Rodica Pripoaie Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii

Adochiţei, M. în lucrarea „Finanţele întreprinderii“, Ed. Sylvi, Bucureşti, 2000,

la p. 16, consideră că: „funcţia de control nu trebuie să se rezume doar la latura
constatativă, de fotografiere a fenomenelor, rolul acesteia fiind, în special, de a
interveni cu acţiuni corective, care să contribuie la optimizarea activităţii.“
Gestiunea financiară a firmei îşi poate exercita funcţia de control doar dacă
există un anumit cadru organizatoric şi măsuri care să prevină apariţia
abaterilor şi care să conducă la utilizarea raţională a capitalului şi la respectarea
legislaţiei economice, fiscale şi financiare. Funcţia de control a finanţelor
întreprinderii trebuie să urmărească încasarea la timp a creanţelor firmei şi
achitarea obligaţiilor, dar şi utilizarea raţională şi eficientă a capitalului.
În funcţie de momentul în care este efectuat, controlul poate fi:
- preventiv;
- concomitent;
- postoperativ.
Funcţia de control poate fi exercitată de către:
- contabilul şef;
- serviciul de control financiar intern (C.F.I.);
- cenzori;
- revizori;
- alte organe autorizate prin statutul firmei respective;
- organele financiare centrale şi locale, care verifică îndeosebi modul de
stabilire şi achitarea la timp a taxelor şi impozitelor, precum şi
respectarea legislaţiei economice, financiare şi fiscale în vigoare.
Funcţia de control urmăreşte în general respectarea legislaţiei financiar-
contabile şi fiscale, utilizarea eficientă a capitalului, prevenirea şi recuperarea
pagubelor, precum şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de producerea
acestora.

1.3. Conceptul de mecanism, flux şi ciclu financiar

Definiţie
Mecanismul financiar reprezintă ansamblul metodelor, pârghiilor, tehnicilor,
instrumentelor şi procedurilor de formare şi utilizare eficientă a capitalurilor.
„Cantităţile de bunuri sau monedă transferate într-o anumită perioadă între
agenţii economici“ (Adochiţei, p. 21) poartă denumirea de flux.
În funcţie de natura lor, fluxurile pot fi:
1. fluxuri reale sau fizice;
2. fluxuri financiare.

Gestiune financiară
Rodica Pripoaie Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii

La rândul lor, fluxurile financiare pot fi:

a) fluxuri financiare de contrapartidă – presupun schimbarea imediată a unui
activ real cu monedă şi invers. De exemplu, cumpărarea unei mărfi cu plata
imediată în numerar.
b) fluxuri financiare decalate – au loc atunci când fluxurilor reale nu le
corespund imediat nişte fluxuri financiare. De exemplu, în cazul creditului
acordat clienţilor, creanţa şi datoria stingându-se la o scadenţă viitoare.
c) fluxurile financiare multiple – apar atunci când firma decide să-şi cedeze
creanţa unui terţ, în vederea obţinerii de lichidităţi înainte de scadenţa creanţei.
De exemplu, scontarea şi factoringul.
d) fluxurile financiare autonome – apar din operaţiuni ce au ca obiect
acordarea sau primirea de împrumuturi.
Ciclul financiar cuprinde ansamblul operaţiunilor ce se derulează între
momentul transformării monedei în bunuri şi servicii până în momentul
recuperării acesteia. O firmă trebuie să desfăşoare o activitate din care să
rezulte nu doar recuperarea sumelor investite iniţial, ci şi a unui surplus
monetar care reprezintă profitul, un element absolut necesar pentru continuarea
şi creşterea activităţii.

1.4. Formarea fondurilor întreprinderii

Fondurile unei firme se pot constitui prin mai multe metode, şi anume:
1. metoda aportului în numerar sau în natură;
2. metoda autofinanţării;
3. metoda creditării;
4. metoda subvențiilor bugetare.
1. Metoda aportului în numerar şi în natură – se aplică atât la constituirea unei
firme, cât şi cu ocazia majorării capitalului; această metodă dă naştere la
fondurile proprii.
2. Metoda autofinanţării – constă în reţinerea unei părţi din profitul obţinut în
vederea realizării de investiţii necesare ciclului de exploatare; şi această
metodă dă naştere tot la fonduri proprii.
3. Metoda creditării – este o metodă prin care se constituie fondurile
împrumutate, care au un caracter rambursabil şi sunt purtătoare de dobânzi.
Firmele apelează deseori la credite, dar trebuie să aibă în vedere raportul dintre
capitalul propriu şi datoriile pe termen mediu şi lung, adică levierul financiar,
astfel încât să nu le fie afectată autonomia financiară.
Levierul financiar exprimă incidenţa îndatorării firmei asupra rentabilităţii
capitalului propriu. Pentru ca o firmă care apelează la credite, să-şi sporească
rentabilitatea financiară, trebuie ca rentabilitatea economică să fie superioară
ratei dobânzii plătite la creditul angajat. În caz contrar, dacă rata dobânzii
plătite este mai mare decât rata rentabilităţii economice, rezultatul obţinut se
Gestiune financiară
Rodica Pripoaie Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii

micşorează, ceea ce conduce la reducerea rentabilităţii capitalurilor proprii,

adică a rentabilităţii financiare, care devine astfel inferioară rentabilităţii
economice. În această situaţie se spune că îndatorarea are un efect de
„măciucă“, întrucât determină scăderea rentabilităţii financiare. (Stancu,
Finanţe, 1996, p. 375) Astfel, efectul de levier financiar stă la baza deciziei de
finanţare a activităţii oricărei firme.
4. Metoda subvențiilor bugetare – se utilizează pentru stimularea unor anumite
sectoare de activitate. „Intervenţia statului în economie prin alocaţii, subvenţii
şi alte pârghii trebuie să urmărească stimularea producţiei în perioade de criză,
împiedicarea creşterii preţurilor, menţinerea puterii de cumpărare a monedei în
cazuri de inflaţie, în vederea asigurării unei mai bune distribuiri a venitului
naţional.“ (Adochiţei, p. 29)

1.5. Structura financiară şi politică a unei firme

Definiţie
Structura financiară a firmei evidenţiază ponderea capitalurilor proprii şi a
celor împrumutate în totalul capitalurilor sau raportul existent între resursele
financiare pe termen scurt şi cele pe termen mediu şi lung.
Structura financiară a întreprinderii determină efectul de levier financiar, adică
incidenţa împrumuturilor asupra rentabilităţii fondurilor proprii, precum şi
gradul de autonomie financiară a firmei.
Alegerea managerilor în ceea ce priveşte structura financiară a unei firme se
referă la stabilirea raportului optim între capitalul permanent şi resursele
financiare pe termen scurt, iar pe de altă parte alegerea ponderii optime a
fiecărei componente din cadrul capitalului permanent (capital propriu + datorii
pe termen mediu şi lung) faţă de totalul pasivului bilanţier, astfel încât în final
să conducă la maximizarea rentabilităţii, profitului şi a valorii întreprinderii
respective.
Definiţie
Politica financiară este o componentă de bază a politicii generale a
întreprinderii. Politica financiară „are misiunea de a rezolva aspecte legate de
metodele de procurare a fondurilor, stabilirea pe destinaţii raţionale şi folosirea
eficientă a acestora, asigurarea echilibrului financiar, fixarea preţurilor,
reducerea costurilor capitalului, etc.“ (Adochiţei, p. 32)
Deciziile de politică financiară se iau pornind de la structura financiară a firmei
şi având în vedere obiectivele sale.
„O decizie fundamentală de politică financiară se referă la alegerea mijloacelor
de finanţare care constă în determinarea, pe de o parte a volumului finanţării
externe în comparaţie cu finanţarea internă iar pe de altă parte în alegerea
compoziţiei finanţării externe: capital propriu sau împrumuturi.“ (Adochiţei, p.
34)

Gestiune financiară
Rodica Pripoaie Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii

Sarcina de lucru 1
Definiţi si comparaţi fluxurile financiare şi cele reale.

Rezumat
Gestiunea financiară a întreprinderii este o ştiinţă financiară care analizează
mecanismele şi metodele de constituire, repartizare şi utilizare a fondurilor
financiare în vederea eficientizării activităţii firmei respective şi pentru obţinerea
unor profituri cât mai mari. Gestiunea financiară a întreprinderii prezintă o serie
de particularităţi specifice în cazul regiilor autonome, a societăţilor comerciale,
cooperativelor şi asociaţiilor cooperatiste, societăţilor mixte deoarece
modalităţile de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor diferă în funcţie de
forma de proprietate a întreprinderii.

Teste de autoevaluare
1. Gestiunea financiară a întreprinderii reprezintă:
a) totalitatea raporturilor fiscale ale unei firme cu bugetul de stat şi bugetele
locale;
b) totalitatea raporturilor de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor
băneşti în vederea desfăşurării activităţilor economice, sociale şi culturale
la nivel de firmă;
c) totalitatea raporturilor economice ale unei firme cu alte firme din
străinătate;
d) totalitatea raporturilor de formare şi virare a obligaţiilor către bugetul de
stat;
e) un cadru organizatoric bine conturat şi relaţiile acestuia cu bugetul de
stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale şi protecţiei sociale.

2. Gestiunea financiară a întreprinderii îndeplineşte o serie de funcţii:

a) funcţia de control;
b) funcţia de exploatare;
c) funcţia de conducere;
d) funcţia de repartiţie;
e) funcţia de producţie.

3. Funcţia de repartiţie a Gestiunii financiare a întreprinderii se referă la:

a) urmărirea şi controlul gradului de lichiditate, solvabilitate şi rentabilitate
al firmei;
b) repartizarea pe uzine, secţii şi ateliere a materiilor prime şi materialelor, a
forţei de muncă şi a capitalului fix;

Gestiune financiară
Rodica Pripoaie Conceptul şi funcţiile Gestiunii financiare a întreprinderii

c) repartizarea în cadrul procesului de producţie a capitalului fix şi

circulant;
d) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispoziţia firmei şi
modul cum sunt acestea alocate şi utilizate în activitatea economică;
e) modul cum sunt luate deciziile economice şi financiare, pentru termen
scurt şi lung şi cum trebuie repartizaţi factorii de producţie în cadrul
procesului tehnologic.

4. Funcţia de control a Gestiunii financiare a întreprinderii are două laturi:

a) una de dispoziţie;
b) una de execuţie;
c) una mixtă (de dispoziţie şi execuţie);
d) una constatativă;
e) una corectivă.

5. Latura corectivă a funcţiei de control a Gestiunii financiare a întreprinderii

se referă la:
a) modul de colectare a capitalurilor iniţiale puse la dispoziţia firmei;
b) modul cum sunt alocate şi utilizate fondurile băneşti în activitatea
economică;
c) măsuri de prevenire şi corectare a abaterilor constatate in activitatea
economică;
d) creşterea eficienţei si rentabilităţii activităţii economice, a utilizării
raţionale a capitalurilor băneşti;
e) modalitatea de decontare a obligaţiilor acumulate in cadrul firmei.

Bibliografie minimală
Adochiţei, M (2000). Finanţele întreprinderii. Bucureşti: Sylvi.
Ariton, D (2000). Strategii financiare ale firmei. Brăila: Evrika.
Pripoaie, R (2004). Finanţele şi gestiunea financiară a firmei. Bucureşti:
E.D.P.
Toma, M (1994). Finanţe şi gestiune financiară. Bucureşti: E.D.P.
Pripoaie, R (2008). Gestiunea financiară a întreprinderii. Bucureşti: E.D.P.

Gestiune financiară