17.05.

2017
19.Ramadam- pelerinajul la Mecca- stâlpul credinței
Haji= a pleca spre, a te orienta într-o anumită direcție, al 5-lea pilastru al credinței islamice pe
care cred. Tre sa il faca macăr odată în viață
Data se schimbă de la un an la altul, în funcție de cum cade ramadamul. În realitate,
pelerinajul e între ziua 8-12 din cea de-a 12 lună a calendarului islamic. Este Dhu al Hijjah când
se face pelerinajul. În haine albe și în curățenie fizică și spirituală. Pelerinu tre să se îmbrace în
deux-piece: 2 piese de stofă necusute, albe, care să nu pună dif. clasei sociale. Femeile trebe să
fie complet acoperite cu excepția feței și mâinilor . Zilele sunt zile de asceză aspră care e
recomandată o gamă de activități: parfum. Realizarea pelerinajului e un ritual. Momentul cel
mai imp. e înconjurarea pietrei sfinte numită Ka” aba în sens invers acelor de ceasornic.
Pelerinajul constituie o obligație cu riscuri cu dificultăți, cu incidente frecvent s-au
întâmplat pe drumuri de dus sau întors să moară pelerinii participanți la acest pelerinaj. Autorit.
Din Arabia Saudită au încercat să reglm. Condițiile de participare și s-a fixat la cifra maximă
de pelerini la 2 milioane de persoane, excepție anul 2012 în care cifra a ajuns la 3 milioane 161
de mii.
În 2013 s-a stabilit că o persoană nu poate participa la ceea ce se numește pelerinaj mare
mai mult de o dată la 15 ani. Un musulman care a participat la pelerinaj se bucură de o stimă
aparte.
Jurisprudența islamică permite celor care nu pot participa fiindcă sunt bolnavi să trimită un om
căruia să îi plătească efortul sau să lași prin testament o sumă de bani ca să meargă altcineva în
numele tău.
20. Concepția Islamului despre moarte
În viziunea Coranului moartea fiecărei persoane e decisă de Dumnezeu iar la moartea unui
credincios Coranul prevede operațiuni precise!!! Abluțiunea sau spălarea cadavrului, învelirea
în giulgiu, rugăciune, înmormântare. O uzanță musulmană cere să se celebreze o masă funebră
la 7 și la 14 zile după moartea celui decedat. Există în credința islamică ideea reînvierii,
echivalentă cu o renaștere, creație din nou, în teologii sf. timpurilor și jud. finală fac parte din
eschatologie. La jud. finală tătă lumea în fața lui Allah și află care va fi situația, va fi teribil,
asemănător cu SF. SCRIPTURĂ după IOAN. Situația în post-existență musulmanii credincioși
merg în Paradis, păcătoșii rămân în infern o vreme, păcătoșii de altă religie rămân pe veci în
IAD. Martirii au altă soartă: ei pot servi ca intercesori pentru membrii familiilor lor ca
intermediari. E interesantă viziunea despre rai. Această descriere are încărcătură fizică: loc cu
delicii, pace, fiecare găsește cce i-a lipsit pe Pământ.

Unitate și diversitate în lumea islamului

Islamul este și insider, dar a fost de-a lungul timpului o influență ce a obligat
creștinătatea să se auto-definească (Rene Remond). Cea mai imp. ca pondere numerică :
sunnismul (majoritari). Numele de confesiune este corect utilizat în acest caz.
Sunna- obicei, tradiție, uz, cutumă. În Coran, el se referă la situația popoarelor din vechime care
nu au crezut în profeții trimiși . E modul lui Dumnezeu de a reacționa la ce fac ei acolo. Cuvântul
e consemnat în aforismele rămase de la Mahomed în haddith- uri. Prin sunna se înțelege
relatarea orală, iar la un secol după relatarea lui Mahomed, după aceea a însemnat relatarea lui
Mahomed și a confraților săi. Adjectivul sunnit se referă la orientarea tradițională în islam, cca
85%.
Secția șiită , kharigită. De unde pornește această difersificare? Pornește de la o idee: cine are
voie să conducă după ce moare Mahomed??? Trei concepții diverse: șiită, sunnită, kharigită.
După moartea lui are loc o Fitna, marea discordie, o discuție controversată cu privire la
conducerea comunităților, va marca o sciziune, o ruptură, o separație cu efecte pe termen lung
pentru islam.
Sunniții au sacralizat această perioadă, impunând și o ordine cronologică oficială a califilor care
l-au succedat pe Mahomed. În versiunea sunnită: Abu Bakhr 622
Omar a condus umma 634-644
Othman- 644-656
Ali-656-661.
Numai ultimul Ali- pentru șiiți este califu adevărat
Pentru kharigiți, sunt valizi numai 2 califi: Abu Bachr și Omar. Islamul interferează această
perioadă, perioada la care se face apel pt. justificare

Șiitții- termenul derivă de la shi”a-grupare sau partid separat, e denumirea generică pentr
o serie de orientări în islam care îl recunosc pe ALI, ca urmaș legitim al lui Mahmed.
Dpdv. Șiiți, atât sunnismul cât și șiismul sunt partea integrantă a ortodoxiei islamice, modul de
a interpreta același adevăr. Funcționează o comparație cu catolicismul și ortodoxia. Unii adepți
ai șiiți
Precum și unii din afara islamului explică ac.
Diferențiere prin intermediul unor temperamente spirituale diferite, cele două
confesiuni sunt moduri diferite de a trăi fenomenul religios. Există convingerea că islamul șiit
ar fi profund legat de religiozitatea de tip PERSAN. De aceea s-a concentrat ăn Iran, cu toate
că, de-a lungul timpului lucrurile nu au stat așa, ca exemplu, doi mari teologi ai islamului: Al
Ghazzaly și Far ad-Din ar Razi au fost și Persani și partizani ai confesiunii sunniți. Dpdv
șiițiilor, separarea grupării Ali nu se produce după moartea profetului ci înainte de aceasta,
consemnat în relatări. Acest fapt e îjn opoziție cu majoritatea alăt. Califului Abu Bachr. Sunt
cei care susțin că profetul nu și-ar fi desemnat un succesor, în timp ce iată, șiiți spun că Ali a
fost desemnat ca urmaș al lui Mahomed.

Lucrurile se complică pt. că dpdv. Șiit problema nu e doar de ordin politic, ei cred că
imamul, ca succesor al profetului e deținătorul unei cunoașteri de tip ezoteric, interpretul
privilegiat al științelor religioase. Șiiți cred că dreptul la succesiunea profetului aparține familiei
sale și celor care sunt așlături de aceasta. În viziunea lor, membrii familiei profetului sunt lanțu
prin care se transmit învățăturile și grația/harul.
Ei cred că imamul, ca profetul e impecabil și este venerat alături de acesta, există o listă
de imami legitimi. Astfel există șiismul duodecimal, care admite existența doar a 12 imami
legitimi ,e religia oficială în Iran, mai e cam în rândul a 50% dintre Iranieni, India, Pakistan,
Liban, chiar și în unele țări din Africa de Est. Cei care au orientarea asta, sunt un fel de
confesiune în cadrul șiismului: izaidiți și ismailism. Priogoană și evenimente sângeroase:
uciderea califului Ali, ca cei mai credincioși tovarăși ai acestuia. El ajunge la putere după
uciderea lui Othman, eveniment care a zguduit puternic comunitatea islamică.
Chiar dacă prima vedere asasintutl lui Ali apare ca rezultatul unei inițiative individuale,
în realitate e o criză profundă a comunității islamice. În timpul dinastiei omeiade șiismul a fost
mega persecutat. Un nepot al profetului Husayn a fost omorât de Kerbela, o tragedie care va
marca profund istoria ulterioară a islamului. Dinastia ulterioară, cea abbasidă, care vine la
putere cu sprijin șiit dar va persecuta confesiunea șiită pe întreaga sa durată.
Această confesiune se va inpune atât de serios că va întemeia dinastii: Iran –Guizii chiar
și la la Baghdad dinastia Fatimizi în Egipt. În N Africii califatul ismailit. CU toate că reușește
să se impună ATÂT DE SRIOS; această istorie marcată de tragedii își va pune amprenta supra
religiozității șiite, pietate marcată de izbăvire, salvarea prin suferință.
Sunt cunoscute procesiunile de penitență șiite și flagelare care au loc cu ocazia
diferitelor comemorări ale califului Aly și Husayn. Orașele sfinte pentru șiiți, alături de Mecca
și Medina, oraș sacru e Kerbera în Irak, locul martiriului lui Hussayn și Meshed în Iran, unde
există numerroase morminte de martiri. Majoritatea șiiților cred că seria consacrată de imami
se termină cu un imam care nu are propriu zis ci rămâne ascuns pentru a reveni ne day ca să
aducă pacea pe pământ. El se numește Mahdi.
Acesta e important pentru unii, el e cel pe care toți musulmanii îl așteaptă pentru a
instaura dreptatea și a pregăti ziua de apoi. În islamul majoritar, acest Mahdi este atribuit fie lui
Mohamed însuși, fie lui Iisus fie unui personaj misterios, tovarășu lui Moise, Al Khidr, folosesc
textul oficial al Coranului recunoscut de toți, ei pun la îndoială exactitatea pesajelor referit la
Ali.
Ca să se justifice, ei recurg la interpretări alegorice ale Coranului și de asemenea
perspectiva doctrinară include influențe dinspre filosofia veche a Iranului și dinspre filosofia
greacă, neoplatonism.Între șiiți ismailiți se găsesc gânditori care au influențat islamul în
ansamblul lui, așa încât o enciclopedie a FRAȚILOR SINCERI, o lucrare inspirată de Ismaeliți.
Între sectele ismaelite există o sectă ismaelită: SECTA QAARMATĂ. Constituită în secolu 9
are principii comuniste, secta Nosairiților, are gruparea ALAviții în Siria și Iran, Druzii, în
Liban și Siria.
În ceea ce privește principiile de bază, ca și practicile rituale, șiismul și sunnismul
coincid perfect., disputa e legată de succesiunea validă a proorocului și cunoașterea ezoterică.
KHARIGISM
E prima sectă, cea mai timpurie, derivă din kharij, care înseamnă a ieși, a se desprinde , se
leagă de istoria timpurie care interesează toate facțiunile: astfel: în momentul în care Ali a fost
desemnat calif, sg. Care a refuzat să i se supună a fost GUVERNATORUL SIRIEI,
Mu”amvyya. Ramura omeiadă avea resentimente la adresa lui Ali, resentimente care mergeau
până a contesta alegerea sa ca calif.
O asemenea problemă va duce la confruntarea armată 657 de la Siffin. După lupte
crâncene, temându-se unii credincioși că războiul va decima comunitatea, unii mai înțelepți au
făcut apel la oprirea luptei.
Pt. încheierea pactului se aleg reprez. De ambele părți și se încheie un document ambiguu, în
care atât Ali cât și Muavia sunt desemnați ca șefi ai propriilor lor partide/grupări.Arbitrajul
devine un fel de tribunal care judecă dacă Othman a fost omorât pe drept sau pe nedrept și dacă
în alegerea lui Ali s-a respectat principiul consultării, de natură să-i asigure legitimitatea.
Cei care mai târziu se vor numi kharigiți făceau parte din armata lui Ali și reprezentau
aripa dură a acesteia care se împotrivea ideea de a face pace cu Muavia, spunând că acesta e
rebelul despre care se vorbește în Coran și care trebuie conbătut cu Sabia. Pe de altă parte, Ali
a renunțat la luptă și s-a dezis de cei care au fost la început alîături de el. Concluzia: LUPTA
TRE SA CONTINUE; ÎMPĂCAREA TREBUIE RESPINSĂ. Această orientare dură se va rupe
de Ali și de restul comunității, se vor considera singurii deținători ai adevărului și îi acuză pe
restul de necredință. Ei sunt acuzați de fanatism, intransigență. Din punctul lor de vedere, nicio
persoană, indiferent de rasă nu are dreptul mai mult decât alta să conducă musulmanii, putea fi
oricine cu condiția să fie musulman ireproșabil. S-au împărțit în subsecte și tendințe: azrachită,
ibanită, sufrită, nume date de întemeietori, a supraviețuit secta ibanită, întemeiată în 747, adepții
trăiesc în ZANZIBAR; N AFRICII; 3-4%.

SECTELE RECENTE

Ahmadiyyaa
A apărut în India, fondatorul e Mirza Gulam Ahmed, din Punjab. Recunoaște profeția lui
Mahomed dar profesează și un anumit cult pentru CHRISTOS. Iisus nu ar fi murit pe cruce ci
s-ar fi refugiat în India după moartea lui aparentă și înviere și aici ar fi trăit până la 120 de ani.
E o sectă pacifistă, cel așteptat să aducă pacea e Mahdi, iar Djihadul se poate duce și cu mijloace
pașnice. În viziunea lor, Mahdiul e o chestiune complexă e încarnarea lui Iisus, Mahomed, dar
și unul din avatarurile lui Krișna. Mirza bla bla pretinte că a primit revelația de la Dumnezeu,
dar unii cred. Nu îl recunosc ca profet. Această grupare e răsp. Ân India. 1902 revistă dar și în
Pakistan, Iran, Egipt, cunoscută și în Europa, propagandă în Asia, în America și în unele țări
europene

Babism
O încercare de reformare a islamului șiit și are aparențele une noi religii. 1844- un personaj
Saiyi-Muhammad din Șiraz (Iran) se proclamă pe sine BAB=POARTĂ. Perzintă un nou Coran
pe care îl declară revelat și pune mai presus de toate puritatea morală. El promovează ideea
unor reforme sociale, unele se referă la statutul femeii, femeile pot fi văzute fără văl și
conversații limitate cu ele. Chiar și practicile rituale sunt mult simplijfivate. 1850 omorât la
ordinul șahului.

Baha’I
REZUlTĂ DIN BABISM, FONDATĂ de Baha-Alah= splendoarea lui Dumnezeu. În 1863
afirmă că a fost anunțat de BAB misiunea de a întemeia o nouă religie care să însume toate
religiile noi și vechi. PRIETENie; DRAGOSTE; RĂBDARE, RECONCILIERE ÎN NUMELE
LUI DUMNEZEU NU EXISTĂ CLER, RITUAL Șiî în fiecare oraș unde s-a răspândit există
un comitet de admin. A resurselor: CASA JUSTIȚEI
Această sectă are mulți adepți, în Europa și România.