Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT DE SPECIALITATE
LA OVINE
ÎNDRUMĂTOR:
PROF.DR. CONSTANTIN PASCAL
STUDENT:
PANCU ANDREI
2015
CUPRINS
1. Memoriu justificativ
2. Programarea structurii şi evoluţiei efectivelor de ovine
2.1. Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico -
economică
2.1.1. Programul de montă şi fătări
2.1.2. Organizarea montei
2.2. Programarea evoluţiei lunare a efectivului de ovine
2.3. Programarea evoluţiei trimestriale şi anuale a efectivelor de ovine
3. Programarea producţiilor
3.1. Programarea producţiei de lână
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână
3.3. Programarea producţiei de lapte
3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte
4. Programarea tehnologiei de creştere şi exploatare a ovinelor
4.1. Fluxul tehnologic de producţie anual
4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii
5. Dispunerea construcţiilor în amplasament şi proiectarea funcţională a
adăposturilor
5.1. Planul general al fermei
5.2. Calculul bilanţului teritorial
5.3. Dimensionarea adăposturilor
6. Programarea şi organizarea bazei furajere
6.1. Raţii de hrană
6.2. Tehnica alimentaţiei
6.3. Stabilirea necesarului de furaje
6.4. Balanţa furajeră
6.5. Planul de cultură şi de producere a furajelor
7. Eficienţa economică
7.1. Eficienţa economică la categoria oi şi mioare
7.2. Eficienţa economică la categoria berbeci reproducători
7.3. Eficienţa economică la categoria tineret ovin an curent
8. Bibliografie
1. MEMORIU JUSTIFICATIV
Importanta investitiei este motivată de faptul că în zona respectivă nu mai există unităţi cu
un astfel de obiectiv, astfel incat se pot acoperi cerintele produselor de consum din domeniu.
De asemenea, datorită conditiilor climatice bune si capacitatii rapide de adaptabilitate al
rasei Tigaie , se poate valorifica la maxim caracterul productive al acesteia.
Din punctul de vedere al alimentatiei, aceasta poate fi asigurata fara probleme datorita
suprafetelor mari de teren agricol dar si datorita existentei pasunilor din zona, care pot completa
cerintele de subtante proteice energetice si minerale.
In importanta economica a cresterii rasei Tigaie, intra multitudinea de produse obtinute de
la aceasta avand in vedere ca rasa este reprezentanta a tipului morfoproductiv de lana semifina-
lapte-carne.
Productia principală a unitati o reprezinta lana si laptele marfa obtinut prin muls
mecanic.Ca obiectiv de viitor se doreste extinderea afacerii prin asociere directa cu o fabrica de
prelucrare a laptelui avand in vedere cresterea continua a cererii produselor lactate pe piata
comerciala, fara a neglija pretul acestora.
Intrari Iesiri
Efectiv la Efectivul Efectivul Zile
Treceri Vanzari Vanzari Treceri la Sacrificari Smz Ef. Refo
Categoria de ovine inceputul Total initial + Total la sf. animale
Nasteri Cumparari de la alte Spor pentru pentru alte de Pierderi (g) Mediu (%)
perioadei intrari intrari iesiri Perioadei furajate
categorii prasila ingrasat categorii necessitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 12 12 12
1
reproducatori t 0.72 0.72 0.72
nr 418 418 418
2 Oi adulte
t 18.8 18.8 18.8
Tineret femel nr 25 25 25 25 177
3
0-3 t 0.08 0.07 0.15 0.15 0.15
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr 75 75 75 22
6
9-12 t 2.3 0.05 0.05 2.35 2.35
Tineret femel nr 75 75 8 67 38
7
12-18 t 2.63 0.06 0.06 2.57 0.30 2.27
Tineret mascul nr 25 25 25 25 200
8
0-3 t 0.10 0.08 0.18 0.18 0.18
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 580 50 630 8 622
Efectiv de ovine total
t 24.42 0.18 0.26 0.44 24.86 0.31 24.47
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 12 12 12
1
reproducatori t 0.72 0.72 0.72
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr 144 58 202 202
5
6-9 t 4.12 1.68 0.39 2.07 6.19 6.19
Tineret femel nr
6
9-12 t
Tineret femel nr 75 75 75
7
12-18 t 2.58 0.18 0.18 2.76 2.76
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 673 58 731 731
Efectiv de ovine total
t 26.55 1.68 0.57 2.25 28.8 28.8
Însuşirile fizice şi tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor
producţii. Lâna prin însuşirile fizice şi tehnologice constituie pentru industria textilă din ţara
noastră materia primă de bază pentru obţinerea unor confeţii de calitate superioară.
Recoltarea lânii de la oi se face prin tuns mecanic. La rasa Ţigaie lâna este de regulă
uniformă, cu o extindere bună pe corp (pe frunte formează un moţ iar pe membre coboară până
la nivelul genunchilor şi jaretelor), iar cojocul are cusătura încheiată.
Cojocul este format din fibre intermediare la care înmare parte lipseşte stratul medular. În
cazul în care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic sub
forma unei benzi întunecate discontinue. Şuviţele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică cu
aspect interior şi exterior clar şi respecti de râuri. Din punct de vedere calitativ învelişul pilos ce
formează cojocul de lână prezintă următoarele însuşiri:fineţe 31 – 33 μ, lungimea 9 cm, desimea
foliculilor piloşi 2500 – 300 cm2, usuc de bună calitate însă în cantităţi moderate.
Cantitatea de lână obţinută după tuns este influenţată de gradul de ameliorare de nivelul
de hrănire şi de întreţinere. Astfel, de la oi se poate obţine o producţie cuprinsă între 2 şi 3,5 kg la
oi şi între 3 şi 4,5 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este influenţat în general de factorii
menţionaţi anterior, fiind însă mai mare la oile crescute în zone mai înalte cu precipitaţii mai
mari şi mai mic la cele crescute în zone de şes.
De modul de organizare şi de efectuare a tunsului depinde în mare măsură, atât cantitatea
cât şi calitatea lânii, cât şi de efectivul de animale din unitate.
Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest sens, se
întocmeşte planul de tunsori cu ordinea de desfăşurare pe categorii, stabilirea componeţei echipei
de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.
În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame, şi
berbecii de reproducţie.
Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente
produse de încărcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul să se efectueze corespunzător se
recomandă următoarele:
în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se ţin la adăpost pentru a
preveni umezirea lânii;
tunsul lânii trebuie să se facă uniform pe tot corpul şi la distanţă de 5 – 10 mm de
suprafaţa pieleii;
nu se trece de două ori pe aceeaşi suprafaţă pentru a nu tăia lâna;
nu este permisă tunderea şi depozitarea lânii umede.
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână
După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bileţel pe care au fost înscrise
numele tunzătorului şi numărul matricol al oii şi este adusă la cântar.
Cojocul se cântăreşte şi se înregistrează greutatea acestuia, dupa care va fi trecut pe masa
de sortare. Sortarea lânii se face după anumite criterii: fineţe, lungime, uniformitate, rezistenţă,
nuanţă de culoare, cantitatea de impurităţi vegetale şi minerale din masa lânii.
Scopul aceste sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din punct de vedere al
însuşirilor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Dupa sortare,lana corespunzatoare este livrata, conform contractului incheiat. Lâna
recoltată se mai poate valorifica şi prin societăţile meşteşugăreşti de prelucrare a lânii
practicându-se preţuri negociabile sau sub formă de licitaţie. După recepţie în unitatea de
prelucrare lâna se spală, se usucă, se toarce iar după aceste operaţiuni se foloseşte la fabricarea
stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor şi a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se
valorifică la un preţ superior.
Ca urmare a tunsului oile devin mai uşoare, suportă căldura cu uşurinţă şi favorizeaza
dezvoltarea corporală şi a stării generale
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a acţiunii de tuns, centrul este dotat astfel încât să
asigure ritmul intens şi calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor şi a animalelor, sortarea
şi balotarea, depozitarea temporară a lânii, precum şi prevenirea accidentelor de orice natură.
Înainte cu 12 – 14 ore de tuns, oile nu se scot la păşune şi nu li se administrează furaje la
padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.
Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic şi de
protecţie al muncii.
Ca organizare centrul de tuns cuprinde:
padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;
culoar de trecere a oilor netunse;
punct de tuns;
boxe pentru oile care sunt tunse;
cântar pentru oi;
cântar pentru lână;
masă pentru înregistrări;
masă pentru sortarea lânii;
spaţiu pentru îmbalotare care poate fi aceleaşi cu locul unde se găseşte masa pentru
înregistrări şi masa pentru sortare;
spaţii pentru păstrarea temporară a lânii;
punct sanitar veterinar.
Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scări şi fără a se trece de
multe ori cu aparatul pe acelasi loc, urmărindu-se menţinerea integrităţii cojocului de lână după
tuns.
Din producţia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de miei între 0 – 3
luni adică circa 65 % şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe lactaţie.
Recoltarea laptelui se va face prin muls mecanic pentru că prin acest mod se reduce
încărcătura microbiană si se respecta cât mai bine normele sanitare.
Mulsul mecanic este frecvent utilizat în unele ţări crescătoare de rase specializate pentru
producţia de lapte cum ar fi: Franţa, Israel, Italai şi altele, în România fiind în starea de cercetare
sau cel mult de debut. Metoda prezintă avantajul că ridică productivitatea muncii, reduce timpul
aferent mulsului pe fiecare individ, creşte rentabilitatea, asigură obţinerea unui lapte igienic,
contribuie la sporirea producţiei de lapte cu un procent de peste 8 % şi altele.
Pentru mulsul mecanic instalaţia de muls folosită este similară cu cea utilizată la specia
bovină dar că au alte dimensiuni.
Strunga din fermă este prevăzută cu un padoc şi un acoperiş şi mai multe uşiţe denumită
comornic. Aceasta este mobilă fiind mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.
Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de pregătire pentru montă VARA
Total
Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de pregătire pentru montă IARNA
0,86 0,9 114 96 1,5 12,8 Tărâţe grâu 0,35 0,31 0,28 35 30 0,47 3,97
Total 1,77 1,51 1,26 119 122 10,67 7,03 1,49
Structura raţiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp,
berbecii fiind mai sensibili la schimbările bruşte şi dese ale acesteia.
La stabilirea normelor şi raţiilor furajere pentru oile mame trebuie să se ţină seama de
starea fiziologică: perioada de repaos, perioada de pregătire pentru montă şi de montă propriu-
zisă, perioada de gestaţie, perioada de lactaţie.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă şi a montei propriu-zise
începe încă din luna august şi durează până în luna noiembrie. Această perioadă coincide cu
perioada de păşunat. Se repartizează oilor păşuni de cea mai bună calitate, li se administrează fân
şi nutreţuri concentrate (porumb, grâu, ovăz).
În prima parte a gestaţiei, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului
este mică. În partea a doua a gestaţiei nevoile de hrană cresc substanţial, apărând necesitatea
hranirii stimulatoare.
Hranirea corectă a oilor în ultima parte de gestaţie este necesară pentru dezvoltarea
normală a fătului, crearea de rezerve pentru producţia de lapte, dezvoltarea glandei mamare şi
creşterea normală a lânii. Ultima parte a gestaţiei corespunde cu perioada de iarnă (stabulaţie)
când hrănirea se face cu nutreţuri conservate. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru
a avea o concentraţie energetică şi proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de foarte bună
calitate, fânuri şi nutreţuri concentrate.
În perioada de lactaţie se administrează nutreţuri concentrate care stimulează producţia
lactogenă (tărâţe de grâu pe lângă celelalte nutreţuri).
La tineretul ovin se administrează pe lângă nutreţurile de volum şi nutreţuri concentrate
asigurându-se cerinţele de hrană pentru fiecare categorie în parte.
CHELTUIELI - -
PLANUL DE PRODUCERE AL FURAJELOR
PRODUCŢIA
NECESAR ANUAL PRODUCŢIA ÎN t/ha SUPRAFAŢA ASIGURATĂ
FURAJE (t) NECESARĂ (ha)
PAJIŞTE DEAL
1401 15 93 -
FAN NATURAL 157 4 39 160
PORUMB 4,1 0,5 0
8,2
BILANT ECONOMIC
VÂNZĂRI:
PRODUCTII:
Lapte: 443 x 45 L = 19935 litri x 5 lei =996750 lei
CHELTUELI:
157 tone fan x 200 =31400 lei
Cheltuieli totale
Cheltuieli cu nutreţurile 31400
Alte cheltuieli
BIBLIOGRAFIE
HALGA P. – „Nutriţie şi alimentaţie animală”
CUCU I. – „Construţii zootehnice”
CHIRAN A. – „Economia creşterii animalelor”
PASCAL C., – „Tehnologia creşterii ovinelor”
PASCAL C., – „Metode tehnice de apreciere premergătoare lucrărilor de selecţie
la ovine şi caprine”