CAPITOLUL 5

ELEMENTE FINITE DE MEMBRANĂ

Elementele de membrană fac parte din categoria elementelor finite

bidimensionale cu stare plană de tensiuni şi cu încărcare numai în planul elementului. În
cele ce urmează, vom considera planul elementului de membrană ca fiind planul (xy) şi
forma elementelor: triunghiulare, dreptunghiulare, patrulatere. Soluţia exactă a ecuaţiilor
diferenţiale de echilibru se poate determina numai în cazuri particulare pentru elementele
de membrană, din acest motiv se folosesc funcţii de interpolare (de aproximare) a
câmpului deplasărilor şi matricele de rigiditate se determină prin metode variaţionale.
Pentru uşurarea determinării termenilor matricei de rigiditate, pentru elementele de
membrană se vor utiliza „coordonate de suprafaţă” în locul coordonatelor carteziene.

5.1 DEDUCEREA MATRICEI DE RIGIDITATE A

ELEMENTELOR DE MEMBRANĂ TRIUNGHIULARE
5.1.1 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ TRIUNGHIULAR CU LEGE
LINIARĂ DE VARIAŢIE A CÂMPULUI DEPLASĂRILOR
(3 NODURI/ 6 GRADE DE LIBERTATE)

Considerăm un element de membrană triunghiular izoparametric, având în

fiecare nod 2 grade de libertate, deplasările u şi v după axele x şi y în sistemul local de
coordonate al elementului (fig.5.1).
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 119

Obs. Acest element este cunoscut şi sub numele de element de membrană

triunghiular cu câmp de deformaţii specifice constante pe element (vezi relaţia 5.8),
având laturile elementului drepte.

Fig.5.1 Element triunghiular de membrană liniar (3noduri/6grade de libertate)

Vectorul gradelor de libertate nodale pentru elementul de membrană (fig.5.1) este:

{u k } = {u1 v1 u 2 v2 u3 v3 }
T
(5.1)
Funcţiile de interpolare (aproximare) a câmpului deplasărilor sunt liniare, cu expresia:
u (x, y ) = α1 + α 2 x + α 3 y u (x, y )
⇒ {u}=   = [ f (x, y )]{α} (5.2)
v(x, y ) = α 4 + α 5 x + α 6 y v(x, y )
1 x y 0 0 0 
unde: [ f (x, y )] =   este matricea funcţiilor de interpolare;
0 0 0 1 x y 
{α}= {α1 α 2 α 3 α 4 α 5 α 6 }T vectorul parametrilor funcţiei de interpolare.
Matricea de rigiditate se determină folosind o metodă variaţională, respectiv
principiul lucrului mecanic virtual. Din relaţia (3.69) pentru matricea de rigiditate în
general avem relaţia:
[K ] = [A−1 ]T [K * ][A−1 ] [K ]= ∫ [B ] [E ][B ]dV
* * T *
(5.3)
( ) V

unde notaţiile sunt cele din capitolul 3.

Matricea de legătură între vectorul deplasărilor nodale {u k } şi cel al
parametrilor {α} se obţine din relaţiile (5.2), introducând coordonatele carteziene ale
nodurilor:
120 Metoda elementului finit în construcţii navale

u1 = u (x1 , y1 ) v1 = v(x1 , y1 )
u 2 = u (x2 , y2 ) v2 = v(x2 , y 2 ) ⇒ {uk }= [A]{α} ⇒ {α}= [A−1 ]{uk }
u3 = u (x3 , y3 ) v3 = v(x3 , y3 )
1 x1 y1 0 0 0
0 0 0 1 x1 y1 
 (5.4)
1 x y2 0 0 0
[A] =  2 
0 0 0 1 x2 y2 
1 x3 y3 0 0 0
 
0 0 0 1 x3 y3 
Din relaţiile (5.4) obţinem un sistem algebric liniar Cramerian:
1 x1 y1   α1   u1 
1 x y  α  = u  unde aria triunghiului A are expresia:
 2 2  2   2 ∆
  
1 x3 y3  α 3  u3 

1 x1 y1 1 x1 y1
2 A∆ = 1 x2 y2 = 0 x2 − x1 y2 − y1 = (x2 − x1 )(y3 − y 2 ) − (x3 − x2 )(y2 − y1 )
1 x3 y3 0 x3 − x2 y3 − y 2
u1 x1 y1
1 u u u
α1 = u2 x2 y2 = 1 (x2 y3 − x3 y2 ) + 2 (x3 y1 − x1 y3 ) + 3 (x1 y2 − x2 y1 )
2 A∆ 2 A∆ 2 A∆ 2 A∆
u3 x3 y3
1 u1 y1
1 u u u
α2 = 1 u2 y2 = 1 (y2 − y3 ) + 2 ( y3 − y1 ) + 3 (y1 − y2 )
2 A∆ 2 A∆ 2 A∆ 2 A∆
1 u3 y3
1 x1 u1
1 u u u
α3 = 1 x2 u 2 = 1 (x3 − x2 ) + 2 (x1 − x3 ) + 3 (x2 − x1 )
2 A∆ 2 A∆ 2 A∆ 2 A∆
1 x3 u3
Facem următoarele notaţii:
a1 = x2 y3 − x3 y2 a2 = x3 y1 − x1 y3 a3 = x1 y2 − x2 y1
b1 = y2 − y3 b2 = y3 − y1 b3 = y1 − y 2 (5.5)
c1 = x3 − x2 c2 = x1 − x3 c3 = x2 − x1
de unde rezultă:
1
α1 = (a1 ⋅ u1 + a2 ⋅ u2 + a3 ⋅ u3 ) ; α 2 = 1 (b1 ⋅ u1 + b2 ⋅ u2 + b3 ⋅ u3 )
2 A∆ 2 A∆
(5.6.a)
1
α3 = (c1 ⋅ u1 + c2 ⋅ u2 + c3 ⋅ u3 )
2 A∆
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 121

Analog obţinem:
1 x1 y1  α 4   v1 
1 x    
 2 y2  α 5  = v2  ⇒
1 x3 y3  α 6  v3 
1
α4 = (a1 ⋅ v1 + a2 ⋅ v2 + a3 ⋅ v3 ) ; α 5 = 1 (b1 ⋅ v1 + b2 ⋅ v2 + b3 ⋅ v3 )
2 A∆ 2 A∆
(5.6.b)
1
α6 = (c1 ⋅ v1 + c2 ⋅ v2 + c3 ⋅ v3 )
2 A∆
Din relaţiile (5.6) obţinem inversa matricei [A] cu expresia:
a1 0 a2 0 a3 0
b 0 b2 0 b3 0 
 1
1  c1 0
{α} = [A−1 ]{uk } [A ]
−1
= 
2 A∆  0
0
a1
c2
0
0
a2
c3
0 a3 
 (5.7)
0 b1 0 b2 0 b3 
 
 0 c1 0 c2 0 c3 
Matricea deformaţiilor specifice, din relaţia Cauchy, pentru elementul
bidimensional de membrană are expresia:
ε xx  ∂u ∂x 0 
  
{ε}= ε yy  =  0 ∂v ∂y  = [∆ ]{u}= [∆ ][ f (x, y )]{α}= B * {α} [ ]
γ  ∂u ∂y ∂v ∂x 
 xy   
∂ ∂x 0  0 1 0 0 0 0 
[ ] 
B = [∆ ][ f (x, y )] =  0
* 
∂ ∂y  
1 x y 0 0 0  
0 0 0 1 x y  = 0 0 0 0 0 1 (5.8)
∂ ∂y ∂ ∂x   0 0 1 0 1 0
Matricea de elasticitate în cazul unui element bidimensional cu stare plană de
tensiuni din relaţia Hooke (2.18) este:
 
 1 ν 0 
[E ] = E 2 ν 1 0  (5.9)
1− ν  1− ν
0 0 
 2 
De unde obţinem pentru nucleul matricei de rigiditate expresia:
 
 0 1 0 0 0 ν
[ ]
[E ] B* = E 2 0 ν 0 0 0 1 
1− ν  
1− ν 1− ν
0 0 0 0
 2 2 
122 Metoda elementului finit în construcţii navale

0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 ν 
 1− ν 1− ν
E 0 0 0 0
[ ] [ ]
B * [E ] B * =
T

1 − ν 2 0 0
2
0 0
2
0 0

 1− ν 1− ν 
0 0
2
0
2
0
0 ν 0 0 0 1 

0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 ν 
 1− ν 1− ν
0 0
[ ] [ ] [ ] T
[ ] [ ]
K * = ∫ B * [E ] B * dV = ∫ B * [E ] B * tdA =
T EtA ∆
1 − ν 0
2

0
2
0
2  (5.10)
(V ) (A) 0 0 0 0 0
 1− ν 1− ν 
0 0
2
0
2
0
0 ν 0 0 0 1 

unde t este grosimea elementului de membrană.
 a1 b1 c1 0 0 0
0 0 0 a1 b1 c1 

1 a2 0
[A ]−1 T
= 
2 A∆  0
b2
0
c2
0
0
a2
0
b2 c2 
 (5.11)
 a3 b3 c3 0 0 0
 
 0 0 0 a3 b3 c3 
Matricea de rigiditate a elementului de membrană triunghiular liniar pe baza
relaţiilor (5.7), (5.10),(5.11) are expresia:
 0 0 0 0 0 0 
 b νc1 b2 ν c2 b3 νc3 
 1
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
[K ][A ] (
* −1
=
Et c1
)
2 1 − ν2  0
2
b1
0
2
c2
0
2
b2
0
2
c3
0
2
b3
2 
0 
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
c1 b1 c2 b2 c3 b3 
 2 2 2 2 2 2 
 νb1 c1 νb2 c2 νb3 c3 
(5.12)
ψ11 φ11 ψ12 φ12 ψ13 φ13 
φ θ11 φ 21 θ12 φ31 θ13 
 11
ψ12 φ 23 
[K ] = [A−1 ]T [K * ][A−1 ]= Et φ 21 ψ 22 φ 22 ψ 23
(
4 A∆ 1 − ν 2 ) 
 φ12 θ12 φ 22 θ 22 φ32

θ 23 
ψ13 φ31 ψ 23 φ32 ψ 33 φ33 
 
 φ13 θ13 φ 23 θ 23 φ33 θ33 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 123

unde:
1− ν 1− ν 1− ν
ψ ij = bi b j + ci c j , θij = ci c j + bi b j , φij = νbi c j + b j ci , i, j = 1,2,3
2 2 2
Obs1. Din relaţiile (5.5), (5.6), (5.2), obţinem pentru funcţiile câmpului
deplasărilor relaţiile:
1
u (x, y ) = {[x2 y3 − x3 y2 + (y2 − y3 )x + (x3 − x2 )y ]u1 +
2 A∆
[x3 y1 − x1 y3 + (y3 − y1 )x + (x1 − x3 )y]u2 + [x1 y2 − x2 y1 + (y1 − y2 )x + (x2 − x1 )y]u3} =
1
= {[(y3 − y2 )(x2 − x ) + (x3 − x2 )(y − y2 )]u1 +
2 A∆ (5.13)
[(y3 − y1 )(x − x3 ) + (x3 − x1 )(y3 − y )]u2 + [(y2 − y1 )(x1 − x ) + (x2 − x1 )(y − y1 )]u3 }
1
v(x, y ) = {[(y3 − y2 )(x2 − x ) + (x3 − x2 )(y − y2 )]v1 +
2 A∆
[(y3 − y1 )(x − x3 ) + (x3 − x1 )(y3 − y )]v2 + [(y2 − y1 )(x1 − x ) + (x2 − x1 )(y − y1 )]v3 }
Din relaţiile (5.13) rezultă că pentru câmpul deplasărilor pe fiecare latură a
elementului obţinem o variaţie liniară. Acestea depind doar de deplasările din nodurile
ce definesc latura respectivă. Rezultă că elementul triunghiular de membrană liniar
asigură continuitatea deplasărilor între două elemente triunghiulare adiacente care au o
latură comună (au două noduri comune).
[ ]
Obs2. Rangul nucleului matricei de rigiditate K * (5.10) respectiv matricea
de rigiditate [K ] (5.12) este 3 şi deci formularea elementului respectă includerea celor
3 grade de libertate de corp rigid: translaţiile după axele x,y şi rotaţia în planul (xy).

5.1.2 COORDONATELE NATURALE DE SUPRAFAŢĂ

Coordonatele naturale de suprafaţă sunt adimensionale. Coordonatele naturale

de suprafaţă sunt definite local elementului şi au avantajul faţă de sistemul de
coordonate cartezian local, de a simplifica procesul de formulare a matricei de
rigiditate a elementului finit. Coordonatele naturale de suprafaţă locale au fost
introduse de Argyris şi pot fi definite indiferent de forma geometrică a elementului
finit (fig.5.2).
În fig.5.2. considerăm un punct P(x,y) arbitrar din interiorul elementului
triunghiular (123), pentru care se pot defini ariile A1 , A2 , A3 .
A1 + A2 + A3 = A∆ (5.14)
Se va descrie fiecare punct P din interiorul elementului prin raportul ariilor
suprafeţelor obţinute prin unirea punctului cu nodurile elementului şi aria totală a
elementului. Coordonatele naturale de suprafaţă au expresia:
A A A
L1 = 1 L2 = 2 L3 = 3 L1 + L2 + L3 = 1 {L} = {L1 L2 L3 }T (5.15)
A∆ A∆ A∆
124 Metoda elementului finit în construcţii navale

Fig.5.2 Coordonate naturale de suprafaţă

Coordonatele naturale de suprafaţă pentru nodurile elementului triunghiular sunt:

(1) → {1,0,0} (2) → {0,1,0} (3) → {0,0,1} şi centrul de greutate {1 3 ,1 3 ,1 3} (5.16)
Între coordonatele carteziene locale şi coordonatele naturale de suprafaţă se
pot stabili relaţii de transformare cu expresia:
1   L1   L1  1 
      −1  
 x  = [C ] L2  ⇒  L2  = C  x  [ ] (5.17)
 y L  L   y
   3  3  
Pe baza definiţiei coordonatelor naturale de suprafaţă putem stabili relaţiile:
1 x1 y1 0 x1 − x3 y1 − y3
1 1
A∆ = 1 x2 y2 = 0 x2 − x3 y 2 − y3 =
2 2
1 x3 y3 1 x3 y3 (5.18.a)
1
= [(x1 − x3 )(y2 − y3 ) − (x2 − x3 )(y1 − y3 )] = 1 (c2b1 − c1b2 )
2 2
şi respectiv subariile au expresiile:
1 x y 1 x y
1 1 1
A1 = 1 x2 y2 = 0 x2 − x y2 − y = [(x2 − x)(y3 − y2 ) − (y2 − y )(x3 − x2 )]
2 2 2
1 x3 y3 0 x3 − x2 y3 − y2 (5.18.b)
1
= [(x2 y3 − y2 x3 ) + (y2 − y3 )x + (x3 − x2 )y ] = 1 [a1 + b1 x + c1 y ]
2 2
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 125

1 x1 y1 0 x1 − x y1 − y
1 1 1
A2 = 1 x y = 1 x y = [(x3 − x1 )( y1 − y ) − (x1 − x )( y3 − y1 )]
2 2 2
1 x3 y3 0 x3 − x1 y3 − y1 (5.18.c)
1
= [(x3 y1 − y3 x1 ) + (y3 − y1 )x + (x1 − x3 )y ] = 1 [a2 + b2 x + c2 y ]
2 2
1 x1 y1 0 x1 − x y1 − y
1 1 1
A3 = 1 x2 y2 = 0 x2 − x1 y 2 − y1 = [(x1 − x )( y 2 − y1 ) − (x2 − x1 )( y1 − y )]
2 2 2
1 x y 1 x y (5.18.d)
1
= [(x1 y2 − y1 x2 ) + (y1 − y2 )x + (x2 − x1 )y ] = 1 [a3 + b3 x + c3 y ]
2 2
Din relaţiile (5.18) obţinem:
A 1
L1 = 1 = (a1 + b1 x + c1 y )
A∆ 2 A∆
A2 1
L2 = = (a2 + b2 x + c2 y )
A∆ 2 A∆
A3 1
L3 = = (a3 + b3 x + c3 y ) (5.19)
A∆ 2 A∆
 L1   a1 b1 c1  1   a1 b1 c1 
 
 L2  =
1 

  
a2 b2 c2   x  ⇒ C = −1 1 
[ ]
a2 b2 c2 
 L  2 A∆ a b c   y  2 A∆
 a3 b3 c3 
 3  3 3 3  
Folosind coordonatele nodurilor elementului în relaţia (5.17) obţinem:
 1   c11 c12 c13  1
    
 x1  = c21 c22 c23  0 ⇒ c11 = 1 c21 = x1 c31 = y1
 y  c c33  0
 1   31 c32
 1   c11 c12 c13  0
    
 x2  = c21 c22 c23  1 ⇒ c12 = 1 c22 = x2 c32 = y 2 (5.20)
 y  c c33  0
 2   31 c32
 1   c11 c12 c13  0
    
 x3  = c21 c22 c23  0 ⇒ c13 = 1 c23 = x3 c33 = y3
 y  c c33  1 
 3   31 c32
de unde rezultă:
1   1 1 1   L1  1 1 1
    
 x  =  x1 x2 
x3  L2  ⇒ [C ] =  x1 x2 x3  (5.21)
 y  y y2 y3   L3   y1 y2 y3 
   1
126 Metoda elementului finit în construcţii navale

Obs. Din relaţia (5.15) rezultă că L3 = 1 − L1 − L2 şi deci putem considera doar

două coordonatele de suprafaţă independente L1 , L2 .
Fie o funcţie φ definită în sistemul de coordonate naturale de suprafaţă. La
calculul termenilor matricei de rigiditate este necesară determinarea derivatelor
funcţiei φ în sistemul de coordonate carteziene: ∂φ ∂x şi ∂φ ∂y , ce vor fi exprimate
în funcţie de derivatele ∂φ ∂L1 şi ∂φ ∂L2 după cum urmează:
∂φ ∂φ ∂x ∂φ ∂y  ∂φ   ∂x ∂y   ∂φ 
= ⋅ + ⋅
∂L1 ∂x ∂L1 ∂y ∂L1  ∂L   ∂L ∂L1   ∂x 
⇒  1= 1 
∂φ ∂φ ∂x ∂φ ∂y ∂φ ∂x ∂y   ∂φ 
= ⋅ + ⋅     
 ∂   ∂ ∂L2   ∂y  (5.22)
∂L2 ∂x ∂L2 ∂y ∂L2  2   L2
L
 ∂φ ∂L1 

∂φ ∂L
∂φ ∂x 
 = [J ]
∂φ ∂y
 ⇒ 
∂φ ∂x 
∂ φ ∂y
= J
−1
[ ]∂∂φφ ∂∂LL 
1

 2      2

unde matricea [J ] este matricea Jacobiană a transformării de coordonate şi are expresia:

 ∂x ∂y 
 ∂L 
[J ] =  ∂x1 ∂∂Ly1  (5.23.a)
 
 ∂L2 ∂L2 
Prin calcul direct obţinem:
x = x1 L1 + x2 L2 + x3 L3 = x1 L1 + x2 L2 + x3 (1 − L1 − L2 ) ⇒
∂x ∂x
= x1 − x3 = c2 = x2 − x3 = −c1
∂L1 ∂L2
y = y1 L1 + y 2 L2 + y3 L3 = y1 L1 + y 2 L2 + y3 (1 − L1 − L2 ) ⇒
(5.23.b)
∂y ∂y
= y1 − y3 = −b2 = y2 − y3 = b1
∂L1 ∂L2
− b2 
[J ] = 
c2
⇒ ⇒ det[J ] = c2 b1 − c1b2 = 2 A∆
− c1 b1 
Inversa matricei Jacobiene rezultă din următoarele relaţii:

[J ][J ] = ββ
−1 11 β12   c2 − b2  1 0
β 22  − c1  =
b1  0 1   ⇒
β11c2 − β12 c1 = 1
− β11b2 + β12 b1 = 0
⇒
 21
(5.23.c)
⇒ J −1 =[ ] 1 b1 b2 
2 A∆ c1 c2 
Pentru elementele finite bidimensionale, ca urmare a operaţiilor de
transformare de coordonate din carteziene în cele de suprafaţă, matricea de rigiditate
(3.69) se va putea calcula cu relaţiile:
dV = t ⋅ dA = t ⋅ dxdy = t ⋅ det [J ]dL1dL2 [B] = [B* ][A−1 ] (5.24)
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 127

[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]⋅ det[J ]dL1dL2 (5.25)

(A)
unde am folosit notaţiile din capitolul 3.
Obs. Calculul integralelor ce intervin în termenii matricei de rigiditate se
simplifică mult la exprimarea cu ajutorul coordonatelor de suprafaţă, folosind formula:
k! !! m!
∫ L1 ⋅ L2 ⋅ L3
k m
!
dA = 2 A∆ (5.26)
(A) (2 + k + ! + m)!

5.1.3 FORMULAREA MATRICEI DE RIGIDITATE A ELEMENTULUI

DE MEMBRANĂ TRIUNGHIULAR FOLOSIND COORDONATELE
NATURALE DE SUPRAFAŢĂ

Elementul finit triunghiular liniar din fig.5.1 admite în coordonate naturale de

suprafaţă exprimarea din fig.5.3.

Fig.5.3 Elementul de membrană triunghiular exprimat în coordonate naturale de suprafaţă

Funcţiile câmpului deplasărilor din relaţia (5.2) au expresia:

u (x, y ) = α1 + α 2 x + α 3 y
x, y ∈ ( A ) (5.27)
v(x, y ) = α 4 + α 5 x + α 6 y
Din relaţia (5.21) între coordonatele carteziene (x,y) şi coordonatele de
suprafaţă există relaţia:
x = x1 ⋅ L1 + x2 ⋅ L2 + x3 ⋅ L3
y = y1 ⋅ L1 + y 2 ⋅ L2 + y3 ⋅ L3 (5.28)
1 = L1 + L2 + L3
128 Metoda elementului finit în construcţii navale

Din relaţiile (5.27),(5.28) funcţiile de aproximare ale câmpului deplasărilor

exprimate în coordonate naturale de suprafaţă au expresia:
u = α1 (L1 + L2 + L3 ) + α 2 (x1 ⋅ L1 + x 2 ⋅ L2 + x3 ⋅ L3 ) + α 3 ( y1 ⋅ L1 + y 2 ⋅ L2 + y3 ⋅ L3 )
v = α 4 (L1 + L2 + L3 ) + α 5 (x1 ⋅ L1 + x 2 ⋅ L2 + x3 ⋅ L3 ) + α 6 ( y1 ⋅ L1 + y 2 ⋅ L2 + y 3 ⋅ L3 )
u = (α1 + α 2 x1 + α 3 y1 )L1 + (α1 + α 2 x2 + α 3 y 2 )L2 + (α1 + α 2 x3 + α 3 y3 )L3
⇒ (5.29)
v = (α 4 + α 5 x1 + α 6 y1 )L1 + (α 4 + α 5 x2 + α 6 y 2 )L2 + (α 4 + α 5 x3 + α 6 y3 )L3
u = β1 ⋅ L1 + β 2 ⋅ L2 + β3 ⋅ L3
⇒
v = β 4 ⋅ L1 + β5 ⋅ L2 + β 6 ⋅ L3
Pentru a exprima vectorul parametrilor {β}= {β1 β2 β3 β4 β5 β6 } în
T

funcţie de vectorul gradelor de libertate nodale (5.1) {uk } = {u1 v1 u2 v2 u3 v3}

T

impunem în relaţia (5.29) condiţia satisfacerii valorilor câmpului deplasărilor în

nodurile elementului de membrană triunghiular.
nod 1 (1,0,0) ⇒ u1 = β1 , v1 = β 4
u = L1 ⋅ u1 + L2 ⋅ u 2 + L3 ⋅ u3
nod 2 (0,1,0 ) ⇒ u 2 = β 2 , v2 = β5 ⇒
v = L1 ⋅ v1 + L2 ⋅ v2 + L3 ⋅ v3
nod 3 (0,0,1) ⇒ u3 = β3 , v3 = β6 (5.30)
3 3
⇒ u = ∑ N i ⋅ ui v = ∑ N i ⋅ vi
i =1 i =1

unde funcţiile de formă pentru elementul de membrană triunghiular liniar sunt:

N1 = L1 N 2 = L2 N 3 = L3 = 1 − L1 − L2 (5.31)
Din relaţiile (5.30),(5.31) pentru funcţiile câmpului deplasărilor avem relaţia:
{u} = [N u (L1 , L2 )]{uk } (5.32)
unde matricea funcţiilor de formă este:

[N u (L1 , L2 )] =  1
N 0 N2 0 N3 0
=
 0 N1 0 N2 0 N 3 
 L1 0 L2 0 1 − L1 − L2 0 
=
 0 L1 0 L2 0 1 − L1 − L2 
Din relaţiile (5.22),(5.23.c) operatorul de derivare la schimbarea de
coordonate din carteziene în cele de suprafaţă este:
∂ ∂x 
 = J  [ ]
−1  ∂ ∂L1 
 J −1 = [ ]
1 b1 b2 
2 A∆ c1 c2 
(5.33)
∂ ∂y  ∂ ∂L2 
Pe baza relaţiilor Cauchy şi a relaţiilor (5.32),(5.33),(5.8) obţinem matricea
deformaţiilor specifice, exprimată folosind coordonatele naturale de suprafaţă.
{ε}= [∆]{u}= [∆][N u ]{uk }= [B]{u k } ⇒ [B ] = [∆ ][N u ] (5.34)
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 129

∂   ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 
 0  0 0 0 
 ∂x   ∂x ∂x ∂x 
∂   N1 0 N2 0 N3 0  ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 
[B] =  0  = 0 0 0
∂y   0 N1 0 N2 0 N 3   ∂y ∂y ∂y 
∂ ∂   ∂N ∂N1 ∂N 2 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 3 
   1 
 ∂y ∂x   ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 

 ∂N i   ∂N i   ∂N i 
 ∂x   ∂L  1 b1 b2   ∂L1 
[ ]
−1
 ∂N  = J  ∂N  =
1
   ∂N  i = 1,2,3 (5.35)
 i  i  2 A∆ c1 c2   i 
 ∂y   ∂L2   ∂L2 

 ∂N1 
 ∂x  1 b1 b2  1 ∂N1 b ∂N1 c
 ∂N  =     ⇒ = 1 , = 1
 1  2 A∆ c1 c2  0 ∂x 2 A∆ ∂y 2 A∆
 ∂y 
 ∂N 2 
 ∂x  1 b1 b2  0 ∂N 2 b ∂N 2 c
 ∂N  =     ⇒ = 2 , = 2 (5.36)
 2  2 A∆ c1 c2  1 ∂x 2 A∆ ∂y 2 A∆
 ∂y 
 ∂N 3 
 ∂x  1 b1 b2  − 1 ∂N 3 − (b1 + b2 ) b ∂N 3 − (c1 + c2 ) c
 ∂N  = c c  − 1 ⇒ ∂x = 2 A = 3 , = = 3
 3
 2 A∆  1 2   ∆ 2 A∆ ∂y 2 A ∆ 2 A∆
 ∂y 
şi din relaţiile (5.34),(5.36) obţinem:
b1 0 b2 0 b3 0
1 
[B] = 0 c1 0 c2 0 c3  (5.37)
2 A∆ 
c1 b1 c2 b2 c3 b3 
Matricea de rigiditate [K ] a elementului de membrană triunghiular, pe baza
relaţiilor (5.25),(5.23.b), (5.37) are expresia:
 
 1 ν 0 
[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]dA [E ] = E 2 ν 1 0 
( A) 1− ν  1− ν
0 0 
 2 
 
 b1 νc1 b2 νc 2 b3 νc 3 
E
[E ][B] =  νb νb2 νb3 c3 
( )
2 A∆ 1 − ν 2 1 − ν

1 c1
1− ν 1− ν 1− ν
c2
1− ν 1− ν 

c b1 c2 b2 c3 b3
 2 1 2 2 2 2 2 
de unde prin calcul direct rezultă:
130 Metoda elementului finit în construcţii navale

ψ11 φ11 ψ12 φ12 ψ13 φ13 

φ θ11 φ 21 θ12 φ31 θ13 
 11
Et ψ12 φ 21 ψ 22 φ 22 ψ 23 φ 23 
[K ] =
(
4A∆ 1 − ν 2 ) 
 φ12 θ12 φ 22 θ 22 φ32

θ 23 
(5.38)
ψ13 φ31 ψ 23 φ32 ψ 33 φ33 
 
 φ13 θ13 φ 23 θ 23 φ33 θ33 

1− ν 1− ν 1− ν
ψ ij = bi b j + ci c j ; θij = ci c j + bi b j ; φij = νbi c j + b j ci ; i, j = 1,2,3 (5.39)
2 2 2
Obs. Relaţia matricei de rigiditate [K ] (5.38) este identică cu cea din relaţia
(5.12) obţinută folosind exprimarea în coordonate carteziene.

5.1.4 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ TRIUNGHIULAR CU LEGE

PARABOLICĂ DE VARIAŢIE A CÂMPULUI DEPLASĂRILOR -
ELEMENT SUBPARAMETRIC CU LATURI DREPTE
(6 NODURI/12 GRADE DE LIBERTATE NODALE)

Acest element finit este cunoscut şi sub denumirea de element triunghiular de

membrană cu lege liniară de variaţie pentru câmpul deformaţiilor specifice. Se obţine
din elementul de membrană triunghiular clasic (cap.5.1.1) prin adăugarea a 3 noduri
suplimentare dispuse la mijlocul laturilor triunghiului (fig.5.4).
Considerăm formularea subparametrică a elementului finit de membrană, cu
câte 2 grade de libertate pe fiecare nod: deplasările u şi v. Pentru câmpul deplasărilor
adoptăm funcţii parabolice (5.43), iar pentru geometrie funcţii liniare (5.42), având
laturile elementului drepte (funcţia geometriei este de ordin inferior câmpului
deplasărilor).
Vectorul gradelor de libertate nodale pentru elementul de membrană din
(fig.5.4) este:
{u k } = {u1 v1 u 2 v2 u3 v3 u4 v4 u5 v5 u6 v6 }
T
(5.40)
În coordonate carteziene funcţiile de interpolare a câmpului deplasărilor sunt
parabolice, având expresia:
u(x, y ) = α1 + α 2 x + α3 y + α 4 x 2 + α5 xy + α 6 y 2 u(x, y )
⇒ {u}=   = [ f (x, y )]{α} (5.41)
v(x, y ) = α 7 + α8 x + α9 y + α10 x + α11xy + α12 y v(x, y )
2 2

unde: {α} = {α1 α 2 α11 α12 }

T
α3 α4 α5 α6 α7 α8 α9 α10
 x2 y2 0
[ f (x, y )] = 1 x y xy 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 1 x y x2 xy y2 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 131

Fig.5.4 Element de membrană triunghiular cu lege parabolică pentru câmpul deplasărilor

Pentru calculul matricei de rigiditate vom utiliza exprimarea în coordonate

naturale de suprafaţă. Din relaţia (5.21) avem:
1 = L1 + L2 + L3
x = L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 (5.42)
y = L1 y1 + L2 y2 + L3 y3
astfel încât funcţiile câmpului deplasărilor în coordonate de suprafaţă devin:
u = α1 (L1 + L2 + L3 ) + α 2 (L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 ) + α 3 (L1 y1 + L2 y2 + L3 y3 ) +
+ α 4 (L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 ) + α 5 (L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 )(L1 y1 + L2 y2 + L3 y3 ) +
2

+ α 6 (L1 y1 + L2 y 2 + L3 y3 ) = α1 (L1 + L2 + L3 ) + α 2 (L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 )(L1 + L2 + L3 ) +

2 2

+ α 3 (L1 y1 + L2 y2 + L3 y3 )(L1 + L2 + L3 ) + α 4 (L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 ) +

2

+ α 5 (L1 x1 + L2 x2 + L3 x3 )(L1 y1 + L2 y2 + L3 y3 ) + α 6 (L1 y1 + L2 y2 + L3 y3 )

2

de unde rezultă:
u = β1 L12 + β 2 L22 + β3 L23 + β 4 L1 L2 + β5 L2 L3 + β 6 L3 L1
(5.43)
v = β7 L12 + β8 L22 + β9 L23 + β10 L1 L2 + β11 L2 L3 + β12 L3 L1
fiind funcţii parabolice în coordonate de suprafaţă.
Pentru a determina legătura dintre vectorul parametrilor din relaţia (5.43):
{β} = {β1 β2 β3 β 4 β5 β6 β7 β8 β9 β10 β11 β12 }
T
(5.44)
şi vectorul gradelor de libertate nodale {u k } (5.40) , vom impune în relaţia (5.43)
condiţia satisfacerii valorilor câmpului deplasărilor în nodurile elementului de
membrană triunghiular din (fig.5.4):
132 Metoda elementului finit în construcţii navale

nod 1 → (1,0,0 ) ⇒ u1 = β1 , v1 = β7
nod 2 → (0,1,0 ) ⇒ u 2 = β 2 , v2 = β8 ⇒
nod 3 → (0,0,1) ⇒ u3 = β3 , v3 = β9
u = u1 ⋅ L12 + u 2 ⋅ L22 + u3 ⋅ L23 + β 4 ⋅ L1 L2 + β5 ⋅ L2 L3 + β6 ⋅ L3 L1
v = v1 ⋅ L12 + v2 ⋅ L22 + v3 ⋅ L23 + β10 ⋅ L1 L2 + β11 ⋅ L2 L3 + β12 ⋅ L3 L1

nod 4 → (1 2 ,1 2 ,0 ) ⇒ β 4 = 4u 4 − u1 − u 2 β10 = 4v4 − v1 − v2

nod 5 → (0,1 2 ,1 2) ⇒ β 5 = 4u5 − u 2 − u3 β11 = 4v5 − v2 − v3 (5.45)
nod 6 → (1 2 ,0,1 2) ⇒ β 6 = 4u6 − u1 − u3 β12 = 4v6 − v1 − v3

şi după gruparea termenilor rezultă:

u = u1 [L1 − (L2 + L3 )] + u 2 L2 [L2 − (L1 + L3 )] + u3 L3 [L3 − (L1 + L2 )] +
+ u 4 (4 L1 L2 ) + u5 (4 L2 L3 ) + u6 (4 L3 L1 )
v = v1 [L1 − (L2 + L3 )] + v2 L2 [L2 − (L1 + L3 )] + v3 L3 [L3 − (L1 + L2 )] +
+ v4 (4 L1 L2 ) + v5 (4 L2 L3 ) + v6 (4 L3 L1 )
Prin calcul direct obţinem:
6
u = u1 N1 + u 2 N 2 + u3 N 3 + u 4 N 4 + u5 N 5 + u6 N 6 = ∑ ui N i
i =1
6
(5.46.a)
v = v1 N1 + v2 N 2 + v3 N 3 + v4 N 4 + v5 N 5 + v6 N 6 = ∑ vi N i
i =1

unde funcţiile de formă ale elementului de membrană triunghiular parabolic sunt:

N1 = L1 (2 L1 − 1) N 2 = L2 (2 L2 − 1) N 3 = L3 (2 L3 − 1)
(5.46.b)
N 4 = 4 L1 L2 N 5 = 4 L2 L3 N 6 = 4 L3 L1
Din relaţiile (5.46) pentru funcţiile câmpului deplasărilor avem:
{u} = [N u (L1 , L2 )]{uk }
[N u (L1 , L2 )] = 
N1 0 N2 0 N3 0 N4 0 N5 0 N6 0  (5.47)
0 N1 0 N2 0 N3 0 N4 0 N5 0 N 6 
Pe baza relaţiilor Cauchy şi a relaţiilor (5.47) obţinem matricea deformaţiilor
specifice exprimată folosind coordonatele naturale de suprafaţă ( ε z ≅ 0 ).
 ε x  ∂u ∂x 0 
  
εy  =  0 ∂v ∂y  = [∆][N u ]{u k } [B] = [∆][N u ] (5.48)
γ  ∂u ∂y ∂v ∂x 
 xy   
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 133

 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 6 
 0 0 0 0 0 0 
 ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x 
[B] =  0 ∂N1 0 ∂N 2 0 ∂N3 0
∂N 4
0
∂N 5
0
∂N 6 
∂y ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y 
 ∂N ∂N ∂N ∂N ∂N ∂N3 ∂N 4 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 5 ∂N 6 ∂N 6 
 1 1 2 2 3

 ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 
Pe baza relaţiei (5.22) obţinem:
 ∂N i   ∂N i 
 ∂x  1 b1 b2   ∂L1 
 ∂N  =    ∂N  i = 1,6 (5.49)
 i  2 A∆ c1 c2   i 
 ∂y   ∂L2 

 ∂N1 
 ∂x  1 b1 b2  4 L1 − 1 ∂N1 b ∂N1 c
 ∂N  =     ⇒ = 1 (4 L1 − 1) , = 1 (4 L1 − 1) (5.50.a)
 1  2 A∆ c1 c2   0  ∂x 2 A∆ ∂y 2 A∆
 ∂y 
 ∂N 2 
 ∂x  1 b1 b2   0  ∂N 2 b ∂N 2 c
 ∂N  =     ⇒ = 2 (4 L2 − 1) , = 2 (4 L2 − 1) (5.50.b)
 2  2 A∆ c1 c2  4 L2 − 1 ∂x 2 A∆ ∂y 2 A∆
 ∂y 
∂N3 ∂N3
N3 = 2L23 − L3 , L3 = 1− L1 − L2 ⇒ = 1− 4L3 = 1− 4L3
∂L1 ∂L2
b3 = −(b1 + b2 ) c3 = −(c1 + c2 )
 ∂N 3 
 ∂x  1 b1 b2  1 − 4 L3  ∂N 3
 ∂N  = c c  1 − 4 L  ⇒ ∂ =
b3
(4 L3 − 1) , ∂N 3 = c3 (4 L3 − 1) (5.50.c)
 3
 2 A∆  1 2  3 x 2 A∆ ∂y 2 A∆
 ∂y 

∂N4 
 ∂x  1 b1 b2 4L2  ∂N4 1 ∂N4 1
∂N  = c c 4L  ⇒ x = 2A (4b1L2 + 4b2 L1 ) , y = 2 A (4c1L2 + 4c2 L1 ) (5.50.d)
 4
 2 A∆  1 2  1  ∂ ∆ ∂ ∆
 ∂y 

∂N 5 ∂N 5
N 5 = 4 L2 L3 = 4 L2 − 4 L1 L2 − 4 L22 , = −4 L2 = 4 − 4 L1 − 8 L2 = 4(L3 − L2 )
∂L1 ∂L2

∂N5 
 ∂x  1 b1 b2  − 4L2  ∂N5
∂N  =   ⇒ =
1
(4b3L2 + 4b2 L3 ) , ∂N5 = 1 (4c3L2 + 4c2 L3 ) (5.50.e)
 5  2A∆ c1 c2 4(L3 − L2 ) ∂x 2A∆ ∂y 2A∆
 ∂y 
134 Metoda elementului finit în construcţii navale

∂N 6 ∂N 6
N 6 = 4 L1 L3 = 4 L1 − 4 L1 L2 − 4 L12 , = −4 L1 = 4 − 8L1 − 4 L2 = 4(L3 − L1 )
∂L2 ∂L1

∂N6 
 ∂x  1 b1 b2 4(L3 − L1 ) ∂N6 1 ∂N6 1
∂N  = c c  − 4L  ⇒ x = 2A (4b3L1 + 4b1L3 ) , y = 2A (4c3L1 + 4c1L3 ) (5.50.f)
  6 2A∆  1 2  1  ∂ ∆ ∂ ∆
 ∂y 
Din relaţiile (5.50),(5.48) matricea deformaţiilor specifice [B ] are expresia:
b1 (4 L1 − 1) 0 b2 (4 L2 − 1) 0 b3 (4 L3 − 1) 0
1 
[B] = 0 c (4 L − 1) 0 c (4 L − 1) 0 c (4 L3 − 1) (5.51)
2 A∆ 
1 1 2 2 3
c1 (4 L1 − 1) b1 (4 L1 − 1) c2 (4 L2 − 1) b2 (4 L2 − 1) c3 (4 L3 − 1) b3 (4 L3 − 1)

4(b1L2 + b2 L1 ) 0 4(b3 L2 + b2 L3 ) 0 4(b3 L1 + b1L3 ) 0 

0 4(c1 L2 + c2 L1 ) 0 4(c3 L2 + c2 L3 ) 0 4(c3 L1 + c1L3 )
4(c1L2 + c2 L1 ) 4(b1 L2 + b2 L1 ) 4(c3 L2 + c2 L3 ) 4(b3 L2 + b2 L3 ) 4(c3 L1 + c1L3 ) 4(b3 L1 + b1 L3 )
Matricea de rigiditate se calculează cu relaţia:
[K ] = t ∫ [B]T [E ][B ]dA
( A∆ )
 
1 ν 0  k! !! m! (5.52)
E 
[E ] = 
1− ν2 
ν 1 0  ,
1 − ν  ( A∆ )
∫
L1k L!2 Lm3 dA = 2 A∆
(2 + k + ! + m )!
0 0 
 2 
Facem următoarele notaţii suplimentare pentru termenii matricei [B ] (5.51):
f = b (4 L − 1)
i i i g = c (4 L − 1)i i = 1,2,3
i ν = (1 − ν ) 2
~
i
f 4 = 4(b2 L1 + b1 L2 ) f 5 = 4(b3 L2 + b2 L3 ) f 6 = 4(b3 L1 + b1 L3 ) (5.53)
g 4 = 4(c2 L1 + c1 L2 ) g 5 = 4(c3 L2 + c2 L3 ) g 6 = 4(c3 L1 + c1 L3 )
Termenii matricei de rigiditate [K ] (5.52) se determină prin calcul direct
folosind relaţiile (5.51),(5.52),(5.53) după cum urmează:
 f1 0 f2 0 f3 0 f4 0 f5 0 f6 0
1 
[B] = 0 g1 0 g2 0 g3 0 g4 0 g5 0 g 6  (5.54.a)
2 A∆ 
 g1 f1 g2 f2 g3 f3 g4 f4 g5 f5 g6 f 6 
 f1 νg1 f 2 νg 2 f 3 νg3 f 4 νg 4 f 5 νg5 f6 νg 6 
E  νf
[E ][B] = g1 νf 2 νf 3 g 2 νf 4 νf 5 g5 νf 6 g 6 
(
2 A∆ 1 − ν 2 ~
1
)
νg1 νf1 ~
~ νg 2 ~
g2
νf 2 ~
νg 3 ~
νf 3 ~
νg 4 ~
g4
νf 4 ~
νg 5 ~
νf 5 ~
νg 6 ~
νf 6 

Et
[B ]T [E ][B ] = ⋅
4 A∆ (1 − ν 2 )
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 135

 f12 + ν ~g 2 ~g f
νf1 g1 + ν f1 f 2 + ~
νg1 g 2 νf1 g 2 + ~
νg1 f 2 ~g g
f1 f 3 + ν νf1 g3 + ~
νg1 f 3
1 1 1 1 3
 ~
ν f
 1 1 g + ν g1 f1 g12 + ~
νf12 νf 2 g1 + ~
νg 2 f1 ~
g 2 g1 + νf 2 f1 ~g f
νf 3 g1 + ν 3 1
~
g3 g1 + νf 3 f1
 f f +~ νg g νf g + ν ~g f ~
f + νg 2
2
νf g + ~ νg f f f +ν ~g g νf g + ~ νg f
 1 2 ~1 2 2 1 2 1
~f f νf g + ~
2 2 2 2 2 2 2 3 3 2 2 3 2 3

νf1 g 2 + νg1 f 2 g 2 g1 + ν 2 1 2 2 νg 2 f 2 g 22 + ~
νf 22 ~g f
νf 3 g 2 + ν 3 2 g3 g 2 + ~νf 3 f 2
 f f +~ νg1 g 3 ~ ~ ~
νf 3 g1 + νg3 f1 f 2 f 3 + νg 3 g 2 νf 3 g 2 + νg 3 f 2 ~
f 3 + νg 3
2 2
νf 3 g3 + ~
νg 3 f 3
 1 3
 1 3 ~
νf g + νg1 f 3 ~ ~ ~ ~
g 3 g1 + νf 3 f1 νf 2 g3 + νg 2 f 3 g3 g 2 + νf 3 f 2 νf 3 g 3 + νg3 f 3 ~f 2
g32 + ν 3
 ~ ~g f ~ ~ ~g g νf g + ~
 f1 f 4 + νg1 g 4 νf 4 g1 + ν 4 1 f f
2 4 + ν g g
4 2 νf g
4 2 + ν g f
4 2 f f
3 4 + ν 3 4 4 3 ν g 4 f3
νf1 g 4 + ~
νg1 f 4 ~ ~ ~ ~ ~
g 4 g1 + νf 4 f1 νf 2 g 4 + νg 2 f 4 g 4 g 2 + νf 4 f 2 νf 3 g 4 + νg3 f 4 g 4 g3 + νf 3 f 4
 ~ ~g f
 f1 f 5 + νg1 g 5 νf 5 g1 + ν 5 1 f 2 f5 + ~
νg 5 g 2 νf 5 g 2 + ~νg 5 f 2 f 3 f 5 + ν~g g
3 5 νf 5 g3 + ~
νg 5 f 3
νf g + ~ νg f ~ ~ ~ ~ ~
g 5 g1 + νf 5 f1 νf 2 g5 + νg 2 f 5 g5 g 2 + νf 5 f 2 νf 3 g5 + νg3 f 5 g5 g3 + νf 3 f 5
 1 5 ~ 1 5 ~g f
 f1 f 6 + νg1 g 6 νf 6 g1 + ν 6 1 f2 f6 + ~νg 6 g 2 νf 6 g 2 + ~νg 6 f 2 f 3 f 6 + ν~g g νf g + ~
3 6 6 3 νg 6 f 3
νf g + ~ ~ ~ ~ ~ ~
 1 6 νg1 f 6 g 6 g1 + νf 6 f1 νf 2 g 6 + νg 2 f 6 g 6 g 2 + νf 6 f 2 νf 3 g 6 + νg3 f 6 g 6 g3 + νf 3 f 6

f1 f 4 + ~
νg4 g1 νf1 g4 + ~ νf 4 g1 f1 f 5 + ~
νg5 g1 νf1 g5 + ~νf 5 g1 f1 f 6 + ~
νg6 g1 νf1 g6 + ~ νf 6 g1 
~ ~
νf 4 g1 + νg4 f1 g 4 g1 + νf 4 f1 ~ ~
νf5 g1 + νg5 f1 g5 g1 + νf 5 f1 νf 6 g1 + νg6 f1 g6 g1 + νf 6 f1 
~ ~
f2 f4 + ~νg4 g 2 νf 2 g4 + ~ νf 4 g2 f 2 f5 + ~
νg5 g2 νf 2 g5 + ~
νf 5 g2 f2 f6 + ~νg6 g2 νf 2 g6 + ~ νf 6 g 2 

νf 4 g2 + ~νf 2 g 4 g4 g2 + ~ νf 4 f 2 νf 5 g2 + ~νf 2 g5 g5 g2 + ~
νf 5 f 2 ~ ~
νf 6 g 2 + νf 2 g6 g6 g2 + νf 6 f 2 
f3 f 4 + ~
νg4 g3 νf3 g4 + ~ νf 4 g3 f3 f5 + ~νg5 g3 νf 3 g5 + ~
νf 5 g3 f3 f 6 + ~
νg6 g3 νf 3 g6 + ~ νf 6 g3 
~ ~ ~ ~ ~ ~ 
νf 4 g3 + νf 3 g4 g4 g3 + νf 3 f 4 νf 5 g3 + νf3 g5 g5 g3 + νf 3 f 5 νf 6 g3 + νf 3 g6 g6 g3 + νf 3 f 6 
f 42 + ~
νg 42 νf 4 g4 + ~
νf 4 g4 f 4 f5 + ~
νg4 g5 νf 4 g5 + ~
νf 5 g4 f4 f6 + ~νg4 g6 νf 4 g6 + ~ νf 6 g 4 

νf g + νf g~ ~
g + νf 2
2 ~
νf g + νf g g g + νf f ~ νf 6 g 4 + ~
νf 4 g6 g 4 g6 + ~νf 4 f 6 
4 4 4 4 4 4 5 4 4 5 4 5 4 5

f 4 f5 + ~
νg4 g5 νf 5 g4 + ~
νf 4 g5 f52 + ~
νg52 νf5 g5 + ~
νf 5 g5 f5 f 6 + ~
νg5 g6 νf 5 g6 + ~ νf 6 g5 
~ ~ ~
νf 4 g5 + νf 5 g4 g 4 g5 + νf 4 f 5 νf 5 g5 + νf5 g5 ~
g5 + νf52
2
νf 6 g5 + ~νf 5 g6 g5 g6 + ~ νf 5 f 6 

f 4 f6 + ~
νg4 g6 νf 6 g4 + ~
νf 4 g6 f5 f 6 + ~νg5 g6 νf 6 g5 + ~
νf 5 g6 ~
f 6 + νg6
2 2
νf 6 g6 + ~
νf 6 g6 
~ ~ ~ ~
νf 4 g6 + νf 6 g 4 g4 g6 + νf 4 f 6 νf5 g6 + νf 6 g5 g5 g6 + νf 5 f 6 νf 6 g6 + ~νf 6 g6 g62 + ~
νf 62 
Spre exemplificare prezentăm calculul integral al termenilor k1,1 şi k1,3 .
Et  2 1− ν 2 2 Et  1− ν 2 
b1 (4 L1 − 1) + c1 (4 L1 − 1)  dA =
4 A∆2 1 − ν 2 (∫A ) 
2 2
k1,1 = +
( ) 2  4 A 2
∆ 1− ν
2
( ) b 1
2
c1 


∫A [16L1 − 8L1 + 1]dA = 4 A∆2 (1 − ν 2 ) b1

Et  1− ν 2   2!0!0! 1!0!0! 1 
2 2
+ c1 2 A∆ 16 −8 + =
( ) 2   4! 3! 2!
Et  2 1− ν 2 
= b +
2  1
c1 
4 A∆ 1 − ν  ( 2  ) (5.54.b)

Et  1− ν 
= b b (4 L1 − 1)(4 L2 − 1) +
2 ∫  1 2
c1c2 (4 L1 − 1)(4 L2 − 1)dA =
k1,3
(
4 A∆ 1 − ν ( A ) 
2
) 2 
Et  1− ν  Et
= bb +
2  1 2
c1c2  ∫ [16 L1 L2 − 4 L1 − 4 L2 + 1]dA = ⋅
4 A∆2 (
1− ν  ) 2 ( A ) 4 A∆ 1 − ν 2
2
( )
136 Metoda elementului finit în construcţii navale

 1− ν   1!1!0! 1!  Et 2 1− ν 
⋅  b1b2 + − 4 2 + 1 =  b1b2 +
 2
c1c2  2 A∆ 16
  4! 3!  4 A∆ 1 − ν 3 
2
( 2 )
c1c2 

Pe baza relaţiilor (5.54) facem următoarele notaţii: i, j = 1,2,3

ψ ij = bi b j +
1− ν
2
ci c j ψ ij = bi2 + b 2j + bi b j +
1− ν 2
2
(
ci + c 2j + ci c j )
θij = ci c j +
1− ν
2
bi b j θij = ci2 + c 2j + ci c j +
1− ν 2
2
(
bi + b 2j + bi b j ) (5.55)
φij = νbi c j +
1− ν
2
b j ci (
χ ij = (1 + ν ) 2bi ci + bi c j + b j ci + 2b j c j )
Γii = [2bi ci − (b1c1 + b2 c2 + b3c3 )](1 + ν )

Din relaţiile (5.54),(5.55) matricea de rigiditate a elementului de membrană

triunghiular, parabolic, subparametric are expresia:
Et
[K ] = ⋅ (5.56)
4 A∆ (1 − ν 2 )
 2 2 2 2 4 4 4 4 
 ψ11 φ11
3
ψ12
3
φ12
3
ψ13
3
φ13
3
ψ12
3
φ12 0 0
3
ψ13 φ13
3 
 2 2 2 2 4 4 4 4 
 φ11 θ11 φ 21 θ12 φ 31 θ13 φ 21 θ12 0 0 φ 31 θ13 
 3 3 3 3 3 3 3 3 
2 ψ 2
φ 21 ψ 22 φ 22
2
ψ 23
2
φ 23
4
ψ12
4
φ 21
4
ψ 23
4
φ 23 0 0 
 3 12 3 3 3 3 3 3 3
2 2 2 2 4 4 4 4 
 φ12 θ12 φ 22 θ 22 φ 32 θ 23 φ12 θ12 φ 32 θ 23 0 0 
3 3 3 3 3 3 3 3 
2 ψ 2
φ31
2
ψ 23
2
φ 32 ψ 33 φ 33 0 0
4
ψ 23
4
φ13
4
ψ13
4 
φ 31
 3 13 3 3 3 3 3 3 3 
2 2 2 2 4 4 4 4 
 φ13 θ13 φ 23 θ 23 φ33 θ 33 0 0 φ 23 θ 23 φ13 θ13 
3 3 3 3 3 3 3 3 
4 ψ 4
φ 21
4
ψ12
4
φ12 0 0
8
ψ12
2
χ12
8
ψ13
2
Γ22
8
ψ 23
2 
Γ11
 3 12 3 3 3 3 3 3 3 3 3 
4 4 4 4 2 8 2 8 2 8 
 φ12 θ12 φ 21 θ12 0 0 χ12 θ12 Γ22 θ13 Γ11 θ 23 
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 
 0 4 4 4 4 8 2 8 2 8 2 
0 ψ 23 φ 32 ψ 23 φ 23 ψ13 Γ22 ψ 23 χ 23 ψ12 Γ33
 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 
 4 4 4 4 2 8 2 8 2 8 
 0 0 φ 23 θ 23 φ13 θ 23 Γ22 θ13 χ 23 θ23 Γ33 θ12 
 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 
 4 ψ13 4
φ31 0 0
4
ψ13
4
φ13
8
ψ 23
2
Γ11
8
ψ12
2
Γ33
8
ψ13
2 
χ13
3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 
4 4 4 4 2 8 2 8 2 8 
 3 φ13 θ13 0 0 φ 31 θ13 Γ11 θ 23 Γ33 θ12 χ13 θ13
3 
 3 3 3 3 3 3 3 3
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 137

5.1.5 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ TRIUNGHIULAR CU LEGE

PARABOLICĂ DE VARIAŢIE A CÂMPULUI DEPLASĂRILOR -
ELEMENT IZOPARAMETRIC CU LATURI CURBE
(6 NODURI/12 GRADE DE LIBERTATE NODALE)

În subcapitolul anterior (cap.5.1.4) am luat în discuţie un element de

membrană triunghiular parabolic subparametric, la care laturile elementului rămân
drepte. În formularea izoparametrică a elementului de membrană triunghiular
parabolic, laturile elementului sunt curbe (fig.5.5).

Fig.5.5 Element de membrană triunghiular parabolic izoparametric cu laturi curbe

Ca şi pentru elementul subparametric considerăm nodurile 4,5,6 dispuse la

mijlocul laturilor. În formularea izoparametrică funcţiile de formă (interpolare) pentru
geometrie coincid cu cele pentru câmpul deplasărilor, fiind parabolice (5.46).
6 6 6 6
u = ∑ ui N i , v = ∑ vi N i x = ∑ xi N i , y = ∑ y i N i (5.57)
i =1 i =1 i =1 i =1

N1 = L1 (2 L1 − 1) N 2 = L2 (2 L2 − 1) N 3 = L3 (2 L3 − 1)
(5.58)
N 4 = 4 L1 L2 N 5 = 4 L2 L3 N 6 = 4 L3 L1 L3 = 1 − L1 − L2
unde vectorul gradelor de libertate nodale este:
{u k } = {u1 v1 u 2 v2 u3 v3 u4 v4 u5 v5 u6 v6 }
T
(5.59)
şi vectorul coordonatelor carteziene nodale este:
{xk } = {x1 y1 x2 y2 x3 y3 x4 y4 x5 y5 x6 y6 }
T
(5.60)
Din relaţiile (5.57)-(5.60) în formă matriceală avem expresiile:
138 Metoda elementului finit în construcţii navale

u  x
  = [N ux (L1 , L2 )]{u k }   = [N ux (L1 , L2 )]{xk } (5.61)
v   y
unde matricea funcţiilor de formă este:

[N ux (L1 , L2 )] = 
N1 0 N2 0 N3 0 N4 0 N5 0 N6 0
(5.62)
0 N1 0 N2 0 N3 0 N4 0 N5 0 N 6 
Pe baza relaţiilor Cauchy şi (5.61)-(5.62) obţinem expresia matricei
deformaţiilor specifice în coordonate de suprafaţă:
∂ ∂x 0 
{ε}= [∆]{u}= [∆][N ux ]{u k } ⇒ [B] = [∆][N ux ] [∆] =  0 ∂ ∂y 

(5.63)
∂ ∂y ∂ ∂x 

 ∂N1 ∂N 2 ∂N3 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 6 
 0 0 0 0 0 0 
 ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x 
∂N ∂N ∂ N ∂N ∂N ∂N 6 
[B] =  0
 1
0 2
0 3
0 4
0 5
0
∂y ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y 
 ∂N ∂N ∂N ∂N 2 ∂N3 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 5 ∂N 6 ∂N 6 
 1 1 2

 ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 
Pentru o funcţie de formă N i , i = 1,6 avem următoarele relaţii de transformare
din (5.22), (5.23):
 ∂N i   ∂N i   ∂N i   ∂N i   ∂x ∂y 
 ∂L         ∂L ∂L1 
1  ∂x   ∂x  −1  ∂L1 
[ ]
 ∂N  = [J ] ∂N  ⇒  ∂N  = J  ∂N  unde [J ] =  ∂x
1
∂y 
 (5.64)
 i   i
  i
  i  
 ∂L2   ∂y   ∂y   ∂L2   ∂L2 ∂L2 
Matricea Jacobiană a transformării este:
∂x 6
∂N i ∂y 6
∂N i ∂x 6
∂N i ∂y 6
∂N i
= ∑ xi , = ∑ yi , = ∑ xi , = ∑ yi
∂L1 i =1 ∂L1 ∂L1 i =1 ∂L1 ∂L2 i =1 ∂L2 ∂L2 i =1 ∂L2
 6 ∂N i 6
∂N 
 ∑ xi ∑1 yi ∂L1i  J J 12 
(5.65)
∂L1
[J ] =  i =61 i=  =  11
 ∂N i 6
∂N  J J 22 
 ∑ xi ∂L2
∑1 yi ∂L2i   21
 i =1 i= 
∂L3 ∂L3
L3 = 1 − L1 − L2 = −1 = −1 (5.66)
∂L1 ∂L2
unde L1 , L2 sunt variabile independente şi rezultă următoarele relaţii:
(
∂N1 ∂ 2 L12 − L1
=
)
= 4 L1 − 1 ,
∂N 2 ∂ 2 L22 − L2
= =0 ,
(
∂N 3 ∂ 2 L23 − L3
=
)
= 1 − 4 L3
( )
∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 139

∂N 4 ∂ (4 L1 L2 ) ∂N 5 ∂ (4 L2 L3 ) ∂N 6 ∂ (4 L1 L3 )
= = 4 L2 , = = −4 L2 , = = 4(L3 − L1 )
∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1

=
(
∂N1 ∂ 2 L12 − L1 )
=0 ,
(
∂N 2 ∂ 2 L22 − L2
=
)
= 4 L2 − 1 ,
∂N 3 ∂ 2 L23 − L3
=
(
= 1 − 4 L3
)
∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2
∂N 4 ∂ (4 L1 L2 ) ∂N 5 ∂ (4 L2 L3 ) ∂N 6 ∂ (4 L1 L3 )
= = 4 L1 , = = 4(L3 − L2 ) , = = −4 L1
∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2
Definim următoarea matrice:
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 6 
 ∂L1 
[D ] =  ∂∂NL1 ∂∂NL1 ∂L1
∂N 3
∂L1
∂N 4
∂L1
∂N 5
 ∈ M 2 x6
∂N 6 
 1 2
 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2  (5.67)

4 L1 − 1 0 1 − 4 L3 4 L2 − 4 L2 4(L3 − L1 )
⇒ [D ] = 
 0 4 L2 − 1 1 − 4 L3 4 L1 4(L3 − L2 ) − 4 L1 
Notăm [X ] matricea coordonatelor nodale în sistemul cartezian:
T

[X ] =  1 2 3 4 5 6  ∈ M 6 x 2
x x x x x x
(5.68)
 y1 y 2 y3 y4 y5 y6 
Din relaţiile (5.65) şi (5.67), matricea jacobiană a transformării este:

[J ] = [D(L1 , L2 )][X ]∈ M 2 x 2 ⇒ [J ]= [Γ] = ΓΓ

−1 11 Γ12 
Γ22 
(5.69)
 21
Vom rescrie relaţiile (5.63) pentru a obţine o formă matriceală avantajoasă:
u 'x  u 'x 
∂ ∂x 0   ∂u ∂x  1 0 0 0   u 
u   u' y 
   
{ε}=  0 ∂ ∂y    =  ∂v ∂y  = 0 0 0 1   = [G ] ' y 

v v' x  v' x 
∂ ∂y ∂ ∂x    ∂u ∂y + ∂v ∂x  0 1 1 0  
 v' y   v' y 
   
 ∂N1 ∂N2 ∂N3 ∂N4 ∂N5 ∂N6 
 ∂x 0 0 0 0 0 0 
∂x ∂x ∂x ∂x ∂x
u'x   ∂N ∂N2 ∂N3 ∂N4 ∂N5 ∂N6 
u   1
0 0 0 0 0 0 
 ' y   ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y {u } =
v  =  ∂N ∂ N ∂N ∂N ∂ N ∂N  k
 'x   0 1
0 2
0 3
0 4
0 5
0 6

v' y   ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x 
  ∂N3 ∂N5 ∂N6 
 0 ∂N1 0
∂N2
0 0
∂N4
0 0
 ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y 
= [S ]{u k } ; {uk } = {u1 v1 u2 v2 v6 }
T
u3 v3 u4 v4 u5 v5 u6
Din relaţiile (5.64),(5.69) avem:
140 Metoda elementului finit în construcţii navale

∂N i ∂x 
 [ ]
−1 ∂N i ∂L1 
= J 
 Γ11 Γ12   ∂N i ∂L1 
=   (5.70)
∂N i ∂y  ∂N i ∂L2  Γ21 Γ22  ∂N i ∂L2 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 6 
 ∂L 0 0 0 0 0 0 
∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1
 1 
∂
 1N ∂ N ∂N ∂N4 ∂N 5 ∂N 6
0 2
0 3
0 0 0 0 
 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 
[DN ] =  ∂N1 ∂N 2 ∂N3 ∂N 4 ∂N5 ∂N 6 
 0 0 0 0 0 0 
 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 ∂L1 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N3 ∂N 4 ∂N5 ∂N 6 
 0 0 0 0 0 0 
 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 ∂L2 
şi obţinem pentru matricea deformaţiilor specifice:
 Γ11 Γ12 0 0 
Γ Γ22 
0 0 
[S ] =  21 ⋅ [D N ]
0 0 Γ11 Γ12  (5.71)
 
0 0 Γ21 Γ22 
{ε}= [G ][S ]{u k }= [B ]{uk } ; [B ] = [Q ][DN ]
 Γ11 Γ12 0 0 
1 0 0 0   Γ11 Γ12 0 0 
Γ Γ 0 0  
[Q] = 0 0 0 1  21 22 = 0 0 Γ21 Γ22  (5.72)
0 0 Γ11 Γ12  
0 1 1 0  
 Γ21 Γ22 Γ11 Γ12 
0 0 Γ21 Γ22  

∆ J = det[J ] = J 11 J 22 − J 12 J 21 (5.73)
Folosind relaţia (5.25), matricea de rigiditate se determină cu expresia:
[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]det[J ]dL1dL2 = t ∫ [DN ]T [Q]T [E ][Q ][DN ]∆ J dL1dL2 (5.74)
( A∆ ) ( A∆ )

1 ν 0 
E 
[E ] = 2 
ν 1 0  (5.75)
1− ν
0 0 (1 − ν ) 2
Obţinerea unei forme algebrice exacte pentru expresia matricei de rigiditate
[K ] (5.74) a elementului de membrană triunghiular izoparametric parabolic este
dificilă. Astfel pentru calculul termenilor matricei [K ] (5.74) vom utiliza o metodă
numerică de integrare bazată pe formulele de cuadratură Gauss. Astfel un termen al
matricei de rigiditate prin integrare numerică va avea expresia:
1 n
k ij = ∫ Fij (L1 , L2 )∆ J dL1dL2 =
( A∆ )
∑ w! ∆ J! Fij!
2 !=1
i, j = 1,12 (5.76)
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 141

unde Fij! = Fij (L1! , L2! ) este valoarea funcţiei de sub integrală la un anumit punct de pe
suprafaţa elementului triunghiular, w! este valoarea de pondere corespunzătoare punctului
(L1! , L2! ) conform metodei de integrare şi „n” este numărul de puncte de integrare luate în
considerare. În tabelul (Tab.5.1) prezentăm coordonatele punctelor de integrare şi valorile
de ponderare asociate, conform metodei de integrare numerică bazată pe formulele de
cuadratură Gauss. Vom exemplifica în cele ce urmează pentru schema cu un singur punct
de integrare. Evident, pentru a obţine precizia necesară unui calcul practic se impune
folosirea schemelor de integrare de ordin superior cu minim 7 puncte de integrare, caz în
care matricea de rigiditate [K ] (5.74) se obţine cu o procedură de calcul încorporată
solverului programului de analiză prin metoda elementului finit (FEM).
Tab.5.1 Coordonatele punctelor de integrare prin formula de cuadratură Gauss
Puncte L1! L2! L3! w!
Formula cu n=1 punct
1 0,333333 0,333333 0,333333 1,000000
Formula cu n=3 puncte (var 1)
1 0,666667 0,166667 0,166667 0,333333
2 0,166667 0,666667 0,166667 0,333333
3 0,166667 0,166667 0,666667 0,333333
Formula cu n=3 puncte (var 2)
1 0,500000 0,500000 0,000000 0,333333
2 0,000000 0,500000 0,500000 0,333333
3 0,500000 0,000000 0,500000 0,333333
Formula cu n=4 puncte
1 0,333333 0,333333 0,333333 -0,562500
2 0,600000 0,200000 0,200000 0,520833
3 0,200000 0,600000 0,200000 0,520833
4 0,200000 0,200000 0,600000 0,520833
Formula cu n=6 puncte
1 0,816847 0,091576 0,091576 0,109952
2 0,091576 0,816847 0,091576 0,109952
3 0,091576 0,091576 0,816847 0,109952
4 0,108103 0,445948 0,445948 0,223382
5 0,445948 0,108103 0,445948 0,223382
6 0,445948 0,445948 0,108103 0,223382
Formula cu n=7 puncte
1 0,333333 0,333333 0,333333 0,225000
2 0,797427 0,101286 0,101286 0,125939
3 0,101286 0,797427 0,101286 0,125939
4 0,101286 0,101286 0,797427 0,125939
5 0,470142 0,470142 0,059716 0,132394
6 0,059716 0,470142 0,470142 0,132394
7 0,470142 0,059716 0,470142 0,132394
142 Metoda elementului finit în construcţii navale

În metoda cu un punct de integrare, punctul caracteristic are coordonatele:

n =1 L1 = L2 = L3 = 1 3 w1 = 1 (5.77)
fiind tocmai centrul elementului triunghiular.
Din relaţia (5.67) obţinem:
1 3 0 −1 3 4 3 − 4 3 0  1 1 0 − 1 4 − 4 0 
[D](1) =  = (5.78)
 0 1 3 −1 3 4 3 0 − 4 3 3 0 1 − 1 4 0 − 4
Din relaţia (5.69) obţinem matricea Jacobiană [J ] a transformării în punctul
caracteristic n=1, precum şi inversa J −1 = [Γ] : [ ]
(x − x + 4 x4 − 4 x5 ) (y1 − y3 + 4 y4 − 4 y5 )  J11
[J ](1) = [D](1)[X ] = 1  1 3
J12 
=
3 (x2 − x3 + 4 x4 − 4 x6 ) ( y2 − y3 + 4 y 4 − 4 y6 )  J 21 J 22 
(5.79)
 J11 J12   Γ11 Γ12  1 0 J11Γ11 + J12 Γ21 = 1 J Γ + J 12 Γ22 = 0
J    =  ⇒ şi 11 12
 21 J 22  Γ21 Γ22  0 1 J 21Γ11 + J 22 Γ21 = 0 J 21Γ12 + J 22 Γ22 = 1
care prin rezolvare directă conduc la relaţia:
− J12  1  ( y2 − y3 + 4 y4 − 4 y6 ) − (y1 − y3 + 4 y4 − 4 y5 )
[J ]( ) = [Γ]( ) = ∆1 −JJ
−1
1 1
22
=
J11  3∆ J − (x2 − x3 + 4x4 − 4x6 ) (x1 − x3 + 4x4 − 4x5 ) 
J  21

1 (5.80)
det[J ](1) = ∆ J (1) = J 11 J 22 − J 12 J 21 = [(x1 − x3 + 4 x4 − 4 x5 )( y 2 − y3 + 4 y 4 − 4 y6 ) −
9
− (x2 − x3 + 4 x4 − 4 x6 )( y1 − y3 + 4 y 4 − 4 y5 )]
unde termenii din relaţiile (5.79),(5.80) corespund punctului de integrare caracteristic
n=1. Din relaţiile (5.70),(5,72) obţinem:
 J 22 − J12 0 0 
1 
[Q](1) =  0 0 − J 21 J11 
∆J
− J 21 J11 J 22 − J12 
1 0 0 0 −1 0 4 0 − 4 0 0 0 (5.81)
0 0 1 0 −1 0 4 0 0 0 − 4 0 
[DN ](1) = 1 
3 0 1 0 0 0 −1 0 4 0 −4 0 0 
 
0 0 0 1 0 −1 0 4 0 0 0 − 4
Din relaţiile (5.80),(5.81),(5.71) obţinem matricea deformaţiilor specifice
calculată în punctul caracteristic de integrare n=1:
 J 22 0 − J 12 0 (− J 22 + J 12 ) 0
1 
[B ](1) = [Q](1)[DN ](1) = 0 − J 21 0 J 11 0 (J 21 − J 11 )
3∆ J 
 − J 21 J 22 J 11 − J 12 (J 21 − J 11 ) (J 12 − J 22 )
(5.82)
4(J 22 − J 12 ) 0 − 4 J 22 0 4 J 12 0 
0 4(J 11 − J 21 ) 0 4 J 21 0 − 4 J 11 
4(J 11 − J 21 ) 4(J 22 − J 12 ) 4 J 21 − 4 J 22 − 4 J 11 4 J 12 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 143

Din relaţiile (5.75),(5.82) obţinem produsul matriceal:


 J 22 − νJ 21 − J12 νJ11 (J12 − J 22 ) ν(J 21 − J11 )
E
[E ][B](1) =  νJ 22 − J 21 − νJ12 J11 ν(J12 − J 22 ) (J 21 − J11 )
( )
3∆ J 1 − ν 2  1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν
− J 21 J 22 J11 − J12 (J 21 − J11 ) (J12 − J 22 )
 2 2 2 2 2 2

4(J 22 − J12 ) ν4(J11 − J 21 ) − 4 J 22 ν4 J 21 4 J12 − ν4 J11 
ν4(J 22 − J12 ) 4(J11 − J 21 ) − ν4 J 22 4 J 21 4νJ12 − 4 J11  (5.83.a)

1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
4(J11 − J 21 ) 4(J 22 − J12 ) 4 J 21 − 4 J 22 − 4 J11 4 J12 
2 2 2 2 2 2 

Facem următoarele notaţii: (5.83.b)

2 1− ν 2  1− ν   1− ν 
χ11 = J 22 + J 21 ; χ12 = −  ν J 21 J 22 + J 22 J 21  ; χ13 = −  J 22 J 12 + J 11 J 21 
2  2   2 
1− ν 1− ν  1 − ν 
χ14 = νJ11J 22 + J 21J12 ; χ15 = J 22 (J12 − J 22 ) − J 21(J 21 − J11 ) ; χ1,10 = 4 νJ 22 J 21 + J 21J 22 
2 2  2 
1− ν  1 − ν 
χ16 = νJ 22 (J 21 − J11 ) − J 21(J12 − J11 ) ; χ17 = 4 J 22 (J 22 − J12 ) − J 21(J11 − J 21 )
2  2 
 1− ν   2 1− ν 2 
χ18 = 4 νJ 22 (J 11 − J 21 ) − J 21 (J 22 − J 12 ) ; χ19 = −4 J 22 + J 21 
 2   2 
 1− ν  2 1− ν 2 1− ν
χ 112 = − 4  J 11 J 22 + J 12 J 21  ; χ 22 = J 21 + J 22 ; χ 23 = ν J 21 J 12 + J 11 J 22
 2  2 2
 1− ν  1− ν
χ 24 = −  J 11 J 21 + J 12 J 22  ; χ 25 = − ν J 21 (J 12 − J 22 ) + J 22 (J 21 − J 11 )
 2  2
1− ν  1− ν 
χ 26 = − J 21 (J 21 − J11 ) + J 22 (J 12 − J 22 ) ; χ 27 = 4− νJ 21 (J 22 − J12 ) + J 22 (J11 − J 21 )
2  2 
 1− ν   1− ν 
χ 28 = 4  − J 21 (J 11 − J 21 ) + J 22 (J 22 − J 12 ) ; χ 29 = 4  ν J 21 J 22 + J 22 J 21 
 2   2 
 2 1− ν 2   1− ν   1− ν 
χ 2,10 = −4 J 21 + J 22  ; χ 2,11 = −4 νJ 21 J 12 + J 22 J11  ; χ 2,12 = −4 J11 J 21 + J 22 J12 
 2   2   2 
1− ν 2  1− ν  1− ν
χ33 = J122 + J11 ; χ34 = − νJ11J12 + J11J12  ; χ35 = − J12 (J12 − J 22 ) + J11 (J 21 − J11 )
2  2  2
1− ν  1− ν 
χ 36 = − ν J 12 (J 21 − J 11 ) + J 11 (J 12 − J 22 ) ; χ 37 = 4 − J 12 (J 22 − J 12 ) + J 21 (J 11 − J 21 )
2  2 
 1− ν   1− ν 
χ 38 = 4 ν J 12 (J 11 − J 21 ) + J 11 (J 22 − J 12 ) ; χ 39 = 4 J 12 J 22 + J 11 J 21 
 2   2 
 1− ν   1− ν 
χ 9 ,11 = − 16  J 22 J 12 + J 11 J 21  ; χ1,11 = 4 J 22 J12 + J 21 J11 
 2   2 
 1− ν   1− ν 2   1− ν 
χ3,10 = −4 νJ 21 J12 + J11 J 22  ; χ3,11 = −4 J122 + J11  ; χ3,12 = 4 νJ12 J11 + J11 J12 
 2   2   2 
144 Metoda elementului finit în construcţii navale

1− ν 2 1− ν 1− ν
2
χ44 = J11 + J12 ; χ45 = νJ11(J12 − J22 ) − J12(J21 − J11) ; χ46 = J11(J21 − J11) − J12(J12 − J22 )
2 2 2
 1− ν   1− ν 
χ 47 = 4νJ11 (J 22 − J12 ) − J12 (J11 − J 21 ) ; χ 48 = 4  J11 (J11 − J 21 ) − J12 (J 22 − J12 )
 2   2 
 1− ν   1− ν   1− ν 
χ49 = −4 νJ11J 22 + J12J 21  ; χ4,10 = 4 J11J 21 + J12J22  ; χ4,11 = 4 νJ11J12 + J11J12 
 2   2   2 
 2 1− ν 2  2 1− ν
χ4,12 = −4 J11 + J12  ; χ55 = ν(J12 − J 22 ) + (J 21 − J11)2
 2  2
1− ν
χ56 = (J12 − J 22 )(J 22 − J11 ) + (J 21 − J11 )(J12 − J 22 ) ; χ57 = −4(J 22 − J12 )2 + 1− ν (J11 − J 21)2 
2  2 
1− ν
χ 58 = 4ν(J12 − J 22 )(J11 − J 21 ) + 4 (J 21 − J11 )(J 22 − J12 )
2
 1− ν  1− ν
χ59 = 4− (J12 − J 22 )J 22 + J 21(J 21 − J11 ) ; χ5,10 = 4νJ 21(J12 − J 22 ) − 4 J 22 (J 21 − J11 )
 2  2
 1− ν  1− ν 
χ5,11 = 4 J12 (J12 − J 22 ) − J11 (J 21 − J11 ) ; χ5,12 = 4[− νJ11 (J12 − J 22 ) + J12 (J 21 − J11 )
 2  2 
1− ν 1− ν
χ66 = (J 21 − J11 ) + (J12 − J 22 ) ; χ67 = 4ν(J 21 − J11 )(J 22 − J12 ) + 4 (J12 − J 22 )(J11 − J 21 )
2 2

2 2
1− ν

χ 68 = −4(J11 − J 21 ) +
2
(J 22 − J12 )2  ; χ69 = −4νJ 22 (J 21 − J11 ) + 4 1 − ν J 21 (J12 − J 22 )
 2  2
 1− ν  1− ν
χ6,10 = 4 J 21 (J 21 − J11 ) − J 22 (J12 − J 22 ) ; χ6,11 = 4νJ 12 (J 21 − J11 ) − 4 J11 (J12 − J 22 )
 2  2
 1− ν   2 1− ν
χ612 = 4− J11(J21 − J11) + J12(J12 − J22 ) ; χ77 = 16(J22 − J12) + (J11 − J21)2 
 2   2 
 − ν − ν
χ78 =16ν(J22 − J12)(J11 − J21) +
1
(J11 − J21)(J22 − J12) ; χ79 =16− J22(J22 − J12)+ J21(J11 − J21)
1
 2   2 
 1− ν   1− ν 
χ7,10 = 16νJ 21(J 22 − J12 ) − J 21(J11 − J21) ; χ7,11 = 16J12(J22 − J12 ) − J11(J11 − J21)
 2   2 
1− ν

χ7,12 = 16− νJ11 (J 22 − J12 ) + (J11 − J 21 )J12  ; χ88 = 16(J11 − J 21 )2 + 1 − ν (J 22 − J12 )2 
 2   2 
 1− ν  ;  1− ν 
χ89 = 16− νJ 22 (J11 − J 21 ) + J 21 (J 22 − J12 ) χ9,12 = 16 νJ11J 22 + J 21J12 
 2   2 
 1 − ν   2 1 − ν 2 
χ8,10 = 16 J 21 (J11 − J 21 ) − J 22 (J 22 − J12 ) ; χ99 = 16 J 22 + J 21 
 2   2 
 1− ν   1− ν
χ8,11 = 16J12 (J 22 − J12 ) − J11(J11 − J 21) ; χ8,12 = 16− νJ11(J 22 − J12 ) + (J11 − J21)J12 
 2   2 
 2 1− ν 2   1− ν 
χ10,10 = 16 νJ 21 + J 22  ; χ10,11 = 16 J 21J12 + J 22 J11 
 2   2 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 145

 1− ν   1− ν 2 
χ10,12 = −16 νJ11J 21 + J 22 J12  ; χ11,11 = 16 J122 + J11 
 2   2 

χ11,12 = −16 νJ11J12 +
1 −
2
ν 
(
J11J12  ; χ1212 = 16 νJ 112 + (1 − ν )J 122 / 2 )
 
Din relaţiile (5.83.a,b) obţinem următorul produs matriceal:
E
[B ]T(1)[E ][B ](1) = ⋅
9∆2J (1 − ν 2 )
 χ11 χ12 χ13 χ14 χ15 χ16 χ17 χ18 χ19 χ110 χ111 χ112 
χ χ 22 χ 23 χ 24 χ 25 χ 26 χ 27 χ 28 χ 29 χ 210 χ 211 χ 212 
 12
 χ13 χ 23 χ 33 χ 34 χ 35 χ 36 χ 37 χ 38 χ 39 χ 310 χ 311 χ 312 
 
 χ14 χ 24 χ 34 χ 44 χ 45 χ 46 χ 47 χ 48 χ 49 χ 410 χ 411 χ 412 
 χ15 χ 25 χ 35 χ 45 χ 55 χ 56 χ 57 χ 58 χ 59 χ 510 χ 511 χ 512 
  (5.83.c)
 χ16 χ 26 χ 36 χ 46 χ 56 χ 66 χ 67 χ 68 χ 69 χ 610 χ 611 χ 612 
χ χ 27 χ 37 χ 47 χ 58 χ 67 χ 77 χ 78 χ 79 χ 710 χ 711 χ 712 
 17 
 χ18 χ 28 χ 38 χ 48 χ 58 χ 68 χ 78 χ 88 χ 89 χ 810 χ 811 χ 812 
 
 χ19 χ 29 χ 39 χ 49 χ 59 χ 69 χ 79 χ 89 χ 99 χ 910 χ 911 χ 912 
χ110 χ 210 χ 310 χ 410 χ 510 χ 610 χ 710 χ 810 χ 910 χ1010 χ1011 χ1012 
 
χ111 χ 211 χ 311 χ 411 χ 511 χ 611 χ 711 χ 811 χ 911 χ1011 χ1111 χ1112 
χ χ 212 χ 312 χ 412 χ 512 χ 612 χ 712 χ 812 χ 912 χ1012 χ1112 χ1212 
 112
Pe baza relaţiei (5.83.c) putem nota:

[B]T(1)[E ][B](1) = 2 E 2 ⋅ [χ](1)

9∆ J (1) 1 − ν ( ) (5.84)

Pe baza relaţiilor (5.84),(5.74),(5.76) matricea de rigiditate [K ] pentru

elementul de membrană triunghiular izoparametric parabolic obţinem relaţia:
∆
[ ]
n
[K ] = 1 ∑ w! ∆ J! [F! ] , w! = 1 , n = 1 ⇒ [K ] = J (1) F(1)
2 ! =1 2
(5.85)
[ ]
F(1) = t [B ](1)[E ][B ](1) = 2
T Et
9∆ J (1) 1 − ν 2
[χ](1)
( )
de unde rezultă:
Et
[K ] = [χ](1)
( )
18 1 − ν 2 ∆ J (1)
(5.86)

unde termenii matricei [χ](1) sunt calculaţi în relaţiile (5.83.b).

146 Metoda elementului finit în construcţii navale

5.2 DEDUCEREA MATRICEI DE RIGIDITATE A

ELEMENTELOR FINITE DE MEMBRANĂ
DREPTUNGHIULARE
5.2.1 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ DREPTUNGHIULAR CU LEGE
LINIARĂ DE VARIAŢIE A CÂMPULUI DEPLASĂRILOR
(4 NODURI / 8 GRADE DE LIBERTATE NODALE)

Considerăm un element de membrană dreptunghiular izoparametric, cu 2

grade de libertate pe nod, deplasările u şi v exprimate în sistemul de coordonate
cartezian al elementului (fig.5.6).

Fig.5.6 Element de membrană dreptunghiular liniar, izoparametric

(4 noduri/8 grade de libertate)

Vectorul gradelor de libertate nodale pentru elementul de membrană

dreptunghiular (fig.5.6) are expresia:
{u k } = {u1 v1 u 2 v2 u3 v3 u4 v4 }
T
(5.87)
Funcţiile de interpolare ale câmpului deplasărilor sunt liniare:
u (x, y ) = α1 + α 2 x + α 3 y + α 4 xy u (x, y )
⇒   = [ f (x, y )]{α} (5.88)
v(x, y ) = α 5 + α 6 x + α 7 y + α 8 xy v(x, y )
1 x y xy 0 0 0 0 
unde: [ f (x, y )] =   este matricea funcţiilor de interpolare;
0 0 0 0 1 x y xy 
{α} = {α1 α 2 α 3 α 4 α 5 α 6 α 7 α8 }T este vectorul parametrilor funcţiei
de interpolare.
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 147

Pentru a uşura operaţiile matriceale, vom utiliza coordonatele liniare adimensionale:

ξ = x a ∈ [0,1] η = y b ∈ [0,1] (5.89)
şi funcţiile de interpolare devin:
u = β1 + β 2 ξ + β3η + β 4 ξη
(5.90)
v = β5 + β 6 ξ + β 7 η + β8 ξη
Determinăm parametrii {β} impunând în relaţiile (5.90) valorile nodale ale
câmpului deplasărilor:
(1) → (0,0) ⇒ u1 = β1 , v1 = β5
(2) → (1,0) ⇒ β 2 = u 2 − u1 , β6 = v2 − v1
(4) → (0,1) ⇒ β3 = u4 − u1 , β7 = v4 − v1
(3) → (1,1) ⇒ β4 = u3 + u1 − u2 − u4 , β8 = v3 + v1 − v2 − v4
de unde rezultă:
u = u1 + (u 2 − u1 )ξ + (u 4 − u1 )η + (u3 + u1 − u 2 − u 4 )ξη
v = v1 + (v2 − v1 )ξ + (v4 − v1 )η + (v3 + v1 − v2 − v4 )ξη
şi prin gruparea termenilor obţinem:
u = u1 (1 − ξ )(1 − η) + u2 ξ(1 − η) + u3ξη + u 4 η(1 − ξ )
(5.91)
v = v1 (1 − ξ )(1 − η) + v2 ξ(1 − η) + v3ξη + v4 η(1 − ξ )
Pe baza relaţiei (5.91) obţinem matricea funcţiilor de formă:
4 4
u = ∑ ui N i v = ∑ vi N i
i =1 i =1

N 0
{u}=   =  1
u 0 N2 0 N3 0 N4
{u k }= [N u ]{uk } (5.92)
v   0 N1 0 N2 0 N3 0 N 4 
(1 − ξ)(1 − η) ξ(1 − η) ξη 0 η(1 − ξ )
[N u ] = 
0 0 0 
 0 (1 − ξ)(1 − η) 0 ξ(1 − η) 0 ξη 0 η(1 − ξ )
Matricea deformaţiilor specifice rezultă folosind relaţiile Cauchy pentru o
stare plană de tensiuni:
ε xx  ∂ ∂x 0 
{ε} = ε yy  =  0 ∂ ∂y    = [∆ ]{u} = [∆ ][N u ]{uk } = [B]{uk }
   u
ε  ∂ ∂y ∂ ∂x  v 
 xy   
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 
 0 0 0 0 
 ∂x ∂x ∂x ∂x 
∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 
[B] =  0 0 0 0 (5.93)
∂y ∂y ∂y ∂y 
 ∂N ∂N1 ∂N 2 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 4 
 1 
 ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 
148 Metoda elementului finit în construcţii navale

∂N i ∂N i ∂ξ ∂N i ∂η 1 ∂N i ∂N i ∂N i ∂ξ ∂N i ∂η 1 ∂N i
= + = = + =
∂x ∂ξ ∂x ∂η ∂x a ∂ξ ∂y ∂ξ ∂y ∂η ∂y b ∂η

 ∂N i ∂ξ  ∂N i ∂x 
[J ] = 
a 0
  = [J ]   ⇒ det[J ] = ∆ J = ab = A (5.94)
∂N i ∂η ∂N i ∂y  0 b
şi obţinem:
 1− η 1− η η η 
− a 0
a
0
a
0 −
a
0 
 1− ξ ξ ξ 1− ξ
[B] =  0 − 0 − 0 0  (5.95)
 b b b b 
− 1 − ξ − 1 − η − ξ 1 − η ξ η 1 − ξ − η 
 b a b a b a b a 
Matricea de elasticitate la stare plană de tensiuni are expresia:

σ x   εx   
    1 ν
E
0 
 σ y  = [E ] ε y  unde [E ] = ν 1 0  (5.96)
τ  γ  1 − ν2
 1− ν
 xy   xy  0 0 
 2 
Din relaţia (3.69) matricea de rigiditate are relaţia:
ab 1 1
[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]dA = t ∫∫ [B]T [E ][B]dxdy = abt ∫∫ [B]T [E ][B]dξdη (5.97)
(A) 0 0 00

Pe baza relaţiilor (5.95)-(5.97) obţinem termenii matricei de rigiditate:

 1−ν 1−ξ 1−η ξ η ξ η 1−ξ 
 − a −ν
b a
−ν
b a
ν
b
−
a
ν
b 
E  1−η 1−ξ 1−η ξ η ξ η 1−ξ 
[E][B] = 2  −ν − ν − ν −ν  (5.98)
1−ν  a b a b a b a b 
 1−ν 1−ξ 1−ν 1−η 1−ν ξ 1−ν 1− η 1−ν ξ 1−ν η 1−ν 1−ξ 1−ν η
− 2 b − 2 a − 2 b 2 a 2 b 2 a 2 b
−
2 a

Eabt  (1− η) 1− ν (1− ξ)  Eabt  ν(1− ξ)(1− η) 1− ν (1 − ξ)(1− η)

11 2 2 11

1− ν2 ∫∫ 1− ν2 ∫∫
k11 =  2
+ dξdη k12 =  + dξdη
00 a 2 b2  00
ab 2 ab 
Eabt  (1 − η) 1 − ν (1 − ξ)ξ  Eabt  νξ(1 − η) 1 − ν (1 − ξ)(1 − η)
11 2 11

1 − ν 2 ∫∫ 1 − ν 2 ∫∫
k13 = − + dξdη k14 =  ab − 2 dξdη
00 a2 2 b2  00
ab 
Eabt  (1 − η)η 1 − ν (1 − ξ)ξ  Eabt  νξ(1 − η) 1 − ν (1 − ξ)η 
11 11

1 − ν 2 ∫∫ dξdη k16 = 1 − ν 2 ∫∫ − ab − 2
k15 = − a 2 − 2 dξdη
00
b 2
 00
ab 
Eabt  (1 − η)η 1 − ν (1 − ξ)  Eabt  ν(1 − ξ)(1 − η) 1 − ν (1 − ξ)η
11 2 11

1 − ν 2 ∫∫ 1 − ν 2 ∫∫
k17 =  − dξdη k = − + dξdη
ab 
2 18
0 0
 a 2 b2  00
ab 2
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 149

Eabt  (1 − ξ) 1 − ν (1 − η)  Eabt  ν(1 − ξ)(1 − η) 1 − ν ξ(1 − η)

11 2 2 11

1 − ν 2 ∫∫ 1 − ν 2 ∫∫
k22 =  + dξdη k = − + dξdη
ab 
2 23
00 b 2 a 2  0 0
ab 2
Eabt  ξ(1 − ξ) 1 − ν (1 − η)  Eabt  νη(1 − ξ) 1 − ν ξ(1 − η)
11 2 11

1 − ν 2 ∫∫ 1 − ν 2 ∫∫
k24 =  − dξdη k = − ab − 2 dξdη
ab 
2 25
00 b 2 a 2  00

Eabt  ξ(1 − ξ) 1 − ν (1 − η)η  Eabt  ν(1 − ξ)η 1 − ν (1 − ξ)(1 − η)

11 11

2 ∫∫ 
1 − ν 2 ∫∫
k26 = − 2
− 2 dξdη k27 =  ab − 2 dξdη
1− ν 0 0  b 2 a  00
ab 
Eabt
1 1
 (1 − ξ )2 1 − ν η(1 − η) Eabt  (1 − η)2 1 − ν ξ 2 
1 1
k 28 =
1− ν2 ∫∫ − b 2 + 2 a 2 dξdη k33 = 1 − ν 2 ∫∫  a 2 + 2 b 2 dξdη
0 0 0 0

Eabt
1 1
 (1 − η)ξ − 1 − ν ξ(1 − η)dξdη Eabt
1 1
 (1 − η)η 1 − ν ξ 2 
k 34 =
1− ν2 ∫∫ − ν
0 0
ab 2 ab 

k 35 =
1 − ν 2 ∫∫
0 0

a2
−
2 b2 
dξdη

 (1 − η)ξ 1 − ν ξη  (1 − η)η − 1 − ν ξ(1 − ξ )dξdη

1 1 1 1
Eabt Eabt 
k 36 =
1− ν2 ∫∫ ν ab − 2 ab dξdη k 37 = 1 − ν 2
0 0 
∫∫ −
0 0
a2 2 b2 

 (1 − ξ )(1 − η) 1 − ν ξη   ξ 2 1 − ν (1 − η)2 
1 1 1 1
Eabt Eabt
k38 =
1− ν2 ∫∫ ν ab + 2 ab dξdη k 44 = 1 − ν 2 ∫∫  b 2 + 2 a 2 dξdη
0 0 0 0

ξη 1 − ν ξ(1 − η)  ξ 2 1 − ν η(1 − η)

1 1 1 1
Eabt  Eabt
k 45 =
1− ν2 ∫∫ − ν ab +
0 0
2 ab 
dξdη k 46 = 2 ∫∫ 
−
1− ν 0 0  b2
+
2 a2 
dξdη

 ηξ 1 − ν (1 − ξ )(1 − η)  (1 − ξ)ξ 1 − ν (1 − η)η 

11 11
Eabt Eabt
k 47 =
1− ν2 ∫∫ ν ab + 2 ab 

dξdη k 48 =
1− ν2 ∫∫ − b2
−
2 a 2 
dξdη
00 00

Eabt  η2 1 − ν ξ 2 
1 1
Eabt
1 1
 ξη 1 − ν ξη 
k 55 =
1− ν2 ∫ ∫  a 2 2 b 2 
+ d ξd η k 56 =
− ν 2 ∫∫
ν
ab
+
2 ab 
dξdη
0 0
0 0
1
Eabt
1 1
 η 2 1 − ν ξ(1 − ξ ) Eabt
1 1
 η(1 − ξ ) 1 − ν ξη 
2 ∫∫ 2 ∫∫
k 57 =  − + d ξd η k = ν − dξdη
2 ab 
2 2 58
1− ν 0 0  a 2 b  1− ν 0 0  ab
 ξη 1 − ν η(1 − ξ )
1 1 1 1
Eabt  ξ 2 1 − ν η2  Eabt
1 − ν 2 ∫0 ∫0  b 2 1 − ν 2 ∫∫
k 66 =  +  d ξd η k = − ν ab + 2 dξdη
ab 
67
2 a2  0 0

Eabt
1 1
 η2 1 − ν (1 − ξ )2  Eabt  η2 1 − ν (1 − ξ )2 
1 1
k 68 =
1− ν2 ∫∫  a 2 + 2 b 2 dξdη k77 = 1 − ν 2 ∫∫  a 2 + 2 b 2 dξdη
0 0 0 0

η(1 − ξ ) 1 − ν η(1 − ξ )  (1 − ξ )2 1 − ν η2 
1 1 1 1
Eabt  Eabt
k 78 =
1− ν2 ∫∫ − ν ab
−
2 ab 
dξdη k88 =
1 − ν 2 ∫∫

 b
2
+ dξdη
2 a 2 
0 0 0 0
unde pentru calculele integralelor se folosesc relaţiile:
11 11 11 11 11
1 1 1
∫∫ (1 − ξ)ξdξdη =∫∫ (1 − η)ηdξdη = ∫∫ ξ dξdη =∫∫ η dξdη = ∫∫ ξηdξdη = 4
2 2
, ,
00 00
6 00 00
3 00
11 11 11 11 11 (5.99)
∫0 ∫0 (1−ξ)ηdξdη= ∫∫ (1−η)ξdξdη=∫∫(1−ξ)(1−η)dξdη=1 , ∫0 ∫0 (1−ξ) dξdη= ∫∫
2
(1−η) dξdη=1 2

00 00
4 00
3
150 Metoda elementului finit în construcţii navale

Folosind relaţiile (5.98),(5.99) şi condiţia de simetrie a matricei de rigiditate,

pentru elementul dreptunghiular de membrană cu lege liniară pentru câmpul
deplasărilor, obţinem expresia matricei de rigiditate de forma ( β = b a ) :
Et
[K ] = ⋅
12(1 − ν 2 )
 3 3
 4β + 2(1 − ν )β (1 + ν ) − 4β + (1 − ν )β −1 (1 + ν )
−1
−
2 2
 3 3
 (1 + ν ) 4β −1 + 2(1 − ν )β (1 − 3ν ) 2β −1 − 2(1 − ν )β
 2 2
− 4β + (1 − ν )β −1 3 3

(1 − 3ν ) 4β + 2(1 − ν )β −1 − (1 + ν )
2 2
 3 3
 − (1 + ν ) 2β −1 − 2(1 − ν )β − (1 + ν ) 4β −1 + 2(1 − ν )β
 2 2
− 2β − (1 − ν )β −1 3 3

− (1 + ν ) 2β − (1 − ν )β −1 (1 − 3ν )
2 2
 3 3
 − (1 + ν ) − 2β −1 − (1 − ν )β − (1 − 3ν ) − 4β −1 + (1 − ν )β
 2 2
 2β − 2(1 − ν )β −1 3 3
− (1 − 3ν ) − 2β − (1 − ν )β−1 (1 + ν )
 2 2
 3 3
 2 (1 − 3ν ) − 4β −1 + (1 − ν )β
2
(1 + ν ) − 2β−1 − (1 − ν )β (5.100)

3 3 
− 2β − (1 − ν )β −1 − (1 + ν ) 2β − 2(1 − ν )β −1 (1 − 3ν ) 
2 2
3 3 
− (1 + ν ) − 2β −1 − (1 − ν )β − (1 − 3ν ) − 4β −1 + (1 − ν )β
2 2 
3 3
2β − (1 − ν )β −1 − (1 − 3ν ) − 2β − (1 − ν )β −1 (1 + ν ) 
2 2
3 3 
(1 − 3ν ) − 4β −1 + (1 − ν )β (1 + ν ) − 2β −1 − (1 − ν )β
2 2 
3 3
4β + 2(1 − ν )β −1 (1 + ν ) − 4β + (1 − ν )β −1 − (1 − 3ν ) 
2 2 
3 3 
(1 + ν ) 4β −1 + 2(1 − ν )β (1 − 3ν ) 2β − 2(1 − ν )β 
−1
2 2 
3 3
− 4β + (1 − ν )β −1 (1 − 3ν ) 4β + 2(1 − ν )β −1 − (1 + ν ) 
2 2 
3 3 
− (1 − 3ν ) 2β −1 − 2(1 − ν )β − (1 + ν ) 4β + 2(1 − ν )β 
−1
2 2 
Obs.1 Prin calcul direct se demonstrează că rangul matricei de rigiditate [K ]
este 5, respectiv elementul finit de membrană dreptunghiular are 3 grade de libertate
corp rigid: două translaţii după axele x,y şi o rotaţie în planul elementului , după axa z.
Obs.2 Elementul considerat este izoparametric, respectiv geometria este
descrisă folosind aceleaşi funcţii de formă de la câmpul deplasărilor.
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 151

x = x1 N1 + x2 N 2 + x3 N 3 + x4 N 4 x1 = 0 y1 = 0 x3 = a y3 = b
⇒
y = y1 N1 + y 2 N 2 + y3 N 3 + y 4 N 4 x2 = a y 2 = 0 x4 = 0 y4 = b
(5.101)
x = a(N 2 + N 3 ) = a[ξ(1 − η) + ξη] = aξ
ξ, η ∈ [0,1]
y = b(N 3 + N 4 ) = b[ξη + η(1 − ξ )] = bη
Obs.3. Funcţiile de interpolare fiind liniare (5.91) şi pe laturile elementului, se
asigură continuitatea câmpului deplasărilor între două elemente vecine.
Obs.4. Formularea acestui element, având funcţii de interpolare liniare pentru
câmpul deplasărilor, nu verifică ecuaţiile de echilibru intern pe element (2.33) şi
satisface ecuaţiile de compatibilitate (continuitate) (2.37).
∂σ xx ∂τ xy
+ =0
∂x ∂y ∂ 2 γ xy ∂ 2 ε xx ∂ 2 ε yy
(2.33) ⇒ şi (2.37) ⇒ = + (5.102)
∂τ yx ∂σ yy ∂x∂y ∂y 2 ∂x 2
+ =0
∂x ∂y
şi din relaţia (5.95) avem:
 1− η 1− η η η 
ε xx  − a 0
a
0
a
0 −
a
0 
   1− ξ ξ ξ 1− ξ
ε yy  = [B ]{u k } =  0 − 0 − 0 0 {u k }
γ   b b b b 
 xy  − 1 − ξ − 1 − η − ξ 1 − η ξ η 1− ξ η
− 
 b a b a b a b a
∂ε xx 1  1 1 1 1  ∂ 2 ε xx
=  u1 − u 2 + u3 − u 4  ⇒ =0
∂y b a a a a  ∂y 2
2
∂ε yy 1  1 1 1 1  ∂ ε yy
=  v1 − v2 + v3 − v4  ⇒ =0
∂x a b b b b  ∂x 2
2
(5.103)
∂γ xy1 1 1 1 1  ∂ γ xy
=  u1 + 0 ⋅ v1 − u 2 + 0 ⋅ v2 + u3 + 0 ⋅ v3 − u 4 + 0 ⋅ v4  ⇒ =0
∂x a b b b b  ∂x∂y
∂ 2 γ xy 2
∂ 2 ε xx ∂ ε yy
⇒ = + =0
∂x∂y ∂y 2 ∂x 2
şi deci ecuaţia de continuitate a deformaţiilor specifice este satisfăcută.
1 ν 0 
σ xx 
   σ xx =
E
2
(
ε xx + νε yy )
E
ν 1 1 − ν E
σ yy  = 0  ⇒ τ xy = γ xy = Gγ xy
2(1 + ν )
( )
2
 τ  1 − ν 0 0 1 − ν  σ yy =
E
νε xx + ε yy
 xy    1 − ν2
 2 
∂σ xx E  ∂ε xx ∂ε yy  νE 1
= 2 
+ν = (v1 − v2 + v3 − v4 )
∂x 1 − ν  ∂x ∂x  1 − ν 2 ab
152 Metoda elementului finit în construcţii navale

∂σ yy E  ∂ε yy ∂ε  νE 1
= 2 
+ ν xx  = (u1 − u2 + u3 − u4 )
∂y 1 − ν  ∂y ∂y  1 − ν 2 ab
∂τ xy E ∂γ xy E 1
= = (u1 − u2 + u3 − u4 )
∂x 2(1 + ν ) ∂x 2(1 + ν ) ab
∂τ xy E ∂γ xy E 1
= = (v1 − v2 + v3 − v4 )
∂y ( )
2 1 + ν ∂y ( )
2 1 + ν ab
de unde obţinem:
∂γ xx ∂τ xy E 1
+ = (v1 − v2 + v3 − v4 ) ≠ 0
∂x ∂y 2(1 − ν ) ab
(5.104)
∂σ yy ∂τ yx E 1
+ = (u1 − u2 + u3 − u4 ) ≠ 0
∂y ∂x 2(1 − ν ) ab
respectiv ecuaţiile de echilibru intern pe element nu sunt satisfăcute.

5.2.2 ELEMENT DE MEMBRANĂ DREPTUNGHIULAR CU LEGE

LINIARĂ DE VARIAŢIE PENTRU CÂMPUL DE TENSIUNI
(4 NODURI / 8 GRADE DE LIBERTATE NODALE)

În cazul elementului de membrană dreptunghiular cu lege liniară de variaţie

pentru câmpul deplasărilor, la relaţia (5.104) am demonstrat că ecuaţiile de echilibru
intern nu sunt satisfăcute. În cele ce urmează vom considera un element
dreptunghiular de membrană (fig.5.6) la care se impune o lege liniară de variaţie
pentru câmpul tensiunilor şi pe baza cărora se determină funcţiile câmpului
deplasărilor.
Câmpul tensiunilor au funcţia de variaţie liniară:
σ x = β1 + β 2 y σ y = β3 + β 4 x τ xy = β 5 (5.105)
Pentru determinarea câmpului deplasărilor, pe baza relaţiilor Hook şi Cauchy,
procedăm astfel:

εx =
∂u 1
=
∂x E
( ) 1
σ x − νσ y = (β1 + β 2 y − νβ3 − νβ4 x ) ⇒
E
1 ν 
u =  β1 x + β 2 xy − νβ3 x − β 4 x 2 + f ( y )
E 2 
∂v 1
( ) 1
ε y = = σ y − νσ x = (β3 + β4 x − νβ1 − νβ2 y ) ⇒
∂y E E
(5.106)

1 ν 
 β3 y + β4 xy − νβ1 y − β2 y + g (x)
2
v=
E 2 
∂u ∂v 2(1 + ν )
γ xy = + = τ xy ⇒ f ′( y ) + β 4 y = 2(1 + ν )β5 − g ′(x ) − β 2 x ⇒
∂y ∂x E
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 153

y2
f (y ) = β6 y − β 4 + β7
f ′( y ) + β 4 y = β 6 2
⇒
2(1 + ν )β5 − g ′(x ) − β 2 x = β 6 x2
g (x ) = [2(1 + ν )β5 − β 6 ]x − β 2 + β8
2
Facem următoarele notaţii:

α1 =
1
(β1 − νβ3 ) α 2 = β6 β
α3 = 4
β
α4 = 2
E E 2E 2E
(5.107)
β 1 1 β
α5 = 7 α 6 = [2(1 + ν )β5 − β6 ] α 7 = (β3 − νβ1 ) α8 = 8
E E E E
Din relaţiile (5.106),(5.107) obţinem funcţiile de interpolare parabolice de
aproximare a câmpului deplasărilor:
( )
u (x, y ) = α1 x + α 2 y − α 3 νx 2 + y 2 + 2α 4 xy + α 5
(5.108.a)
v(x, y ) = α 6 x + α 7 y − α (x
4
2
+ νy )+ 2α xy + α
2
3 8

Obs. Elementul cu funcţiile de interpolare (5.108) este subparametric,

deoarece geometria elementului este descrisă prin funcţii liniare şi câmpul deplasărilor
are funcţii de interpolare parabolice.
Folosind coordonatele adimensionale ξ = x a η = y b ∈ [0,1] obţinem:
( )
u = α1aξ + α 2 bη − α 3 νa 2 ξ 2 + b 2 η2 + 2α 4 abξη + α 5
(5.108.b)
v = α aξ + α bη − α (a ξ
6 7 4
2 2
+ νb η ) + 2α abξη + α
2 2
3 8

şi folosind coordonatele nodurilor obţinem parametrii {α} funcţie de {u k }:

u (0,0 ) = α 5 = u1 v(0,0 ) = α 8 = v1
u (1,0 ) = u 2 = α1a − α 3 νa 2 + u1 v(1,0) = v2 = α 6 a − α 4 a 2 + v1
u (0,1) = u 4 = α 2 b − α 3b 2 + u1 v(0,1) = v4 = α 7 b − α 4 νb 2 + v1
(
u (1,1) = u3 = α1a + α 2 b − α 3 νa 2 + b 2 + 2α 4 ab + u1 )
v(1,1) = v3 = α a + α b − α (a
6 7 4
2
+ νb ) + 2α ab + v
2
3 1
si obţinem:
u 2 − u1 ν u −u 1
α1 = + [v1 − v2 + v3 − v4 ] α2 = 4 1 + [v1 − v2 + v3 − v4 ]
a 2b b 2a
1
α3 = [v1 − v2 + v3 − v4 ] α 4 = 1 [u1 − u 2 + u3 − u 4 ] α 5 = u1
2ab 2ab
v2 − v1 1 v −v ν
α6 = + [u1 − u2 + u3 − u4 ] α7 = 4 1 + [u1 − u2 + u3 − u4 ] α8 = v1
a 2b b 2a
Rezultă relaţiile:
 νa
u = v1  ξ +
2b
b
2 a
η−
2
1
ab
( 
2
)
 νa
νa 2 ξ 2 + b 2η2  − v2  ξ +
b 2
b
a
η−
2
1
ab

νa 2 ξ 2 + b 2η2  + ( )
   
154 Metoda elementului finit în construcţii navale

 νa
+ v3  ξ +
b
η−
1
(
νa 2 ξ 2 + b 2η2 ) − v  ν2ab ξ + 2ba η − 21ab (νa ξ
4
2 2
) 
+ b 2 η2  +
 2b 2a 2ab   
+ u1[− ξ − η + ξη + 1] + u2 [ξ − ξη] + u3 [ξη] + u4 [η − ξη]
a
v = u1  ξ +
νb
η−
1
( 
) a
a 2 ξ 2 + νb 2 η 2  − u 2  ξ +
νb
η−
1
(
a 2 ξ 2 + νb 2 η 2  + )
 2b 2a 2ab   2b 2a 2ab 
a
+ u3  ξ +
νb
η−
1
( 
)a
a 2 ξ 2 + νb 2 η 2  − u 4  ξ +
νb
η−
1
( 
a 2 ξ 2 + νb 2 η 2  + )
 2b 2a 2ab   2b 2a 2ab 
+ v1 [− ξ − η + ξη + 1] + v2 [ξ − ξη] + v3 [ξη] + v4 [η − ξη]
unde putem nota funcţiile de formă:
N1 = −ξ − η + ξη + 1 N 2 = ξ − ξη N 3 = ξη N 4 = η − ξη

N5 =
νa
ξ+
b
η−
1
(
νa 2 ξ 2 + b 2 η 2 ) u 
N 6 = − N 5 ⇒   = [N u ]{u k }
2b 2a 2ab v 
a
N7 = ξ +
2b
νb
2a
η−
1
2ab
(
a 2 ξ 2 + νb 2 η 2 )
N8 = − N7 (5.109)

{u k } = {u1 v1 u2 v2 u3 v3 u4 v4 }T
− N5 − N5 
[N u ] = 
N1 N5 N2 N3 N5 N4
N7 N1 − N7 N2 N7 N3 − N7 N 4 
Obs. Prin calcul direct se poate demonstra că tensiunile (5.105) satisfac
condiţiile de echilibru intern, în timp ce câmpul deplasărilor (5.108) nu satisface
condiţiile de compatibilitate (continuitatea deformaţiilor). În plus, pe laturile
elementului funcţiile deplasărilor au o variaţie parabolică şi nu asigură continuitatea
deplasărilor cu elementele adiacente. Acest element finit se poate totuşi utiliza în
practica modelării FEM, dacă dimensiunile elementului sunt mici în comparaţie cu
gradientul variaţiei câmpului de tensiuni.
Din relaţiile Cauchy şi (5.109) obţinem matricea deformaţiilor specifice:
 ∂N1 ∂N 5 ∂N 2 ∂N 5
 −
 ∂x ∂x ∂x ∂x
∂N 7 ∂N1 ∂N ∂N 2
[B] = 
 − 7
∂y ∂y ∂y ∂y
 ∂N ∂N 7 ∂N 5 ∂N1 ∂N 2 ∂N 7 ∂N 5 ∂N 2
 1+ + − − +
 ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x
(5.110)
∂N 3 ∂N 5 ∂N 4 ∂N 
− 5 
∂x ∂x ∂x ∂x 
∂N 7 ∂N 3 ∂N ∂N 4 
− 7
∂y ∂y ∂y ∂y 
∂N 3 ∂N 7 ∂N 5 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 7 ∂N ∂N 4 
+ + − − 5+ 
∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 155

ε xx   
∂ ∂x 0  1 ν 0 
E 
{ε} = ε yy  = [∆ ]{u} ⇒ [B] =  0 ∂ ∂y [N u ]
 [E ] = ν 1 0 
γ  1 − ν2  1− ν
 xy  ∂ ∂y ∂ ∂x  0 0 
 2 
∂N i 1 ∂N i ∂N i 1 ∂N i
= =
∂x a ∂ξ ∂y b ∂η
 1− η 1 − 2ξ 1− η 1 − 2ξ η 1 − 2ξ η 1 − 2ξ 
− a ν
2b a
−ν
2b a
ν
2b
−
a
−ν
2b 
 1 − 2η 1− ξ 1 − 2η ξ 1 − 2η ξ 1 − 2η 1− ξ 
[B] = ν − −ν − ν −ν 
 2a b 2a b 2a b 2a b 
 − 1 −
1
−
1 1 1 1 1
−
1 
 2b 2a 2b 2a 2b 2a 2b 2a 
(5.111)
 1 − η 2 1 − 2η  ν  1 − η 2 1 − 2η  ν
 − a + ν 2a  −
2b
 −ν  −
   a 2a  2b
E  ν  1 − ξ 2 1 − 2ξ  ν  ξ 2 1 − 2ξ 
[E][B] = 2  − − +ν  − −ν 
1− ν 2a  b 2b  2a  b 2b 
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
 − − −
 4b 4a 4b 4a
η 2 1 − 2η  ν  η 2 1 − 2η  ν 
 +ν  − − ν  
 a 2a  2b  a 2 a  2 b 
ν ξ 2 1 − 2ξ  ν 1− ξ 1 − 2ξ 
 +ν  −  − ν2 
2a b 2b  2a  b 2b 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
− 
4b 4a 4b 4a 
Matricea de rigiditatea [K ] a elementului de membrană cu lege liniară pentru
câmpul tensiunilor are expresia:
1 1
[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]dA = abt ∫∫ [B]T [E ][B]dξdη (5.112)
(A) 00

unde pentru integrale folosim relaţiile ajutătoare:

11 11 11 11
1 1
∫ ∫ (1 − η) dξdη = ∫∫ (1 − ξ ) dξdη = ∫∫ (1 − η)(1 − 2η)dξdη = ∫∫ (1 − ξ)(1 − 2ξ)dξdη =
2 2
,
00 00
3 00 00
6
11 11 1 1 11
1 1
∫∫ (1 − 2η) dξdη = ∫∫ (1 − 2ξ) dξdη = ∫∫ (1 − η)dξdη = ∫∫ (1 − ξ)dξdη =
2 2
,
0 0 00
3 00 0 0
2
11 11 11 11

∫∫ (1 − ξ)(1 − 2η)dξdη = ∫∫ (1 − η)(1 − 2ξ)dξdη =0 , ∫∫ (1 − 2ξ)dξdη =∫∫ (1 − 2η)dξdη =0

00 00 00 0 0
156 Metoda elementului finit în construcţii navale
11 11 11 11 11
1 1
∫∫ (1 − 2ξ)(1 − 2η)dξdη = 0 , ∫∫ (1 − η)ξdξdη =∫∫ η(1 − ξ)dξdη = 4
00 00 00
, ∫ ∫ ξdξdη = ∫∫ ηdξdη =
00 00
2
11 1 1 11 11
1
∫∫ ξ(1 − 2η)dξdη = ∫∫ η(1 − 2ξ )dξdη =0 , ∫∫ η(1 − η)dξdη = ∫∫ ξ(1 − ξ )dξdη =
0 0 00 00 00
6
1 1 1 1 1 1 1 1
1 1 b
∫0 ∫0 ξ(1 − 2ξ)dξdη =∫0 ∫0 η(1 − 2η)dξdη = − 6 , ∫0 ∫0 ξ dξdη = ∫0 ∫0 η dξdη = 3 , β = a
2 2

Termenii matricei de rigiditate se determină cu relaţiile:

Eabt
11
 (1 − η)2 (1 − η)(1 − 2η) − ν 2 1 − 2η + 1 − ν  dξdη
k11 =
1 − ν2 ∫∫
00

 a
2
− ν2
2a 2 4a 2

8b 2 
 (1 − η) (1 − ξ )(1 − 2η) + ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
11
Eabt
k12 =
1 − ν2 ∫∫ ν
0 0
2ab
−ν
2ab 4ab 8ab 
Eabt
11
 (1 − η)2 (1 − η)(1 − 2η) + ν 2 1 − 2η + 1 − ν  dξdη
k13 =
1 − ν2 ∫∫
00
−
 a 2
+ ν2
2a 2 4a 2

8b 2 
 (1 − η) ξ(1 − 2η) (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
11
Eabt
k14 =
1 − ν2 ∫∫ ν
0 0
2ab
−ν
2ab
− ν3
4ab 8ab 
Eabt
1 1
 (1 − η)η − ν 2 (1 − η)(1 − 2η) + ν 2 1 − 2η − 1 − ν  dξdη
k15 =
1 − ν2 ∫∫
00
− a2 2a 2 4a 2 8b 2 
Eabt
11
 (1 − η) + ν ξ(1 − 2η) + ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
k16 =
1 − ν2 ∫∫ − ν
0 0
2ab 2ab 4ab 8ab 
(5.113)
 (1 − η)η 2 (1 − η)(1 − 2η)
11
Eabt 1 − 2η 1 − ν 
k17 =
1 − ν2 ∫∫
00
 a2 + ν 2a 2
− ν2
4a 2
− 2  dξdη
8b 
Eabt
1 1
 (1 − η) + ν (1 − ξ )(1 − 2η) − ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
k18 =
1 − ν2 ∫ ∫ − ν 2ab 2ab 4ab 8ab 
0 0

Eabt
1 1
 2 (1 − 2ξ ) (1 − ξ )2 (1 − ξ)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
k 22 =
1 − ν2 ∫∫
00
− ν
 4b 2
+
b 2
− ν2
2b 2

8a 2 
 (1 − 2ξ)(1 − η) (1 − ξ) − ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
11
Eabt
k 23 =
1 − ν2 ∫∫ ν
0 0
2ab
−ν
2ab 4ab 8ab 
Eabt
1 1
 (1 − 2ξ) + ξ(1 − ξ) + ν 2 (1 − ξ)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
∫∫
2
k 24 = − ν
1 − ν2 00
4b 2 b2 2b 2 8a 2 
 η(1 − 2ξ ) (1 − ξ ) + ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
1 1
Eabt
k 25 =
1 − ν2 ∫∫
00
ν 2ab
−ν
2ab 4ab 8ab 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 157

Eabt
11
 (1 − 2ξ) − ξ(1 − ξ) − ν 2 (1 − ξ)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
∫∫
2
k 26 = ν
1 − ν2 00
4b 2 b2 2b 2 8a 2 
η(1 − 2ξ ) (1 − ξ ) − ν 2 (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
11
Eabt 
k 27 =
1 − ν2 ∫∫
00
− ν 2ab
+ν
2ab 4ab 8ab 
Eabt
11
 2 (1 − 2ξ) (1 − ξ)2 (1 − ξ)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
k 28 =
1 − ν2 ∫∫
00
ν
 4b 2
−
b 2
+ ν2
2b 2

8a 2 
Eabt
11
 (1 − η)2 (1 − η)(1 − 2η) − ν 2 1 − 2η + 1 − ν  dξdη
k 33 =
1 − ν2 ∫∫ 
 a
0 0
2
− ν2
2a 2 4a 2

8b 2 
Eabt
11
 (1 − η) + ν ξ(1 − 2η) + ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
k 34 =
1 − ν2 ∫∫ − ν
0 0
2ab 2ab 4ab 8ab 
 (1 − η)η (1 − η)(1 − 2η) − ν 2 1 − 2η − 1 − ν  dξdη
11
Eabt
k 35 =
1 − ν2 ∫∫ 
0 0
a 2
+ ν2
2a 2 4a 2 8b 2 
 (1 − η) ξ(1 − 2η) (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
11
Eabt
k 36 =
1 − ν2 ∫∫ ν
0 0
2ab
−ν
2ab
− ν2
8ab 8ab 
Eabt
11
 (1 − η)η − ν 2 (1 − η)(1 − 2η) + ν 2 1 − 2η − 1 − ν  dξdη
k 37 =
1 − ν2 ∫∫ −
0 0
a2 2a 2 4a 2 8b 2 
 (1 − η) (1 − ξ)(1 − 2η) + ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
11
Eabt
k 38 =
1 − ν2 ∫∫
00
ν 2ab
−ν
2ab 4ab 8ab 
Eabt
11
 2 (1 − 2ξ) ξ 2 ξ(1 − 2ξ ) 1 − ν 
k 44 =
1 − ν2 ∫∫
00
ν
 4 b 2
+ 2 + ν2
b 2b 2
+
8a 2 

dξdη

Eabt
11
 (1 − 2ξ)η − ν ξ (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
k 45 =
1 − ν2 ∫∫ − ν
0 0
2ab 2ab
− ν3
4ab 8ab 
Eabt
11
 2 (1 − 2ξ ) ξ 2 ξ(1 − 2ξ) 1 − ν 
k 46 =
1 − ν2 ∫∫
00
− ν
 4 b 2
− 2 − ν2
b 2b 2
+
8a 2 

dξdη

 (1 − 2ξ )η (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη

11
Eabt ξ
k 47 =
1 − ν2 ∫∫ ν
0 0
2ab
+ν
2ab
+ ν3
4ab 8ab 
Eabt
11
 (1 − 2ξ) − ξ(1 − ξ) + ν 2 ξ(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
∫∫
2
k 48 = − ν
1 − ν2 0 0
4b 2 b2 2b 2 8a 2 
2 η(1 − 2η)
11
Eabt  η2 1 − 2η 1 − ν 
k 55 =
1 − ν2 ∫∫
0 0
 2 +ν
 a 2 a 2
+ ν2
4 a 2
+
8b 2 

dξdη
158 Metoda elementului finit în construcţii navale

ξ(1 − 2η) (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη

11
Eabt  η
k 56 =
1 − ν2 ∫∫ ν 2ab + ν
0 0
2ab
+ ν3
4ab 8ab 

2 η(1 − 2η)
11
Eabt  η2 1 − 2η 1 − ν 
k 57 =
1 − ν2 ∫∫ − 2 − ν
0 0
a 2a 2
− ν2
4a 2
+ 2  dξdη
8b 
Eabt
11
 η (1 − ξ)(1 − 2η) − ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
k 58 =
1 − ν2 ∫∫ ν 2ab + ν
0 0
2ab 4ab 8ab 
Eabt
11
 2 (1 − 2ξ) ξ 2 ξ(1 − 2ξ ) 1 − ν 
k 66 =
1 − ν2 ∫∫
00
ν
4b 2
+ 2 + ν2
b 2b 2
+  dξdη
8a 2 
η(1 − 2ξ ) (1 − 2η)(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
1 1
Eabt  ξ
k 67 =
1 − ν2 ∫∫
00
− ν 2ab
−ν
2ab
− ν3
4ab 8ab 
Eabt
11
 (1 − 2ξ) + ξ(1 − ξ) − ν 2 ξ(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
∫∫
2
k 68 = ν
1 − ν2 00
4b 2 b2 2b 2 8a 2 
2 η(1 − 2η)
11
Eabt  η2 1 − 2η 1 − ν 
k 77 =
1 − ν2 ∫∫
00
 2 +ν
a 2a 2
+ ν2
4a 2
+  dξdη
8b 2 
Eabt
11
 η (1 − 2η)(1 − ξ) + ν 3 (1 − 2η)(1 − 2ξ) − 1 − ν  dξdη
k 78 =
1 − ν2 ∫∫ − ν 2ab − ν
0 0
2ab 4ab 8ab 
Eabt
11
 2 (1 − 2ξ ) (1 − ξ)2 (1 − ξ )(1 − 2ξ) + 1 − ν  dξdη
k88 =
1 − ν2 ∫∫
00
− ν
 4b 2
+
b 2
− ν2
2b 2

8a 2 

b Et
β= [K ] = ⋅ (5.114)
a 12(1 − ν 2 )

( )3
 β 4 − ν + 2 (1 − ν)β
2 −1 3
2
(1 + ν) 3
− β 4 − ν 2 + (1 − ν)β−1
2
3
(
− (1 − 3ν)
2
)


3
2
(1 + ν) −1 2 3
β 4 − ν + (1 − ν)β
2
( 3
2
)
(1 − 3ν) 3
β 2 + ν 2 − (1 − ν)β
−1
2
( )

 ( 2
)
− β 4 − ν 2 + 3 (1 − ν)β−1 3
2
(1 − 3ν) 3
β 4 − ν + (1 − ν)β
2
2
−1
(3
− (1 + ν)
2
)


3
− (1 − 3ν)
2
−1 2 3
β 2 + ν − (1 − ν)β
2
( 3
)
− (1 + ν)
2
3
β 4 − ν 2 + (1 − ν)β
−1
2
( )


( 2
)
− β 2 + ν 2 − 3 (1 − ν)β−1 3
− 1+ ν
2
( ) 2 3
β 4 + ν − 1− ν β
2
( ) −1 3
2
((1 − 3ν) )


3
− (1 + ν)
2
3
− β−1 2 + ν 2 + (1 − ν)β
2
( 3
)
− (1 − 3ν)
2
3
− β−1 4 − ν 2 + (1 − ν)β
2
( )


( )
 β 2 + ν 2 − 3 (1 − ν)β−1
2
3
− (1 − 3ν)
2
3
− β 4 + ν − (1 − ν)β
2
2
−1 3
2
(
(1 + ν) )



3
2
(1 − 3ν) 3
− β−1 4 − ν 2 + (1 − ν)β
2
( 3
2
)(1 + ν) 3
− β−1 4 + ν 2 − (1 − ν)β
2
( )
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 159

(
− β 2 + ν2 − ) 3
2
(1 − ν)β−1 3
2
−(1 + ν) ( ) 3
β 2 + ν 2 − (1 − ν)β−1
2
3
2
(1 − 3ν) 


3
2
− (1 + ν) ( 3
)
− β−1 2 + ν 2 + (1 − ν)β
2
3
− (1 − 3ν)
2
( )3
− β−1 4 − ν 2 + (1 − ν)β
2 
( )
3
β 4 + ν 2 − (1 − ν)β−1
2
3
− (1 − 3ν)
2
( ) 3
− β 4 + ν − (1 − ν)β
2
2
−1 3
2
(1 + ν) 


3
2
(1 − 3ν) −1
( 2 3
− β 4 − ν + (1 − ν)β
2
) 3
2
(1 + ν) ( )3
− β 4 + ν − (1 − ν)β
−1 2
2 
( )
3
β 4 − ν 2 + (1 − ν)β−1
2
3
2
(1 + ν) ( ) 3
− β 4 − ν + (1 − ν)β
2
2
−1 3
− (1 − 3ν)
2



3
2
(1 + ν) −1
( 2
)3
β 4 − ν + (1 − ν)β
2
3
2
(1 − 3ν) ( ) 3
β 2 + ν − (1 − ν)β 
−1 2
2 
( 3
2
)
− β 4 − ν 2 + (1 − ν)β−1
3
2
(1 − 3ν) ( ) 3
β 4 − ν + (1 − ν)β
2
2
−1 3
− (1 + ν)
2


3
− (1 − 3ν)
2
−1
( 2
)3
β 2 + ν − (1 − ν)β
2
3
− (1 + ν)
2
( ) 3
β 4 − ν + (1 − ν)β 
−1 2
2



Relaţia (5.114) reprezintă expresia matricei de rigiditate a elementului de

membrană dreptunghiular, cu lege liniară de variaţie pentru câmpul de tensiuni şi lege
parabolică pentru câmpul deplasărilor.
Obs. Rangul matricei de rigiditate [K ] este 5, respectiv elementul are 3 grade
de libertate corp rigid, deplasările pe axele x şi y, rotirile în jurul axei z.

5.3 DEDUCEREA MATRICEI DE RIGIDITATE A

ELEMENTELOR FINITE DE MEMBRANĂ
PATRULATERE

5.3.1 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ PATRULATER BILINIAR

(4 NODURI/ 8 GRADE DE LIBERTATE)

Considerăm un element de membrană patrulater, biliniar, izoparametric (cu

funcţii liniare pentru geometrie şi câmpul deplasărilor), cu câte 2 grade de libertate pe
nod (deplasările u,v, fig.5.7).
Considerăm un sistem de coordonate ξη neortogonal (fig.5.7). Laturile
elementului patrulater au coordonatele:
(12) → η = −1 , (34) → η = 1 , (23) → ξ = 1 , (41) → ξ = −1
Astfel orice punct arbitrar P din interiorul elementului patrulater, convex, este
definit prin intersecţia a două drepte ξ = const şi η = const , care împart în două
laturile opuse ale patrulaterului cu acelaşi raport de divizare. Coordonatele ξ, η poartă
denumirea de coordonate generalizate ale elementului patrulater.
160 Metoda elementului finit în construcţii navale

Fig.5.7 Elementul patrulater biliniar (4 noduri/8 grade de libertate)

Relaţia de transformare de la coordonate carteziene (x,y) la coordonate

generalizate ale patrulaterului ( ξ, η ) este liniară (din proporţionalitatea segmentelor de
divizare), cu expresia:
x = α1 + α 2 ξ + α 3η + α 4 ξη
ξ, η ∈ [− 1,1] (5.115)
y = α 5 + α 6 ξ + α 7 η + α 8ξη
unde parametrii transformatei {α} se determină pe baza coordonatelor nodale (fig.5.7).
(1) (x1 , y1 ) → (− 1,−1) x1 = α1 − α 2 − α 3 + α 4 , y1 = α 5 − α 6 − α 7 + α 8
(2) (x2 , y2 ) → (1,−1) x2 = α1 + α 2 − α 3 − α 4 , y2 = α 5 + α 6 − α 7 − α8
(3) (x3 , y3 ) → (1,1) x3 = α1 + α 2 + α 3 + α 4 , y3 = α 5 + α 6 + α 7 + α 8
(4) (x4 , y4 ) → (− 1,1) x4 = α1 − α 2 + α 3 − α 4 , y4 = α5 − α 6 + α 7 − α8
 1 − 1 − 1 1   α1   x1  1 1 1 1   x1   α1 
− 1 1 − 1 − 1 α   x  − 1 1 1 − 1  x2  α 2 
   2  =  2  ⇒ 1   =  (5.116)
1 1 1 1  α 3   x3  4 − 1 − 1 1 1   x3  α 3 
   
 1 − 1 1 − 1 α 4   x4   1 −1 1 − 1  x4  α 4 
1 1 1 1   y1  α 5 
1
− 1 1 1 − 1  y 2  α 6 
şi analog obţinem:  = 
4 − 1 − 1 1 1   y3  α 7 
 
 1 −1 1 − 1  y 4  α 8 
1
x = x1 (1 − ξ − η + ξη) + x2 1 (1 + ξ − η − ξη) + x3 1 (1 + ξ + η + ξη) + x4 1 (1 − ξ + η − ξη) =
4 4 4 4
 1   1   1   1 
= x1  (1 − ξ)(1 − η) + x2  (1 + ξ)(1 − η) + x3  (1 + ξ)(1 + η) + x4  (1 − ξ)(1 + η) , analog y
4  4  4  4 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 161

Funcţiile parametrice (5.115) ce descriu geometria elementului patrulater au

expresiile:
4 4
x = ∑ N i xi y = ∑ N i yi (5.117)
i =1 i =1

unde funcţiile de formă au expresiile: ξ, η ∈ [− 1,1]

1
N1 = (1 − ξ)(1 − η), N 2 = 1 (1 + ξ)(1 − η), N 3 = 1 (1 + ξ)(1 + η), N 4 = 1 (1 − ξ)(1 + η) (5.118)
4 4 4 4
Obs. În cazul când patrulaterul degenerează într-un dreptunghi atunci
coordonatele generalizate ale patrulaterului (ξ, η) devin identice cu coordonatele
adimensionale ξ = x a , η = y b ale dreptunghiului (vezi capitolul 5.2).
În formularea izoparametrică biliniară, vom considera pentru funcţiile
câmpului deplasărilor aceleaşi funcţii de formă N i , i = 1,4 (5.118). Pe laturile
patrulaterului în sistemul rectangular (x,y) de coordonate câmpul deplasărilor are o
variaţie liniară şi se asigură compatibilitatea (continuitatea) câmpului deplasărilor
dintre elemente adiacente.
4 4
u = ∑ N i ui v = ∑ N i vi {uk } = {u1 v1 u 2 v2 u3 v3 u4 v4 }
T

i =1 i =1
(5.119)
[N u ] =  1
u  N 0 N2 0 N3 0 N4 0
  = [N u ]{u k }
v  0 N1 0 N2 0 N3 0 N 4 
Matricea Jacobiană de transformare a coordonatelor (x, y ) → (ξ, η) are expresia:
∂ ∂ ∂x ∂ ∂y ∂ ∂  ∂x ∂y 
= +
∂ξ ∂x ∂ξ ∂y ∂ξ  ∂ξ   ∂x   ∂ξ ∂ξ 
⇒   = [J ] ∂  , [J ] =  
∂ ∂ ∂x ∂ ∂y ∂  ∂x ∂y  (5.120)
= +    
∂η ∂x ∂η ∂y ∂η  ∂η   ∂y   ∂η ∂η 
det [J ] = ∆ J = J 11 J 22 − J 12 J 21

 4 ∂N i 4
∂N 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4   x1 y1 
∑ ∑ i
xi yi  
∂ξ i =1 ∂ξ
 ∂ξ   x2 y 2 
[J ] =  4
i =1  =  ∂ξ ∂ξ ∂ξ
  = [D ][X ] (5.121)
 ∂N i 4
∂N i   ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4  x3 y3 
∑ ∂η xi ∑ yi  
 i =1 i =1 ∂η   ∂η ∂η ∂η ∂η   x4
 y 4 

− (1 − η) (1 − η) (1 + η) − (1 + η)
[D] = 1  (5.122)
4  − (1 − ξ) − (1 + ξ ) (1 + ξ) (1 − ξ) 
şi matricea coordonatelor nodale în sistemul cartezian are expresia:
T

[X ] =  1
x x2 x3 x4 
(5.123)
 y1 y2 y3 y4 
162 Metoda elementului finit în construcţii navale

Matricea deformaţiilor specifice rezultă pe baza relaţiei Cauchy:

ε xx  ∂ ∂x 0 
{ε}= ε yy  = [∆ ]{u}= [∆][N u ]{u k } 
[B] =  0 ∂ ∂y [N u ]
γ  ∂ ∂y ∂ ∂x 
 xy 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 
 0 0 0 0  (5.124)
 ∂x ∂x ∂x ∂x 
∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 
[B] =  0 0 0 0
∂y ∂y ∂y ∂y 
 ∂N ∂N1 ∂N 2 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 4 
 1 
 ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 

∂  ∂ ∂ ∂

 ∂ξ   ∂x   ∂x   ∂ξ 
 ∂  = [J ] ∂  ⇒  ∂  = J
−1
[ ] ∂ [J ]= [Γ] = ∆1
−1  J 22
− J
− J12 
J11 
        J  21
 ∂η   ∂y   ∂y   ∂η 
 ∂u 
  u 'x  u'x   Γ11 Γ12 0 0  u'ξ 
 ∂x  1 0 0 0 u  u    
Γ Γ22 0 0  u'η 
{ε}=  ∂v  = 0 0 0 1  ' y  ,  ' y  =  21  
 ∂y  0 1 1 0  v'x   v'x   0 0 Γ11 Γ12   v'ξ 
 ∂u + ∂v     v  v   0 0

Γ21 Γ22  v'η 
 ∂y ∂x   'y   'y   (5.125)
 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 
 ∂ξ 0 0 0 0 
∂ξ ∂ξ ∂ξ
u 'ξ   ∂N ∂ N2 ∂N 3 ∂N 4

u   1 0 0 0 0 
 'η   ∂η ∂η ∂η ∂η 
 = ∂N ∂N 2 ∂N 3
{u }= [DN ]{u k }
∂N 4  k
v
 'ξ   0 1
0 0 0 
v'η   ∂ξ ∂ξ ∂ξ ∂ξ 
 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 
 0 ∂η
0
∂η
0
∂η
0
∂η 

Facem notaţia:
 Γ11 Γ12 0 0 
1 0 0 0    Γ11 Γ12 0 0 
Γ Γ 0 0  
[Q] = 0 0 0 1  21 22 = 0 0 Γ21 Γ22  (5.126)
0 0 Γ11 Γ12  
0 1 1 0   Γ21 Γ22 Γ11 Γ12 
0 0 Γ21 Γ22  
şi rezultă:
[B ] = [Q ][DN ] (5.127)
de unde avem:
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 163

− (1 − η) 0 (1 − η) 0 (1 + η) 0 − (1 + η) 0 
 − (1 − ξ ) 0 − (1 + ξ ) 0 (1 + ξ) 0 (1 − ξ) 0 
[DN ] = 1  (5.128)
4 0 − (1 − η) 0 (1 − η) 0 (1 + η) 0 − (1 + η)

 0 − (1 − ξ ) 0 − (1 + ξ ) 0 (1 + ξ ) 0 (1 − ξ) 
Matricea de rigiditate a elementului rezultă din expresia:
1 1
[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]dA = t ∫ ∫ [B]T [E ][B]det(J )dξdη (5.129)
( A) −1−1

unde pentru starea plană de tensiuni

 
 1 ν 0 
[E ] = E 2 ν 1 0  (5.130)
1− ν  1− ν
0 0 
 2 
Din relaţiile (5.121)-(5.123) matricea Jacobiană are termenii calculaţi cu expresiile:
4
∂N i
J11 = ∑ xi = (− x1 + x2 + x3 − x4 ) + η(x1 − x2 + x3 − x4 )
i =1 ∂ξ
4
∂N i
J 22 = ∑ yi = (− y1 − y 2 + y3 + y 4 ) + ξ( y1 − y 2 + y3 − y 4 )
i =1 ∂η
(5.131)
4
∂N
J12 = ∑ i yi = (− y1 + y 2 + y3 − y 4 ) + η( y1 − y 2 + y3 − y 4 )
i =1 ∂ξ
4
∂N i
J 21 = ∑ xi = (− x1 − x2 + x3 + x4 ) + ξ(x1 − x2 + x3 − x4 )
i =1 ∂η

a1 = − x1 + x2 + x3 − x4 b1 = − y1 + y 2 + y3 − y4
a2 = − x1 − x2 + x3 + x4 b2 = − y1 − y2 + y3 + y4
a3 = x1 − x2 + x3 − x4 b3 = y1 − y 2 + y3 − y4 (5.132)
a1 + a3η b1 + b3η  J11
[J ] = 
J12 
= J 22 
a2 + a3 ξ b2 + b3ξ  J 21
A0 = a1b2 − a2 b1 B0 = a1b3 − a3b1 C0 = a3b2 − a2b3
det (J ) = J11 J 22 − J12 J 21 = (a1 + a3η)(b2 + b3ξ ) − (a2 + a3ξ )(b1 + b3η) ⇒ (5.133)
∆ J = A0 + B0 ξ + C0 η
Din relaţiile (5.126),(5.125) obţinem:
 J 22 − J 12 0 0 
1 
[Q] =  0 0 − J 21 J 11  (5.134)
∆J
− J 21 J 11 J 22 − J 12 
164 Metoda elementului finit în construcţii navale

Din relaţiile (5.128), (5.134) rezultă pentru matricea deformaţiilor specifice

următoarea expresie:
[B ] = [Q ][DN ] (5.135)
şi folosind notaţiile:
A1 = −b2 + b1 B1 = −b3 − b1 C1 = b2 + b3
A2 = b2 + b1 B2 = b3 + b1 C 2 = −b2 + b3
A3 = b2 − b1 B3 = b3 − b1 C3 = b2 − b3
A4 = −b2 − b1 B4 = −b3 + b1 C 4 = −b2 − b3
A5 = a2 − a1 B5 = a3 + a1 C 5 = − a 2 − a3
A6 = − a2 − a1 B6 = − a3 − a1 C 6 = a 2 − a3
A7 = − a2 + a1 B7 = − a3 + a1 C 7 = − a 2 + a3
A8 = a2 + a1 B8 = a3 − a1 C8 = a 2 + a 3
obţinem:
 A1 + B1ξ + C1η 0 A2 + B2 ξ + C 2 η 0
1 
[B] = 0 A5 + B5 ξ + C5 η 0 A6 + B6 ξ + C6 η
4∆ J 
 A5 + B5 ξ + C5 η A1 + B1ξ + C1η A6 + B6 ξ + C6 η A2 + B2 ξ + C 2 η
(5.136)
A3 + B3ξ + C 3η 0 A4 + B4 ξ + C 4 η 0 
0 A7 + B7 ξ + C 7 η 0 A8 + B8 ξ + C 8 η 
A7 + B7 ξ + C 7 η A3 + B3ξ + C 3η A8 + B8 ξ + C 8 η A4 + B4 ξ + C 4 η

E
[E ][B ] = ⋅ (5.137)
4(1 − ν 2 )∆ J

 A1 + B1ξ + C1η ν(A5 + B5 ξ + C5 η) A2 + B2 ξ + C2 η ν(A6 + B6 ξ + C6 η)
 ν(A + B ξ + C η) A5 + B5 ξ + C5 η ν(A2 + B2 ξ + C2 η) A6 + B6 ξ + C6 η
 1 1 1
1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν
 (A5 + B5ξ + C5η) (A1 + B1ξ + C1η) (A6 + B6 ξ + C6 η) (A2 + B2 ξ + C2 η)
 2 2 2 2

A3 + B3ξ + C3η ν(A7 + B7ξ + C7 η) A4 + B4ξ + C4η ν(A8 + B8ξ + C8η) 
ν(A3 + B3ξ + C3η) A7 + B7ξ + C7 η ν(A4 + B4ξ + C4η) A8 + B8ξ + C8η 

1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
( A7 + B7ξ + C7 η) ( A3 + B3ξ + C3η) ( A8 + B8ξ + C8η) ( A4 + B4ξ + C4η)
2 2 2 2 
Facem următoarele notaţii:
1 1
(Ai + Bi ξ + Ci η)(A j + B j ξ + C j η)
ψ ij = ∫ ∫ dξdη = ψ ji i, j = 1,8 (5.138)
−1 −1
A0 + B0 ξ + C0 η

Din relaţiile (5.138), (5.137), (5.136), (5.129), matricea de rigiditate a

elementului de membrană patrulater (convex) izoparametric, biliniar are expresia:
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 165

Et
[K ] = ⋅
16(1 − ν 2 )
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
 ψ11 + 2 ψ 55 νψ15 +
2
ψ 51 ψ12 +
2
ψ 56 νψ16 +
2
ψ 52
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
νψ15 + ψ 51 ψ 55 + ψ11 νψ 52 + ψ16 ψ 56 + ψ12
 2 2 2 2
 ψ + 1− ν ψ νψ 52 +
1− ν
ψ16 ψ 22 +
1− ν
ψ 66 νψ 26 +
1− ν
ψ 62
 12 2
56
2 2 2
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
νψ16 + ψ 52 ψ 56 + ψ12 νψ 26 + ψ 62 ψ 66 + ψ 22
 2 2 2 2
 ψ + 1− ν ψ νψ 53 +
1− ν
ψ17 ψ 23 +
1− ν
ψ 67 νψ 63 +
1− ν
ψ 27
 13 2
57
2 2 2
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
νψ17 + ψ 53 ψ 57 + ψ13 νψ 27 + ψ 63 ψ 67 + ψ 23
 2 2 2 2
 ψ14 + 1 − ν ψ 58 νψ 54 +
1− ν
ψ 81 ψ 24 +
1− ν
ψ 63 νψ 64 +
1− ν
ψ 28
 2 2 2 2
 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
νψ18 + 2 ψ 54 ψ 58 +
2
ψ14 νψ 28 +
2
ψ 64 ψ 68 +
2
ψ 24 (5.139)

1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
ψ13 + ψ 57 νψ17 + ψ 53 ψ14 + ψ 58 νψ18 + ψ 54 
2 2 2 2
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
νψ 53 + ψ17 ψ 57 + ψ13 νψ 54 + ψ 81 ψ 58 + ψ14 
2 2 2 2 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
ψ 23 + ψ 67 νψ 27 + ψ 63 ψ 24 + ψ 63 νψ 28 + ψ 64 
2 2 2 2 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
νψ 63 + ψ 27 ψ 67 + ψ 23 νψ 64 + ψ 28 ψ 68 + ψ 24 
2 2 2 2 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
ψ 33 + ψ 77 νψ 37 + ψ 73 ψ 34 + ψ 78 νψ 38 + ψ 74 
2 2 2 2 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
νψ 37 + ψ 73 ψ 77 + ψ 33 νψ 74 + ψ 38 ψ 78 + ψ 34 
2 2 2 2 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν
ψ 34 + ψ 78 νψ 74 + ψ 38 ψ 44 + ψ 88 νψ 48 + ψ 84 
2 2 2 2 
1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
νψ 38 + ψ 74 ψ 78 + ψ 34 νψ 48 + ψ 84 ψ 88 + ψ 44 
2 2 2 2 

Obs. Pentru calculul integralelor ψ ij se folosesc metode numerice de tipul

formulelor de cuadratură tip Gauss.
Obs. Rangul matricei [K ] (5.139) este 5 (demonstraţie prin calcul direct) şi
deci elementul include în model şi cele 3 grade de libertate corp rigid (2 deplasări şi o
rotire).
166 Metoda elementului finit în construcţii navale

5.3.2 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ PATRULATER,

IZOPARAMETRIC, PARABOLIC
(8 NODURI/ 16 GRADE DE LIBERTATE NODALE)

Considerăm un element de membrană patrulater, izoparametric, având în plus

faţă de elementul din fig.5.7 , 4 noduri suplimentare. Coordonatele generalizate ale
nodurilor suplimentare sunt:
(5) → (0,−1) , (6) → (1,0) , (7 ) → (0,1) , (8) → (− 1,0)
În fiecare nod se consideră 2 grade de libertate, deplasările u şi v în sistemul local
cartezian de coordonate (x,y).
Laturile elementului sunt curbe, geometria şi câmpul deplasărilor fiind
(fig.5.8) modelate pe baza unor funcţii de interpolare parabolice (cuadratice).

Fig.5.8 Element de membrană patrulater, izoparametric, parabolic

(8noduri/16grade libertate)

Obs. Elementele izoparametrice care au noduri doar pe laturile elementului

(contur) sunt cunoscute şi sub denumirea de elemente serendipity, iar dacă au noduri şi
în câmpul elementului, atunci în general poartă denumirea şi de elemente Lagrange.
Funcţiile de interpolare ale geometriei sunt parabolice cu expresia: ξ, η ∈ [− 1,1]
x = α1 + α 2 ξ + α 3 η + α 4 ξη + α 5 ξ 2 + α 6 η2 + α 7 ξ 2 η + α 8 ξη2
(5.140)
y = α 9 + α10 ξ + α11η + α12 ξη + α13 ξ 2 + α14 η2 + α15 ξ 2 η + α16 ξη2
Parametrii {α} se determină pe baza coordonatelor nodale (fig.5.8):
x1 = α1 − α 2 − α 3 + α 4 + α 5 + α 6 − α 7 − α 8
(1) (x1 , y1 ) → (− 1,−1) ⇒ (5.141)
y1 = α 9 − α10 − α11 + α12 + α13 + α14 − α15 − α16
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 167

x2 = α1 + α 2 − α 3 − α 4 + α 5 + α 6 − α 7 + α 8
(2) (x2 , y2 ) → (1,−1) ⇒
y 2 = α 9 + α10 − α11 + α12 + α13 + α14 − α15 + α16
x3 = α1 + α 2 + α 3 + α 4 + α 5 + α 6 + α 7 + α 8
(3) (x3 , y3 ) → (1,1) ⇒
y3 = α 9 + α10 + α11 + α12 + α13 + α14 + α15 + α16
x4 = α1 − α 2 + α 3 − α 4 + α 5 + α 6 + α 7 − α 8
(4) (x4 , y4 ) → (− 1,1) ⇒
y 4 = α 9 − α10 + α11 − α12 + α13 + α14 + α15 − α16
x =α −α +α
(5) (x5 , y5 ) → (0,−1) ⇒ 5 1 3 6
y5 = α 9 − α11 + α14
x =α +α +α
(6) (x6 , y6 ) → (1,0) ⇒ 6 1 2 5
y6 = α 9 + α10 + α13
x =α +α +α
(7 ) (x7 , y7 ) → (0,1) ⇒ 7 1 3 6
y7 = α 9 + α11 + α14
x =α −α +α
(8) (x8 , y8 ) → (− 1,0) ⇒ 8 1 2 5
y8 = α 9 − α10 + α13
respectiv obţinem sistemul algebric liniar rezolvabil printr-o procedură standard Gauss
sau folosind softul standard MatLab:
1 − 1 − 1 1 1 1 − 1 − 1  α1   x1 
1 1 − 1 − 1 1 1 − 1 1  α   x 
  2   2 
1 1 1 1 1 1 1 1   α 3   x3 
    
1 − 1 1 − 1 1 1 1 − 1 α 4  =  x4  ⇒
1 0 − 1 0 0 1 0    
0  α 5   x5 
 
1 1 0 0 1 0 0 0  α 6   x6 
1 0    
1 0 0 1 0 0  α 7   x7 
 
1 − 1 0 0 1 0 0 0  α 8   x8 

− 0.25 − 0.25 − 0.25 − 0.25 0.50 0.50 0.50 0.50   x1   α1 

 0
 0 0 0 0 0.50 0 − 0.50  x2  α 2 
 0 0 0 0 − 0.50 0 0.50 0   x3   α 3 
    
 0.25 − 0.25 0.25 − 0.25 0 0 0 0   x4  α 4 
 0.25  = 
0.25 0.25 0.25 − 0.50 0 − 0.50 0   x5  α 5 
 
 0.25 0.25 0.25 0.25 0 − 0.50 0 − 0.50  x6  α 6 
− 0.25 − 0.25 0.25    
0.25 0.50 0 − 0.50 0   x7  α 7 
 
− 0.25 0.25 0.25 − 0.25 0 − 0.50 0 0.50   x8  α 8 

de unde:
168 Metoda elementului finit în construcţii navale

 1 1 1 1 1 1   1 1 1 1 1 1 
x = x1  − + ξη + ξ2 + η2 − ξ2η − ξη2  + x2  − − ξη + ξ2 + η2 − ξ2η + ξη2  +
 4 4 4 4 4 4   4 4 4 4 4 4 
 1 1 1 1 1 1   1 1 1 1 1 1 
+ x3  − + ξη + ξ2 + η2 + ξ2η + ξη2  + x4  − − ξη + ξ2 + η2 + ξ2η − ξη2  +
 4 4 4 4 4 4   4 4 4 4 4 4 
1 1 1 2 1 2  1 1 1 2 1 2
+ x5  − η − ξ + ξ η  + x6  + ξ − η − ξη  +
2 2 2 2  2 2 2 2 
1 1 1 1  1 1 1 1 
+ x7  + η − ξ 2 − ξ 2 η  + x8  − ξ − η 2 + ξη 2 
2 2 2 2  2 2 2 2 
Analog, rezultă expresia pentru coordonata y şi parametrii α 9 , α10 , α11 , α12 ,
α13 , α14 , α15 , α16 , de unde funcţiile de formă au relaţiile:
1
N5 =
2
(
1 − η − ξ2 + ξ2η )= 12 (1 − ξ )(1 − η)
2

1
(
N 6 = 1 + ξ − η2 − ξη2
2
) = 12 (1 + ξ)(1 − η ) 2

1
(
N7 = 1 + η − ξ2 − ξ2η
2
)= 12 (1 − ξ )(1 + η)
2

1
(
N 8 = 1 − ξ − η2 + ξη2
2
)= 12 (1 − ξ)(1 − η ) 2

(5.142)
1
N1 =
4
(− 1 + ξη + ξ 2 1
+ η2 − ξ 2 η − ξη2 =
4
)
(1 − ξ)(1 − η) − 1 (N 8 + N 5 )
2
N2 =
1
4
( 1
) 1
− 1 − ξη + ξ 2 + η2 − ξ 2 η + ξη2 = (1 + ξ )(1 − η) − (N 5 + N 6 )
4 2
N3 =
1
4
( 2 2 2 1
4
) 1
− 1 + ξη + ξ + η + ξ η + ξη = (1 + ξ)(1 + η) − (N 6 + N 7 )
2
2
N4 =
1
4
( 1
) 1
− 1 − ξη + ξ 2 + η2 + ξ 2 η − ξη2 = (1 − ξ)(1 + η) − (N 7 + N 8 )
4 2
8 8
x = ∑ N i xi y = ∑ N i yi (5.143)
i =1 i =1

Elementul este izoparametric, funcţiile de formă pentru geometrie fiind

folosite şi pentru descrierea câmpului de deplasări:
8 8
u = ∑ N i ui v = ∑ N i vi (5.144)
i =1 i =1

unde vectorul gradelor de libertate nodale este:

{uk } = {u1 v1 u 2 v2 u3 v3 u4 v4 u5 v5 u6 v6 u7 v7 u8 v8 }T (5.145)
u N1 0 N2 0 N3 0 N4 0 N5 0 N6 0 N7 0 N8 0 
  = [Nu ]{uk }, [Nu ] =  
v  0 N1 0 N2 0 N3 0 N4 0 N5 0 N6 0 N7 0 N8 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 169

Matricea Jacobiană se obţine din expresia:

 8 ∂N i 8
∂N i 
∑ xi ∑1 yi 
J J 12 
i =1 ∂ξ i = ∂ξ
[J ] = 8
  = [D ][X ] =  11 
 ∂N i 8
∂N i   J 21 J 22 
∑ ∂η xi ∑1 ∂η i 
y
 i =1 i= 
 ∂N1 ∂N 2 ∂N 3 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 6 ∂N 7 ∂N 8 
 ∂ξ 
[D] =  ∂∂Nξ ∂ξ
∂N 2
∂ξ ∂ξ ∂ξ ∂ξ
∂N 3 ∂N 4 ∂N 5 ∂N 6 ∂N 7 ∂N 8 
∂ξ
 (5.146)
 1
 ∂η ∂η ∂η ∂η ∂η ∂η ∂η ∂η 
T

[X ] =  1
x x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 
 y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 y 8 

det (J ) = ∆ J = J 11 J 22 − J 21 J 12 [J ]= [Γ] = ∆1
 J 22 − J 12 
−1
 J 11 
J − J 21

Matricea deformaţiilor specifice, din relaţiile Cauchy, are expresia:

u'ξ  u 'ξ 
ε xx   Γ11 Γ12 0 0   u 
u
{ε} = ε yy  = [∆ ]{u} =  0 0 Γ21 Γ22   'η   'η 
  = [DN ]{u k }
γ   v'ξ   v'ξ 
 xy  Γ21 Γ22 Γ11 Γ12 
v'η  v'η 

1 ν 0 
 J 22 − J12 0 0  
[Q] = 1  0 0 − J 21 J11  [B] = [Q][DN ] [E ] = E 2 ν 1 0 
∆J 1− ν  1− ν
− J 21 J11 J 22 − J12  0 0 
 2 
∂N i ∂N i ∂N ∂N
f i = J 22 − J12 g i = − J 21 i + J11 i i = 1,8
∂ξ ∂η ∂ξ ∂η
 f1 0 f2 0 f3 0 f4 0 f5 0 f6 0 f7 0 f8 0
1 
[B] =  0 g1 0 g2 0 g3 0 g4 0 g5 0 g6 0 g7 0 g 8  (5.147)
∆J
 g1 f1 g2 f2 g3 f3 g4 f4 g5 f5 g6 f6 g7 f7 g8 f 8 


 f1 νg1 f2 νg2 f3 νg3 f4 νg4
[E][B] = E 2  νf1 g1 νf 2 g2 νf3 g3 νf 4 g4
( 
)
∆ J 1− ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν 1 − ν
g f g f2 g3 f3 g4 f4
 2 1 2 1 2 2 2 2 2 2 2
(5.148)

f5 νg5 f6 νg6 f7 νg7 f8 νg8 
νf5 g5 νf6 g6 νf7 g7 νf8 g8 

1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 1− ν 
g5 f5 g6 f6 g7 f7 g8 f8
2 2 2 2 2 2 2 2 
170 Metoda elementului finit în construcţii navale

Matricea de rigiditate se determină cu relaţia:

1 1
[K ] = t ∫ ∫ [B]T [E ][B]∆ J dξdη (5.149)
−1 −1

Facem notaţiile:
1 1
1  1− ν 
α ij = ∫ ∫ ∆  fi f j +
−1 −1 J 
2
g i g j  dξdη

i, j = 1,8

1 1
1  1− ν 
βij = ∫1 ∫1 ∆ J  gi g j + 2
f i f j  dξdη

i, j = 1,8
(5.150)
− −
1 1
1  1− ν 
ψ ij = ∫1 ∫1 ∆ J νf i g j + 2
g i f j  dξdη

i, j = 1,8
− −
α ij = α ji β ij = β ji ψ ij ≠ ψ ji
Din relaţiile (5.147)-(5.150) obţinem matricea de rigiditate:
Et
[K ] = ⋅ (5.151)
1 − ν2
 α11 ψ11 α12 ψ12 α13 ψ13 α14 ψ14 α15 ψ15 α16 ψ16 α17 ψ17 α18 ψ18 
ψ β11 ψ 21 β12 ψ 31 β13 ψ 41 β14 ψ 51 β15 ψ 61 β16 ψ 71 β17 ψ81 β18 
 11
α 21 ψ 21 α 22 ψ 22 α 23 ψ 23 α 24 ψ 24 α 25 ψ 25 α 26 ψ 26 α 27 ψ 27 α 28 ψ 28 
 
ψ12 β12 ψ 22 β22 ψ 32 β23 ψ 42 β24 ψ52 β25 ψ 62 β26 ψ 72 β27 ψ82 β28 
α13 ψ31 α 23 ψ32 α33 ψ33 α 43 ψ34 α53 ψ 35 α63 ψ36 α73 ψ37 α83 ψ 38 
 
ψ13 β13 ψ 23 β23 ψ 33 β33 ψ 43 β43 ψ53 β53 ψ 63 β63 ψ 73 β73 ψ83 β83 
α ψ 41 α 24 ψ 42 α34 ψ 43 α 44 ψ 44 α 45 ψ 45 α 46 ψ 46 α 47 ψ 47 α 48 ψ 48 
 14 
ψ14 β14 ψ 24 β24 ψ 34 β34 ψ 44 β44 ψ54 β54 ψ 64 β64 ψ 74 β74 ψ84 β84 
 
α15 ψ51 α 25 ψ52 α35 ψ53 α 45 ψ54 α55 ψ 55 α56 ψ56 α57 ψ57 α58 ψ 58 
ψ15 β15 ψ 25 β25 ψ35 β53 ψ 45 β54 ψ55 β55 ψ 65 β56 ψ 75 β75 ψ85 β85 
 
α16 ψ 61 α 26 ψ 62 α63 ψ 63 α64 ψ 64 α56 ψ 65 α66 ψ 66 α 76 ψ 67 α86 ψ 68 
ψ β16 ψ 26 β26 ψ 36 β63 ψ 46 β64 ψ56 β56 ψ 66 β66 ψ 76 β76 ψ86 β86 
 16 
α17 ψ 71 α 27 ψ 72 α73 ψ 73 α 47 ψ 74 α57 ψ 75 α76 ψ 76 α77 ψ 77 α78 ψ 78 
ψ β17 ψ 27 β27 ψ37 β73 ψ 47 β74 ψ57 β75 ψ 67 β76 ψ 77 β77 ψ87 β78 
 17 
α18 ψ81 α 28 ψ82 α83 ψ83 α 48 ψ84 α58 ψ85 α86 ψ86 α78 ψ87 α88 ψ88 
 
ψ18 β18 ψ 28 β28 ψ38 β83 ψ 48 β84 ψ58 β85 ψ 68 β86 ψ 78 β78 ψ88 β88 

Obs. Integralele din relaţiile (5.151), datorită complexităţii funcţiilor, se vor

calcula numeric pe baza formulelor de cuadratură tip Gauss.
Obs. Se poate demonstra prin calcul direct, că rangul matricei [K ] este 13 şi
deci elementul are 3 grade de libertate corp rigid.
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 171

5.4 ELEMENTUL DE MEMBRANĂ TRIUNGHIULAR CU

GRADE DE LIBERTATE NODALE SUPLIMENTARE
UNGHIURILE DE ROTAŢIE ÎN PLANUL ELEMENTULUI
Acest element finit de membrană are 3 noduri şi 9 grade de libertate. În fiecare
nod al elementului se consideră 3 grade de libertate: deplasările u şi v (deplasare pe x
şi y) şi rotirea θ z după axa z (normală la planul elementului) (fig.5.9).

Fig.5.9 Elementul de membrană triunghiular cu 3 noduri şi 9 grade de libertate

În cele ce urmează vom considera gradele de libertate nodale unghiurile de

rotaţie θ z asociate cu deplasări de variaţie parabolică pe laturile elementului (fig.5.10).
În fig.5.10 pentru o latură i-j de lungime ! ij , săgeata are expresia:
df
f = a + bs + cs 2 s = 0, ! ij ⇒ = b + 2cs
ds
df
ds
s = ! ij 2 = 0 b = −c! ij ⇒
df
ds
(
= c 2 s − ! ij )
f s =0 =0 ⇒ a=0 f s =! ij = (b + c! ij )! ij = 0
(5.152)
df θ zj − θ zi θ zj − θ zi
s =0 = = −c! ij ⇒ c = −
ds 2 2! ij
⇒
df θ zi − θ zj θ zi − θ zj
s =! ij = = c! ij ⇒ c =
ds 2 2! ij

(
f ij = c − ! ij s + s 2 = ) (! 2!− s )s (θ
ij
zj − θ zi ) (5.153)
ij

şi săgeata maximă rezultă la mijlocul laturii s = ! ij 2 are expresia:

172 Metoda elementului finit în construcţii navale

δ ij = f
8
θ zj − θ zi
s =! ij 2 =
! ij
( )
(5.154)

Pe baza relaţiilor (5.153),(5.154) şi fig.5.9 , fig.5.10 funcţiile câmpului

deplasărilor pe laturile elementului au două componente: a) liniară asociată cu gradele
de libertate nodale de translaţie u,v şi b) parabolică asociată cu gradele de libertate
nodale de rotaţie θ z , respectiv săgeata f. Pe latura i-j avem relaţia:
u  ! ij − s ui  s u j  cos α ij 
  =  +   + f ij (s ) 
v ij ! ij vi  ! ij v j   sin α ij 
u 
⇒  =
! ij − s u i  s (
u j  ! ij − s s )( cos α ij 
) sin α (5.155)
 +  + θ zj − θ zi 
v ij ! ij vi  ! ij v j  2! ij  ij 

y j − yi xi − x j
cos α ij =
! ij
, sin α ij =
! ij
, s = 0, ! ij ! ij = (x j − xi ) + (y
2
j − yi )
2

Vectorul gradelor de libertate nodale pentru elementul din fig.5.9 are termenii:
{u k } = {u1 v1 θ z1 u 2 v2 θz2 u3 v3 θ z3}
T
(5.156)
Folosind coordonatelor de suprafaţă (L1 , L2 , L3 ) , funcţiile de aproximare ale
câmpului deplasărilor au expresia:
u = β1 L1 + β 2 L2 + β3 L3 + β 7 L1 L2 cos α12 + β8 L2 L3 cos α 23 + β9 L1 L3 cos α 31
(5.157)
v = β 4 L1 + β5 L2 + β 6 L3 + β 7 L1 L2 sin α12 + β8 L2 L3 sin α 23 + β9 L1 L3 sin α 31
unde vectorul parametrilor {β} = {β1 β 2 β3 β 4 β5 β 6 β 7 β8 β9 } se
T

determină folosind valorile nodale ale deplasărilor ui , vi , i = 1,3 şi săgeţile δ12 , δ 23 , δ 31

asociate cu rotirile θ zi , i = 1,3 la mijlocul laturilor triunghiului.
(1) → (1,0,0 ) ⇒ u1 = β1 , v1 = β 4
( 2) → (0,1,0 ) ⇒ u 2 = β 2 , v2 = β 5
(3) → (0,0,1) ⇒ u 3 = β 3 , v3 = β 6
11
1 1  δ12 cos α 12 = β 7 cos α 12
12 →  , ,0  ⇒ 22 ⇒ β 7 = 4δ12
2 2  11
δ12 sin α 12 = β 7
sin α 12
22
11 (5.158)
 1 1 δ 23 cos α 23 = β 8 cos α 23
23 →  0, ,  ⇒ 22 ⇒ β8 = 4δ 23
 2 2 11
δ 23 sin α 23 = β 8 sin α 23
22
11
1 1 δ 31 cos α 31 = β 9 cos α 31
31 →  ,0,  ⇒ 22 ⇒ β 9 = 4δ 31
2 2 11
δ 31 sin α 31 = β 9 sin α 31
22
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 173

unde săgeţile şi cosinuşii directori pe baza relaţiei (5.154) au expresiile:

! ! !
δ12 = 12 (θ z 2 − θ z1 ) δ 23 = 23 (θ z 3 − θ z 2 ) δ31 = 31 (θ z1 − θ z 3 )
8 8 8
y − y1 y − y2 y − y3
cos α12 = 2 cos α 23 = 3 cos α 31 = 1 (5.159)
! 12 ! 23 ! 31
x −x x − x3 x −x
sin α12 = 1 2 sin α 23 = 2 sin α 31 = 3 1
! 12 ! 23 ! 31
Din relaţiile (6.5) avem notaţiile:
b1 = y 2 − y3 b2 = y3 − y1 b3 = y1 − y 2
(5.160)
c1 = x3 − x2 c2 = x1 − x3 c3 = x2 − x1
de unde în relaţiile (5.159) avem:
b3 b1 b2
cos α12 = − cos α 23 = − cos α 31 = −
! 12 ! 23 ! 31
(5.161)
c c c
sin α12 = − 3 sin α 23 =− 1 sin α 31 = − 2
! 12 ! 23 ! 31
Pe baza relaţiilor (5.158)-(5.161) putem calcula următorii coeficienţi:
b3
β 7 cos α12 = 4δ12 cos α12 = (θ z1 − θ z 2 ) ; β7 sin α12 = 4δ12 sin α12 = c3 (θ z1 − θ z 2 )
2 2
b1 c1
β8 cos α 23 = 4δ 23 cos α 23 = (θ z 2 − θ z 3 ) ; β8 sin α 23 = 4δ 23 sin α 23 = (θ z 2 − θ z 3 ) (5.162)
2 2
b2 c2
β9 cos α 23 = 4δ 31 cos α 31 = (θ z 3 − θ z1 ) ; β9 sin α 23 = 4δ 31 sin α 31 = (θ z 3 − θ z1 )
2 2
Din relaţiile (5.157),(5.158),(5.162) obţinem funcţiile de formă:
b3
u = u1 L1 + u 2 L2 + u3 L3 + (θ z1 − θ z 2 )L1L2 + b1 (θ z 2 − θ z 3 )L2 L3 + b2 (θ z 3 − θ z1 )L1L3
2 2 2
(5.163)
c3 c1 c2
v = v1 L1 + v2 L2 + v3 L3 + (θ z1 − θ z 2 )L1L2 + (θ z 2 − θ z 3 )L2 L3 + (θ z 3 − θ z1 )L1 L3
2 2 2
de unde rezultă:
u = N1u1 + N 2 u 2 + N 3u3 + N 4 θ z1 + N 5 θ z 2 + N 6 θ z 3
(5.164)
v = N1v1 + N 2 v2 + N 3v3 + N 7 θ z1 + N 8 θ z 2 + N 9 θ z 3

N1 = L1 N 2 = L2 N 3 = L3 L3 = 1 − L1 − L2
1 1 1
N4 = (b3 L1 L2 − b2 L1L3 ) N5 = (b1L2 L3 − b3 L1L2 ) N6 = (b2 L1 L3 − b1L2 L3 ) (5.165)
2 2 2
1 1 1
N 7 = (c3 L1L2 − c2 L1 L3 ) N 8 = (c1L2 L3 − c3 L1L2 ) N 9 = (c2 L1 L3 − c1 L2 L3 )
2 2 2
{u} = [N u (L1 , L2 , L3 )]{uk } (5.166)
174 Metoda elementului finit în construcţii navale

unde matricea funcţiilor de formă este:

[N u (L1 , L2 , L3 )] =  1
N 0 N4 N2 0 N5 N3 0 N6 
 0 N1 N 7 0 N2 N8 0 N3 N 9 
Din relaţiile (5.33) avem expresia de transformare:
∂ ∂x  1 b1 b2   ∂ ∂L1 
 =    L3 = 1 − L1 − L2 (5.167)
∂ ∂y  2 A∆ c1 c2  ∂ ∂L2 
Pe baza relaţiilor Cauchy obţinem matricea deformaţiilor specifice:
∂ ∂x 0 
{ε} = [∆ ]{u} = [B ]{uk } [B] = [∆][N u ] [∆] =  0 ∂ ∂y 

(5.168)
∂ ∂y ∂ ∂x 

 ∂N1 ∂N 4 ∂N 2 ∂N 5 ∂N 3 ∂N 6 
 0 0 0 
 ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x ∂x 
∂N1 ∂N 7 ∂N 2 ∂N 8 ∂N 3 ∂N 9
[B] =  0 0 0 
 (5.169)
∂y ∂y ∂y ∂y ∂y ∂y
 ∂N ∂N1 ∂N 4 ∂N 7 ∂N 2 ∂N 2 ∂N 5 ∂N 8 ∂N 3 ∂N 3 ∂N 6 ∂N 9 
 1 + + + 
 ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y ∂x 
Din relaţiile (5.36) avem:
∂N1 b ∂N1 c ∂N 2 b ∂N 2 c
= 1 = 1 = 2 = 2
∂x 2 A∆ ∂y 2 A∆ ∂x 2 A∆ ∂y 2 A∆
(5.170)
∂N 3 b +b b ∂N 3 c +c c
=− 1 2 = 3 =− 1 2 = 3
∂x 2 A∆ 2 A∆ ∂y 2 A∆ 2 A∆
Din relaţiile (5.167) avem:
 ∂N 4  1 
1  ∂x  1 b1 b2   2 (b3 L2 − b2 L3 + b2 L1 )
N 4 = [b3 L1 L2 − b2 L1 (1 − L1 − L2 )] ⇒  ∂N  =   
1
2  4  2 A∆ c1 c2   (b2 + b3 )L1 
 ∂y   2 
şi prin calcul direct obţinem ( b1 + b2 + b3 = 0 ):
∂N 4 b
= 1 (b3 L2 − b2 L3 )
∂x 4 A∆
(5.171)
∂N 4 1
= [c1 (b3 L2 − b2 L3 ) + (c1b2 − c2b1 )L1 ]
∂y 4 A∆
 ∂N 5   1 
1  ∂x  1 b1 b2   2 (− b1 L2 − b3 L2 ) 
N 5 = [b1 L2 (1 − L1 − L2 ) − b3 L1 L2 ] ⇒  ∂N  =   1 
2  5  2 A∆ c1 c2   (b1 L3 − b1 L2 − b3 L1 )
 ∂y  2 
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 175

∂N 5 b ∂N 5 1
= 2 (b1 L3 − b3 L1 ) = [− c2b3 L1 + (c1b2 − c2b1 )L2 + b1c2 L3 ]
∂x 4 A∆ ∂y 4 A∆
 ∂N 6  1 
1  ∂x  1 b1 b2   2 (b2 L3 − b2 L1 + b1 L2 ) 
N 6 = (b2 L1 − b1 L2 )(1 − L1 − L2 ) ⇒  ∂N  =   1 
2  6  2 A∆ c1 c2   (− b1 L3 − b2 L1 − b1 L2 )
 ∂y  2 
∂N 6
∂x
=
1
4 A∆
[( ) (
− b1b2 + b22 L1 + b12 − b1b2 L2 ) ]
∂N 6 1
= [L1 (− c1b2 − c2b2 ) + L2 (c1b1 − c2b1 ) + L3 (c1b2 − c2b1 )]
∂y 4 A∆
∂N 7 ∂N 7 ∂N 8 ∂N 8 ∂N 9 ∂N 9
Analog se calculează derivatele: , , , , , .
∂x ∂y ∂x ∂y ∂x ∂y
Relaţiile (5.171) pot fi puse sub o formă restrânsă:
∂N i
=
1
[bi1L1 + bi 2 L2 + bi 3 L3 ] = 1 ~f i (L1 , L2 , L3 ) i = 4,9
∂x 2 A∆ 2 A∆
(5.172)
∂N i 1 1 ~
= [ci1L1 + ci 2 L2 + ci 3 L3 ] = g i (L1 , L2 , L3 )
∂y 2 A∆ 2 A∆
unde termenii bi1 , bi 2 , bi 3 şi ci1 , ci 2 , ci 3 se determină prin identificare directă din
relaţiile (5.171).
Matricea deformaţiilor specifice , din relaţiile (5.169-5.172) are expresia:
~ ~ ~
b1 0 f4 b2 0 f5 b3 0 f6 
1  
[B] =  0 c1 g~7 0 c2 g~8 0 c3 g~9  (5.173)
2 A∆  ~ ~ ~ ~ ~ ~
c1 b1 g 4 + f 7 c2 b2 g 5 + f 8 c3 b3 g 6 + f 9 
Matricea de rigiditate are expresia:
1 ν 0 

[K ] = t ∫ [B]T [E ][B]dA ; [E ] = E 2 ν 1 0  ; [E ][B] = E
⋅ (5.174)
(A) 1− ν  1− ν 2 A∆ (1 − ν 2 )
0 0 
 2 
 ~ ~ ~ 
 b1 νc1 f 4 + νg~7 b2 νc2 f 5 + νg~8 b3 νc3 f 6 + νg~9 
 νb ~ ~ ~ 
c1 νf 4 + g~7 νb2 c2 νf 5 + g~8 νb3 c3 νf 6 + g~9
 1 

 2 2 2
(
1− ν c1 1− ν b1 1 − ν g~4 + ~ f7 ) 1− ν
2
c2
1− ν
2
b2
2
(
1− ν ~ ~
g5 + f 8 ) 1− ν
2
c3
1− ν
2
b3
2
(
1− ν ~ ~
g6 + f 9 )


Facem următoarele notaţii:
1− ν 1− ν 1− ν
ψ ij = bi b j + ci c j ; θij = ci c j + bi b j ; φij = νbi c j + ci b j (5.175)
2 2 2
176 Metoda elementului finit în construcţii navale

k!!! m! 1
∫ A∆ ( A∫ )
k ! m
din relaţiile (5.26) L1 L2 L3 dA = 2 A∆ dA = 1
( )
A∆
(2 + k + ! + m)! ∆

1 ~ 1
∫ f i dA = ∫ (bi1L1 + bi 2 L2 + bi 3 L3 )dA = 1 (bi1 + bi 2 + bi 3 ) = α i
A∆ ( A ) A∆ ( A ) 3
∆ ∆

1 1
g~i dA = (ci1L1 + ci 2 L2 + ci 3 L3 )dA = 1 (ci1 + ci 2 + ci 3 ) = βi
A∆ ( A∫ ) ∫
A∆ ( A ) 3
∆ ∆

1
∫
~~ 1
(bi1L1 + bi 2 L2 + bi 3 L3 )(c j1 L1 + c j 2 L2 + c j 3 L3 )dA =
A∆ ( A∫ )
f i g j dA =
A∆ ( A )
∆ ∆

= (bi1c j1 + bi 2 c j 2 + bi 3c j 3 ) + (bi1c j 2 + bi1c j 3 + bi 2 c j1 + bi 2 c j 3 + bi 3c j1 + bi 3c j 2 ) = γ ij

1 1
6 12
1 ~~
A∆ ( A∫ )
1
( 1
) (
f i f j dA = bi1b j1 + bi 2b j 2 + bi3b j 3 + bi1b j 2 + bi1b j 3 + bi 2b j1 + bi 2b j 3 + bi3b j1 + bi 3b j 2 = µij
6 12
)
∆

1 ~~
∫
A∆ ( A )
1
6
( 1
) (
gi g j dA = ci1c j1 + ci 2c j 2 + ci 3c j 3 + ci1c j 2 + ci1c j 3 + ci 2c j1 + ci 2c j 3 + ci3c j1 + ci3c j 2 = νij
12
)
∆

Din relaţiile (5.173)-(5.175) matricea de rigiditate a elementului de membrană

triunghiular, având suplimentar şi grade de libertate unghiurile de rotaţie θ z , are
expresia:
 [K I ,I ]3 3 [K ]
I , II 3 x 3 [K ]
I , III 3 x 3

 x

[K ]9 x9 =
Et
[K ] [K ] [K ] (5.176)
4 A∆ (1 − ν 2 )  3 x3 
II , I 3 x 3 II , II 3 x 3 II , III

[K III ,I ]3 x 3 [K ] [K ] 
III , II 3 x 3 III , III 3x3 

  1− ν 
 ψ11 φ11 b1(α4 + νβ7 ) + 2 c1(β4 + α7 )
  
1− ν
[K ]
I ,I =

φ11 θ11
 
c1(να4 +β7 ) + 2 b1(β4 + α7 )
 
 
b1α4 + νb1β7 + 1− ν c1(β4 + α7 ) 
c β + νc α +
1− ν
b (β + α ) ~
ϕ 
  1 7 1 4 1 4 7  1
 2   2  

  1−ν 
 ψ12 φ12 b1(α5 +νβ8 ) + 2 c1(β5 +α8 )
  
1−ν
[KI,II ] =  φ21 θ21
 
c1(να5 +β8 ) + 2 b1(β5 +α8 )
 
 
b2α4 +νb2β7 +1−ν c2 (β4 +α7 ) 
νc α + c β +
1−ν
b (β + α ) ~
ϕ 
   2 4 2 7 2 4 7  2
 2   2  
Capitolul 5 Elemente finite de membrană 177

  1−ν 
 ψ13 φ13 b1(α6 +νβ9 ) + 2 c1(β6 + α9 )
  
1−ν
[K ]
I ,III =

φ31 θ31
 
c1(να6 +β9 ) + 2 b1(β6 + α9 )
 
 
b3α4 +νb3β7 + 1−ν c3(β4 + α7 )  1−ν 
νc3α4 +c3β7 + 2 b3(β4 +α7 )
~
ϕ3 
 2 
   
  1−ν 
 ψ22 φ22 b2(α5 +νβ8 ) + 2 c2(β5 +α8 )
  
1−ν
[K ]
II,II =

φ22 θ22

c2 (να5 +β8 ) + 2 b2(β5 +α8 )

 
 
b2α5 +νb2β8 +1−ν c2(β5 + α8 )  1−ν 
νc2α5 + c2β8 + 2 b2(β5 +α8 )
~
ϕ4 
 2 
   
  1−ν 
 ψ23 φ23 b2 (α6 +νβ9 ) + 2 c2 (β6 +α9 )
  
1−ν
[K ]
II,III =

φ32 θ32
 
c2 (να6 +β9 ) + 2 b2 (β6 + α9 )
 
 
b3α5 +νb3β8 +1−ν c3(β5 +α8 )  1−ν 
νc3α5 +c3β8 + 2 b3(β5 + α8 )
~
ϕ 
  5
 2    
  1−ν 
 ψ33 φ33 b3(α6 +νβ9 ) + 2 c3(β6 +α9 )
  
1−ν
[K ]
III,III =

φ33 θ33
 
c3(να6 +β9 ) + 2 b3(β6 +α9 )
 
 
b3α6 +νb3β9 +1−ν c3(β6 + α9 ) 
νc α + c β +
1−ν
b (β + α ) ~
ϕ 
 2 

 3 6 3 9 2 3 6 9
 
6


unde: ~ = µ + 2νγ + ν + 1 − ν (ν + µ + 2 γ )
ϕ1 44 47 77 44 77 74
2
~ = µ + νγ + νγ + ν + 1 − ν (ν + γ + γ + µ )
ϕ 2 45 48 57 78 45 84 75 78
2
~ = µ + νγ + νγ + ν + 1 − ν (ν + γ + γ + µ )
ϕ 3 46 49 67 79 46 94 76 79
2
~ = µ + 2νγ + ν + 1 − ν (ν + µ + 2 γ )
ϕ 4 55 58 88 55 88 85
2
~ = µ + νγ + νγ + ν + 1 − ν (ν + γ + γ + µ )
ϕ 5 56 59 68 89 56 95 86 89
2
~ = µ + 2 γ + γ + 1 − ν (ν + 2 γ + µ )
ϕ 6 66 69 99 66 96 99
2
şi din condiţia de simetrie:
[K ] = [K ] [K ] = [K ] [K
II , I I , II
T
III , I I , III
T
III , II ] = [K II , III ]
T
(5.177)