Fizio Curs 3 Sem 2

Digestia gastrica

Stomacul = organul digestiei, in care alimentele sufera transformari fizice si

chimice ce duc la formarea in final a unei mase semi-lichde foarte acida = chim
gastric=
In stomac se realizeaza numai degradari partiale ale alimentelor, pregatindu-le
pt interventia enzimelor subiacente de pe tractul digestive.
Sucul gastric

Este secretat de cele aprox 35 milioane de glande din mucoasa gastric. Zilnic
se secreta 1200-1500 ml suc gastric.
Este un lichid incolor, cu miros acid intepator, uneori usor opalescent, in
functie de cantitatea de mucina pe care o contine.
Densitatea= 1006-1010
pH= 0,8-1,5 datorita prezentei HCl
Compozitie chimica:
99% apa
1% substante solide - 0,6% substante anorganice ( HCl; NaCl; KCl; fosfati de
Ca, Mg; anioni de Cl; carbonate; fosfati; cationi si ioni de Mg si
Ca ce se gasesc in sucul gastric in cantitati mai mici decat din
plasma, exceptie: ionii de K care se gasesc de 4 ori mai mult in
sucul gastric decat in plasma; dintre toate, HCl = cel mai
important
- 0,4% substante organice

HCl
Este secretat in mod active de celulele oxintice ale glandelor gastrice de la
nivelul corpului si fundului gastric.
S-a demonstrat ca aceste cellule prezinta in interior un system canalicular
asemanator reticulului endoplasmatic.
S-a demonstrate ca in interior acestor canalicule (care au permeabilitate
unidirectional pt ionii de H si Cl) exista un pH foarte acid, in timp ce extracanalicular
(dar intracellular) pH= 7-7,2 deci sinteza HCl se realizeaza numai intracanalicular din
ioni de Cl si H.
in interiorul celulelor oxintice, din apa si CO2 se sintetizeaza H2CO3 (acidul
carbonic) in prezenta anhidrazei carbonice. H2CO3 disociaza intr-un ion de H si 1 ion
de HCO3 (carbonat) ; ionii de H vor fi secretati active in canaliculi, iar ionii HCO3 vor
trece din celulele oxintice in sange, unde vor fi schimbati pe ioni de Cl, Cl care va
intra in cellule in mod pasiv si apoi va fi secretat intracanalicular unde se va intalni cu
ionul de H si, intracanalicular, vor sintetiza HCl.
Ionii de Cl provin din disocierea NaCl. Ionii HCO3 impreuna cu ionii de Na
ramasi in urma acestei disocieri va constitui in sange bicarbonate de Na.
 S-a observant ca in perioadele de digestive gastrica, pH-ul sucului gastric
scade foarte mult, in timp ce pH-ul sangelui creste.
S-a mai observant experimental ca la animalele hranite in exclusivitate cu
carne fiarta, care in timpul fierberii pierde NaCl, si sucul gastric al acestor animale va
fii mai putin acid, neavand Cl sa sintetizeze HCl in cantitati corespunzatoare pentru
digestive.
S-a observant ca anhidraza carbonica, absolute necesara sintezei de H2CO3, este
distrusa de diverse medicamente (de ex: diuretice de ansa)
S-a mai observant ca in hiperventilari scade cantitatea de CO2 deci si in
sange scade CO2 => in celula oxintica scade H2CO3, deci scade si cantitatea de
HCl sintetizata intracanalicular.
Intr-un aer bogat in CO2 + hiperventilare => s-a constatat ca creste cantitatea
de HCl sintetizata si implicit va creste cantitatea sucului gastric.
HCl se gaseste in sucul gastric sub forma libera si legat de protein. Aciditatea
sucului gastric se exprima in unitati clinice = unitati Javorsky.
definitie: 1 unitate Javorsky= nr de ml de NaOH N/10 (N= normal) necesar pentru
neutralizarea aciditatii din 100 ml suc gastric.
Valorile medii normale = 15-20 unit Javorsky pt aciditatea libera
= aprox 40 unit. Pt aciditatea totala
Rolurile HCl:
1. activeaza pepsinogenul in pepsina (cea mai importanta enzima proteolitica din
sucul gastric) si creaza astfel un mediu optim de actiune pt toate enzimele
gastrice.
2. Realizeaza combinatii cu proteinele alimentare, formand acizi albumin care
sunt mai usor de digerat.
3. Produce hidroliza acida a polizaharidelor si degradarea hemicelulozelor
vegetale
4. Favorizeaza precipitarea cazeinogenului din lapte, favorizand digestia la sugar
5. Stimuleaza evacuarea gastric deci peristaltismului gastric
6. Stimuleaza toate exosecretiile digestive subiacente
7. Favorizeaza transformarea Fe+3 ferric in Fe+2 feros in forma absorbabila
8. Impiedica dezvoltarea germenilor ajunsi in stomac ocazional (cu alimentele),
deci rol antiseptic
Substantele organice: enzime, mucusul si factorul intrinsec Castle

Enzime: pepsine, labferment, lipaza gastrica, catepsine, ureaze, gelatinaza, lizozim,

anhidraza carbonica

Pepsinele
Sunt enzime proteolitice secretate de celulele prncipale (=peptice=) ale
glandelor gastrice sub forma inactiva de pepsinogen. Pepsinogenul va fi activat in
stomac de HCl sau de orice mica, redusa cantitate de pepsina activata anterior
(numit proces auto-catalitic).
!Observatie: Pepsinogenul se sintetizeaza in perioadele de repaos digestiv si este
depozitat in granule intracelulare de zimogen.
 S-a observat ca o mica parte din pepsinogen ajunge din celulele peptice in
plasma, de unde ajunge la nivel renal pe calea sangelui si se elimina prin urina sub
forma de uropepsinogen.
Pepsina rezultata in urma activarii pepsinogenului are un pH optim de
actiune= aprox 1,5. Ea actioneaza asupra acid albuminelor create anterior din
combinatia proteinelor alimentare si HCl si duce, in final, la degradarea lor partiala
(pana la peptone).
Cresterea pH-ului HCl peste 3 => inhibarea actiunii pepsinei
Cresterea peste 5 => inactiveaza total

Catepsina = tot o enzima proteolitica

pH-ul optim de actiune= 3-5 . la adult nu este activa, dar la sugari este.

Labfermentul = chimozina= renina gastrica= enzima proteolitica

Secretat de celulele principale ale glandelor gastrice initial sub forma inactiva
de prolabferment care este apoi activata de HCl. Pt actiune optima Ph= 4-4,5 =>
inactiva la adult, activ la sugari. Produce coagularea laptelui (transformarea
cazeinogenului solubil in paracazeina, care impreuna cu Ca se transforma in
paracazeinat de Ca, care precipita). Beneficiul acestui lucru= incetineste evacuarea
rapida din stomacul sugarului.

Lipaza gastrica = secretata de celulele principale

Ph optim de actiune = 4-5 => inactiva la adult, activa la sugari la care
determina hidroliza grasimilor emulsionate din lapte.

Anhidraza carbonica se gaseste in sucul gastric numai datorita dezintegrarii celulelor

epiteliale superficiale din mucoasa gastrica.

Mucina = secretata in aproape toate segmentele mucoasei gastrice. Este o

glicoproteina. Intra in componenta mucusului ce acopera suprafata mucoasei
gastrice si o apara de agresiuni mecanice, termice, chimice, autodigestive.

Factorul intrinsec Castle = o glicoproteina

Secretat la nivelul mucoasei cardiale si fundice. Acest factor este deosebit de
important pt absorbtia vitaminei B12 (factorul extrinsec Castle). Este termolabil –
distrus repede la aprox 70ºC in max 30 min. Este inactivat partial de pepsina si
tripsina. Nu este secretat de celulele peptice, ci secretat ca si HCl de celulele
oxintice.
In compozitia sucului gastric se mai gasesc imunoglibuline M, G si in cant mai mari
decat in plasma IgA.