Proiect Ovine Facut

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE
ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” – IAŞI

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE
PROIECT DE SPECIALITATE
LA OVINE
ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ

DE PRODUCŢIE CU OVINE DIN GRUPA DE LÂNĂ SEMIFINĂ,
SITUATĂ ÎN ZONA DE SES CU CAPACITATEA DE 272 DE CAPETE
ÎNDRUMĂTOR:
PROF.DR. CONSTANTIN PASCAL
STUDENT:
PANCU ANDREI
2015
CUPRINS
1. Memoriu justificativ
2. Programarea structurii şi evoluţiei efectivelor de ovine
2.1. Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico -
economică
2.1.1. Programul de montă şi fătări
2.1.2. Organizarea montei
2.2. Programarea evoluţiei lunare a efectivului de ovine
2.3. Programarea evoluţiei trimestriale şi anuale a efectivelor de ovine
3. Programarea producţiilor
3.1. Programarea producţiei de lână
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână
3.3. Programarea producţiei de lapte
3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte
4. Programarea tehnologiei de creştere şi exploatare a ovinelor
4.1. Fluxul tehnologic de producţie anual
4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii
5. Dispunerea construcţiilor în amplasament şi proiectarea funcţională a
adăposturilor
5.1. Planul general al fermei
5.2. Calculul bilanţului teritorial
5.3. Dimensionarea adăposturilor
6. Programarea şi organizarea bazei furajere
6.1. Raţii de hrană
6.2. Tehnica alimentaţiei
6.3. Stabilirea necesarului de furaje
6.4. Balanţa furajeră
6.5. Planul de cultură şi de producere a furajelor
7. Eficienţa economică
7.1. Eficienţa economică la categoria oi şi mioare
7.2. Eficienţa economică la categoria berbeci reproducători
7.3. Eficienţa economică la categoria tineret ovin an curent
8. Bibliografie
1. MEMORIU JUSTIFICATIV
Importanta,oportunitatea si eficienta investitiei
Importanta investitiei este motivată de faptul că în zona respectivă nu mai există unităţi cu
un astfel de obiectiv, astfel incat se pot acoperi cerintele produselor de consum din domeniu.
De asemenea, datorită conditiilor climatice bune si capacitatii rapide de adaptabilitate al
rasei Tigaie , se poate valorifica la maxim caracterul productive al acesteia.
Din punctul de vedere al alimentatiei, aceasta poate fi asigurata fara probleme datorita
suprafetelor mari de teren agricol dar si datorita existentei pasunilor din zona, care pot completa
cerintele de subtante proteice energetice si minerale.
In importanta economica a cresterii rasei Tigaie, intra multitudinea de produse obtinute de
la aceasta avand in vedere ca rasa este reprezentanta a tipului morfoproductiv de lana semifina-
lapte-carne.
Productia principală a unitati o reprezinta lana si laptele marfa obtinut prin muls
mecanic.Ca obiectiv de viitor se doreste extinderea afacerii prin asociere directa cu o fabrica de
prelucrare a laptelui avand in vedere cresterea continua a cererii produselor lactate pe piata
comerciala, fara a neglija pretul acestora.
2. PROGRAMAREA STRUCTURII ŞI EVOLUŢIEI EFECTIVELOR DE

OVINE
2.1 Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico – economică
Reproducţia ovinelor reprezintă o verigă importantă în tehnologia de exploatare a

acestora şi de modul cum se realizează aceste obiective depinde rentabilitatea creşterii oilor.
În ultimele decenii, reproducţia la ovine s-a îmbunătăţit datorită aplicării la scară largă a
însămânţărilor artificiale, iar pe de altă parte, datorită cercetării ştiinţifice în combaterea
sterilităţii şi îmbunătăţirii indicilor de reproducţie.
Manifestarea instictului genetic apare odată cu pubertatea sau maturitatea sexuală atunci
când este capabil să fecundeze (masculul) sau să rămână fecundat (femela).
Vârsta optimă de utilizare la reproducţie este atunci când organismul a ajuns la maturitate
adulte.
Durata de folosire la reproducţie pentru rasele cu lână fină este de regulă cuprinsă între 6
şi 8 ani.
Ciclul sexual la ovine este poliestric şi durează 18 zile cu limite cuprinse între 17 şi 21 de
zile şi cuprinde 4 stadii: proestru, estru, metestru şi anestru fiecare cu o durată variabilă. În
situaţia în care oaia nu a fost fecundată, un nou ciclu sexual apare la circa 21 de zile, iar după
parturiţie următorul survine mai devreme sau mai târziu în funcţie de o serie de factori dintre
care cei mai importanţi sunt: rasa, individualitatea, starea de intreţinere şi condiţiile de climă.
După parturiţie, montele fertile pot apărea duă parcurgerea unui interval de 20 – 30 de zile; în
această perioadă are loc terminarea involuţiei uterine şi se poate trece la organizarea unui nou
ciclu de reproducţie. În mod obişnuit la ovine după parturiţie se instalează anestrul de lactaţie sau
cel sezonier al cărui durată variază între 60 – 150 de zile.
La ovinele din rasa Ţigaie principalii indici de reproducţie sunt în mare parte influenţaţi
de starea de întreţinere şi condiţiile de mediu. În condiţii optime de întreţinere, fecunditatea este
de 93 – 98 %, iar prolificitatea de 105 – 115 %.
Rolul biologic al acestui act fiziologic este efectuarea însămânţării şi fecundării ovulului.
Reuşita acestui act cndiţionată de receptivitatea sexuală care este mai intensă în perioada de
călduri.
La ovine, la fel ca şi la celelalte specii de interes zootehnic, actul sexual este condiţionat
de structura anatomică a penisului, de hormonii sexuali, de acţiunea stimulilor vizuali, olfactivi,
auditivi şi dactili, de factori genetici, alimentari şi igienici.
În ultimele decenii s-au făcut cercetări privind naşterea fără fecundare sau clonarea, astfel
în 1986 s-a obţinut prima clonă la oi folosind celule de embrioni, formaţi în 16 şi 32 diviziuni
reuşindu-se să se obţină un embrion identic.
Monta, în această fermă, la rasa Ţigaie a fost organizată în perioada de toamnă, în lunile
septembrie – noiembrie, cu fătări în lunile februarie, martie şi aprilie.
Efectivul iniţial al fermei este de 220 de capete din care:
 4 berbeci reproducători;
 120 oi adulte;
 55 capete tineret femel 9 – 12 luni;
 40 capete tineret femel 12 – 18 luni.
S-au obţinut în total pe luni calendaristice din montele anului precedent în lunile
septembrie – noiembrie 79 de femele şi 64 de masculi.
Ca metodă de reproducţie se foloseşte monta naturală liberă.
Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Trimestrul IV Total
SPECIFICARE
I II III Total IV V VI Total VII VIII IX Total X XI XII Total anual
Gestante 40 40 99 59 198
Anul Oi fata-
Negestante 7 7 17 9 33
prece- toare
Fatate 47 47 116 68 231
dent
Miei fatati
Oi
Monte Mioare
Total
Oi 40 99 139 59 59 198
Fatari Mioare 7 17 24 9 9 33
Anul
Total 47 116 163 68 68 231
curent
Masculi 25 59 199 35 49
Produsi
Femele 24 60 199 35 50
obtinuti
Total 49 119 168 70 99
Mortalitati 5 9 2 225 225
Miei intarcati
2.1.1. Programul de monte si fatari la ovine
2.1.2. Organizarea montei
Pentru atingerea unor indicatori de reproducţie superiori monta trebuie organizată şi

dotată corespunzător. Având în vedere că monta se desfăşoară în perioada păşunatului trebuie
prevăzute toate acţiunile cu rol în o bună desfăşurare a fluxului tehnologic.
Acţiuni tehnice şi orgaizatorice:
 oile ce nu corespund vor fi reformate şi scoase din efectiv;
 se va verifica sistemul de individualizare refăcându-se acolo unde este cazul numărul
matricol;
 se va asigura numărul de berbeci necesari pentru montă şi încărcătura specifică pe
reproducător;
 pregătirea berbecilor reproducători se va face cu 30 – 40 zile înainte de debutul montei;
 pregătirea oilor se face diferenţiat în funcţie de starea de întreţinere şi calitatea păşunilor;
Monta naturală liberă reprezintă sistemul cel mai simplu dar prezintă şi anumite
dezavantaje (nu se cunoaşte masculul care a fost utilizat, se pot transmite anumite boli, etc.).
Monta liberă constă în introducerea berbecilor în turmelor de oi şi ţinerea acestora până în
momentul când se consideră că toate femelele au fost fecundate. Acest sistem de montă prezintă
avantajul că asigură obţinerea unui procent mare de fecunditate, iar încărcătura pe berbec utilizat
la reproducţie este de 25 – 30 de oi.
ANEXA
La fişa proiectului tehnologic
1. Programarea efectivelor de ovine
a. Efectivul de ovine total şi pe categorii, existent la începutul anului şi cel

programat pentru sfârşitul anului.
Nr. Categoria de ovine Efectiv existent la începutul Efectiv programat pentru
Crt. anului (nr./greutate medie kg) sfârşitul anului (nr./ tonă)
1. Berbeci reproducători 8 8
2. Oi adulte 198
3. Tineret femel 0 – 3 luni - -
4. Tineret femel 3 – 6 luni - -
5. Tineret femel 6 – 9 luni -
6. Tineret femel 9 – 12 luni 33 60
7. Tineret femel 12 – 18 luni 33 33
8. Tineret mascul 0 -3 luni - -
9. Tineret ovin la îngrăşat - -
10. Ovine adulte la recond. - -
11. Efectiv de ovine total 272
b. Programul de monte şi fătări pentru anul curent.

Specificare Luna Total
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 anual
Anul Oi 40 99 59 198
Precedent Mioare 7 17 9 33
Monta Total 47 116 68 231
Anul Oi
curent Mioare
Total
2.2. Programarea evoluţiei lunare

a efectivului de ovine
Intrari Iesiri
Efectiv la Efectivul Efectivul Zile
Treceri de Vanzari Vanzari Treceri la Sacrificari Smz Ef. Refo
Categoria de ovine inceputul Nast Total initial + Total la sf. animale
Cumparari la alte Spor pentru pentru alte de Pierderi (g) Mediu (%)
perioadei eri intrari intrari iesiri Perioadei furajate
categorii prasila ingrasat categorii necessitate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 8 8 8
1
reproducatori t 0,48 0,48 0,48
nr 198 198 198
2 Oi adulte
t 8,1 8,1 8,1
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr 33 33 33 50
6
9-12 t 0,82 0.05 0.05 0,87 0,87
7
12-18 t 0,99 0.06 006 1,05 1,05
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 272 272 272
Efectiv de ovine total
t 10,39 0.12 0.12 10,50 10,50
PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

In perioada 1 – 31 ianuarie
Intrari Iesiri
Treceri Vanzari Vanzari Treceri la Sacrificari Smz Ef. Refo
Categoria de ovine inceputul Total initial + Total la sf. animale
Nasteri Cumparari de la alte Spor pentru pentru alte de Pierderi (g) Mediu (%)
perioadei intrari intrari iesiri Perioadei furajate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Berbeci nr. 12 12 12
1
reproducatori t 0.72 0.72 0.72
nr 418 418 418
2 Oi adulte
t 18.8 18.8 18.8
Tineret femel nr 25 25 25 25 177
3
0-3 t 0.08 0.07 0.15 0.15 0.15
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
6
9-12 t 2.3 0.05 0.05 2.35 2.35
7
12-18 t 2.63 0.06 0.06 2.57 0.30 2.27
Tineret mascul nr 25 25 25 25 200
8
0-3 t 0.10 0.08 0.18 0.18 0.18
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 580 50 630 8 622
t 24.42 0.18 0.26 0.44 24.86 0.31 24.47

In perioada 1 – 28 februarie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Nr
Berbeci .
12 12 12
1
reproducatori T 0.72 0.72 0.72
nr 418 8 8 426 426
2 Oi adulte
T 18.8 0.36 0.36 19.26 19.26
Tineret femel nr 25 174 174 199 5 5 194 177
3
0-3 T 0.15 0.52 0.56 1.08 1.23 0.02 0.02 1.21
Tineret femel nr
4
3-6 T
Tineret femel nr
5
6-9 T
Tineret femel nr 75 75 75 75 -
6
9-12 T 2.35 0.05 0.05 2.40 2.40 2.40 - 22
7
12-18 T 2.27 0.06 0.06 2.33 1.87 1.87 0.46 30
Tineret mascul nr 25 170 170 195 4 4 191
8
0-3 T 0.18 0.68 0.59 1.26 1.44 0.02 0.02 1.42 200
Tineret ovin la nr
9
ingrasat T
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 622 344 8 974 127 9 136 838
t 24.47 1.2 0.36 1.26 2.81 27.38 4.27 0.04 4.31 23.07

In perioada 1 – 31 martie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 426 52 478 478
2 Oi adulte
t 19.26 1.87 21.13 21.13
Tineret femel nr 194 49 49 243 10 10 233
3
0-3 t 1.21 0.15 1,93 2.08 3.29 0.15 0.15 3.14 177
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
Tineret femel nr 15 75 75 90 15 15 75 30
7
12-18 t 0.46 2.40 0.08 2.48 2.94 0.54 0.54 2.4
Tineret mascul nr 191 50 50 241 25 25 216
8
0-3 t 1.42 0.2 2.16 2.36 3.78 0.45 0.45 3.33 200
9 nr
Tineret ovin la
t
ingrasat
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 838 99 127 174 1064 15 35 50 1014
t 23.07 0.35 4.27 4.17 6.92 31.86 0.54 0.60 1.14 30.72

In perioada 1 – 30 aprilie
Categoria de ovine Intrari Iesiri

Efectiv la Treceri Efectivul Vanzari Vanzari Treceri la Sacrificari Efectivul Zile
Total Total Smz Ef. Refo
inceputul Nasteri Cumparari de la alte Spor initial + pentru pentru alte de Pierderi la sf. animale
intrari iesiri (g) Mediu (%)
perioadei categorii intrari prasila ingrasat categorii necessitate Perioadei furajate
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 478 15 493 50 50 443
2 Oi adulte
t 21.13 0.54 21.67 2.25 2.25 19.42
Tineret femel nr 233 233 30 144 1 175 58
3
0-3 t 3.14 0.61 0.61 3.75 0.6 2.31 0.006 2.91 0.84 177
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
Tineret femel nr 75 75 75
7
12-18 t 2.4 0.07 0.07 2.33 2.33 30
8
0-3 t 3.33 0.64 0,64 3.97 3.06 3.06 0.91 200
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 1014 15 1029 30 364 1 395 634
t 30.72 0.54 1.32 1.32 32.04 0.6 7.62 0.006 8.22 23.82

In perioada 1 – 31 mai
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.42 19.42 19.42
3
0-3 t 0.84 0.15 0.15 0.99 0.99 0.99 -
4
3-6 t 2.31 0.57 2.88 2.88 2.88 133
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.33 0.06 0.06 2.39 2.39 30
Tineret mascul nr 46 46 2 44 46 -
8
0-3 t 0.91 0.14 0.14 1.05 0.04 1.01 1.01 - 200
Tineret ovin la nr 170 170 170 170
9
ingrasat t 3.06 1.07 4.13 4.13 4.13 210
Ovine nr 50 50 50 50
10 adulte la
t 2.25 0.14 2.39 2.39 2.39 95
reconditionat
nr 634 364 998 2 102 104 894
t 23.82 7.62 2.13 9.75 33.75 0.04 2 2.04 31.71

In perioada 1 – 30 iunie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 2.88 0.99 0.8 1.8 4.68 4.68 133
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.39 0.07 0.07 2.46 2.46 30
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr 170 44 44 214 214
9
ingrasat t 4.13 1.01 1.35 2.36 6.49 6.49
Ovine nr 50 50 50 50
10 adulte la
t 2.39 0.14 0.14 2.53 2.53 2.53 95
reconditionat
nr 894 102 996 50 50 946
t 31.71 2 2,36 4,36 36.07 2.53 2.53 33.54

In perioada 1 – 31 iulie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 4.68 0.80 0.80 5.48 4.03 4.03 1.45 133
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.46 0.06 0.06 2.52 2.52 30
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr 214 214 214
9
ingrasat t 6.49 1.35 1.35 7.84 7.84 210
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 946 946 144 144 802
t 33.54 2.21 2.21 35.75 4.03 4.03 31.72

In perioada 1 – 30 august
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 1.45 0.23 0.23 1.68 1.68 1.68 - 133
5
6-9 t 4.03 0.09 0.09 4.12 4.12 22
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.52 0.06 0.06 2.58 2.58
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr 214 214 214 214 -
9
ingrasat t 7.84 1.35 1.35 8.77 8.77 8.77 - 210
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 802 144 144 946 58 215 273 673
t 31.72 4.03 1.67 5.7 37.42 1.68 9.19 10.87 26.55

In perioada 1 – 30 septembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 4,12 1.68 0.13 1.81 5.93 5,93
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.58 0.06 0.06 2.64 2.64
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 673 58 731 731
t 26.55 1.68 0.19 1.87 28.48 28.48

In perioada 1 – 31 octombrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 5,93 0.13 0.13 6.06 6.06 22
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.64 0.06 0.06 2.70 2.70
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 731 731 731
t 28.48 0.19 0.19 28.67 28.67

In perioada 1 – 30 noiembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 6.06 0.13 0.13 6.19 6.19
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.70 0.06 0.06 2.76 2.76
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 731 731 731
t 28.67 0.19 0.19 28.86 28.86

In perioada 1 – 31 decembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 418 8 8 426 426
2 Oi adulte
t 18.8 0.36 .0.36 19.26 19.26
3
0-3 t 0.60 0.63 1.26 1.38 0.02 0.02 1.21
Tineret femel nr
4
3-6 t
Tineret femel nr
5
6-9 t
6
9-12 t 2,25 0.15 0.15 2.4 2.4 2.4
7
12-18 t 2.7 0.19 0.19 2.89 2.17 2.17 0.47
8
0-3 t 0.78 0.67 1.44 1.44 0.02 0.02 1.42
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 580 394 8 982 135 9 144 838
t 24.3 1.38 0.36 1.64 3.37 4.57 0.04 4.61 23.07
2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

In perioada 1 ianuarie – 31 martie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 426 67 67 493 50 50 443
2 Oi adulte
t 19.26 2.41 2.41 21.67 2.25 2.25 19.42
Tineret femel nr 194 49 49 243 30 202 10 1 243
3
0-3 t 1.21 0.15 2.69 2.84 4.05 0.6 3.3 0.15 0.006 4.05
4
3-6 t 2,31 0.57 2.88 2.88 2.88
Tineret femel nr
5
6-9 t
Tineret femel nr
6
9-12 t
Tineret femel nr 15 75 75 90 15 15 75
7
12-18 t 0.46 2.40 0.21 2.61 2.61 0.54 0.54 2.39
Tineret mascul nr 191 50 50 241 2 214 25 241
8
0-3 t 1.42 0.2 2.94 3.14 4.56 0.04 4.07 0.45 4.56
Tineret ovin la nr 170 170 170 170
9
ingrasat t 3.06 1.07 4.13 4.13 4.13
Ovine nr 50 50 50 50
10 adulte la
t 2.25 0.14 2.39 2.39 2.39
reconditionat
nr 838 99 506 605 1143 32 481 35 1 549 896
t 23.07 0.35 12.43 7,62 20.4 43.47 0.64 10.16 0.60 0.006 11.40 31.71

In perioada 1 aprilie – 30 iunie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
4
3-6 t 2.88 0.99 1.83 2.83 5,71 5.71 5.71
5
6-9 t 4.03 0.09 0.09 4.12 4.12
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.39 0.19 0.19 2.58 2.58
Tineret mascul nr
8
0-3 t
9
ingrasat t 4.13 1.01 4.05 5.06 9.19 9.19 9.19
Ovine nr 50 50 50 50
10 adulte la
t 2.39 0.14 0.14 2.53 2.53 2.53
reconditionat
nr 894 246 1140 416 50 466 673
t 31.71 6.03 6.3 12.33 44.04 17.43 26.55

In perioada 1 iulie – 30 septembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 443 443 443
2 Oi adulte
t 19.48 19.48 19.48
Tineret femel nr
3
0-3 t
Tineret femel nr
4
3-6 t
5
6-9 t 4.12 1.68 0.39 2.07 6.19 6.19
Tineret femel nr
6
9-12 t
7
12-18 t 2.58 0.18 0.18 2.76 2.76
Tineret mascul nr
8
0-3 t
Tineret ovin la nr
9
ingrasat t
Ovine nr
10 adulte la
t
reconditionat
nr 673 58 731 731
t 26.55 1.68 0.57 2.25 28.8 28.8

In perioada 1 octombrie - 31 decembrie
Intrari Iesiri
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
1
nr 418 75 75 493 50 443
2 Oi adulte
t 18.8 2.77 2.77 21.57 2.25 19.48
Tineret femel nr 248 248 248 30 202 10 6 248
3
0-3 t 0.75 3,32 4.07 4.07 0.6 3.3 0.15 0.02 4.07
Tineret femel nr 202 202 202 202 202
4
3-6 t 3.3 2.4 5.7 5.7 5.7 5.7
5
6-9 t 75. 0.48 6.81 6.81 6.19
6
9-12 t 2.25 0.15 0.15 2.4 2.4 2.4
Tineret femel nr 75 75 75 150 75 75
7
12-18 t 2.70 2.4 0.77 3.17 5.87 2.71 2.76
Tineret mascul nr 245 245 245 2 214 25 4 245
8
0-3 t 0.98 3.61 4.59 4.59 0.4 4.07 0.45 0. 0.02 4.59
9
ingrasat t 4.07 7.11 11.18 11.18 11.18 11.18
Ovine nr 50 50 50 50 50
10 adulte la
t 2.25 0.14 2.53 2.53 2.53 2.53
reconditionat
nr 580 731
t 24.3 28.86

In perioada 1 ianuarie - 31 decembrie
3. PROGRAMAREA PRODUCTIILOR
3.1. Programarea producţiei de lână
Însuşirile fizice şi tehnologice ale fibrelor de lână determină valori ridicate a acestor
producţii. Lâna prin însuşirile fizice şi tehnologice constituie pentru industria textilă din ţara
noastră materia primă de bază pentru obţinerea unor confeţii de calitate superioară.
Recoltarea lânii de la oi se face prin tuns mecanic. La rasa Ţigaie lâna este de regulă
uniformă, cu o extindere bună pe corp (pe frunte formează un moţ iar pe membre coboară până
la nivelul genunchilor şi jaretelor), iar cojocul are cusătura încheiată.
Cojocul este format din fibre intermediare la care înmare parte lipseşte stratul medular. În
cazul în care stratul medular este prezent, acesta poate fi observat în câmpul microscopic sub
forma unei benzi întunecate discontinue. Şuviţele ce alcătuiesc cojocul sunt de formă conică cu
aspect interior şi exterior clar şi respecti de râuri. Din punct de vedere calitativ învelişul pilos ce
formează cojocul de lână prezintă următoarele însuşiri:fineţe 31 – 33 μ, lungimea 9 cm, desimea
foliculilor piloşi 2500 – 300 cm2, usuc de bună calitate însă în cantităţi moderate.
Cantitatea de lână obţinută după tuns este influenţată de gradul de ameliorare de nivelul
de hrănire şi de întreţinere. Astfel, de la oi se poate obţine o producţie cuprinsă între 2 şi 3,5 kg la
oi şi între 3 şi 4,5 kg la berbeci. Randamentul lânii la spălare este influenţat în general de factorii
menţionaţi anterior, fiind însă mai mare la oile crescute în zone mai înalte cu precipitaţii mai
mari şi mai mic la cele crescute în zone de şes.
De modul de organizare şi de efectuare a tunsului depinde în mare măsură, atât cantitatea
cât şi calitatea lânii, cât şi de efectivul de animale din unitate.
Campania de tuns impune unele măsuri tehnico-organizatorice. În acest sens, se
întocmeşte planul de tunsori cu ordinea de desfăşurare pe categorii, stabilirea componeţei echipei
de tuns, stabilirea inventarului necesar, instruirea personalului implicat.
În cadrul speciei se programează la început batalii, oile sterpe, mioarele, oile mame, şi
berbecii de reproducţie.
PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LÂNĂ
CATEGORIA NUMĂR DE CANTITATEA DE CANTITATEA DE

INDIVIZI LÂNĂ PE LÂNĂ
ANIMAL (KG) TOTALĂ(KG)
BERBECI 12 3 36
REPRODUCĂTORI
OI ADULTE 418 2,8 1170
MIOARE 75 2.4 180
TOTAL 505 8,2 1386
Înainte cu 12 ore de tuns oile sunt supuse unei diete pentru evitarea unor accidente
produse de încărcarea tubului digestiv. Pentru ca tunsul să se efectueze corespunzător se
recomandă următoarele:
 în seara premergătoare tunsului, turmele programate la tuns se ţin la adăpost pentru a
preveni umezirea lânii;
 tunsul lânii trebuie să se facă uniform pe tot corpul şi la distanţă de 5 – 10 mm de
suprafaţa pieleii;
 nu se trece de două ori pe aceeaşi suprafaţă pentru a nu tăia lâna;
 nu este permisă tunderea şi depozitarea lânii umede.
3.2. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lână
După tuns lâna este recoltată, iar în interior este pus un bileţel pe care au fost înscrise
numele tunzătorului şi numărul matricol al oii şi este adusă la cântar.
Cojocul se cântăreşte şi se înregistrează greutatea acestuia, dupa care va fi trecut pe masa
de sortare. Sortarea lânii se face după anumite criterii: fineţe, lungime, uniformitate, rezistenţă,
nuanţă de culoare, cantitatea de impurităţi vegetale şi minerale din masa lânii.
Scopul aceste sortări este ca lâna rezultată să fie cât mai omogenă din punct de vedere al
însuşirilor calitative, cea cu defecte fiind depozitată separat.
Dupa sortare,lana corespunzatoare este livrata, conform contractului incheiat. Lâna
recoltată se mai poate valorifica şi prin societăţile meşteşugăreşti de prelucrare a lânii
practicându-se preţuri negociabile sau sub formă de licitaţie. După recepţie în unitatea de
prelucrare lâna se spală, se usucă, se toarce iar după aceste operaţiuni se foloseşte la fabricarea
stofelor din lână, a păturilor de lână, covoarelor şi a diferitelor tricotaje. În felul acesta lâna se
valorifică la un preţ superior.
Ca urmare a tunsului oile devin mai uşoare, suportă căldura cu uşurinţă şi favorizeaza
dezvoltarea corporală şi a stării generale
3.2.1. Organizarea, dotarea şi funcţionalul

la un centru de tuns ovine
Pentru desfăşurarea corespunzătoare a acţiunii de tuns, centrul este dotat astfel încât să
asigure ritmul intens şi calitatea lucrărilor de tuns, cântărirea cojoacelor şi a animalelor, sortarea
şi balotarea, depozitarea temporară a lânii, precum şi prevenirea accidentelor de orice natură.
Înainte cu 12 – 14 ore de tuns, oile nu se scot la păşune şi nu li se administrează furaje la
padoc pentru a se evita încărcarea tubului digestiv.
Înainte de începerea tunsului se va face cu întreg personalul instructajul tehnic şi de
protecţie al muncii.
Ca organizare centrul de tuns cuprinde:
 padoc pentru oile ce urmează a fi tunse;
 culoar de trecere a oilor netunse;
 punct de tuns;
 boxe pentru oile care sunt tunse;
 cântar pentru oi;
 cântar pentru lână;
 masă pentru înregistrări;
 masă pentru sortarea lânii;
 spaţiu pentru îmbalotare care poate fi aceleaşi cu locul unde se găseşte masa pentru
înregistrări şi masa pentru sortare;
 spaţii pentru păstrarea temporară a lânii;
 punct sanitar veterinar.
Ca regulă generală lâna se tunde cât mai la bază, uniform, fără scări şi fără a se trece de
multe ori cu aparatul pe acelasi loc, urmărindu-se menţinerea integrităţii cojocului de lână după
tuns.
3.3. Programarea producţiei de lapte

Laptele de oaie s-a bucurat din cele mai vechi timpuri de un mare interes. De asemenea,
el şi derivatele sale sunt considerate alimente de bază utilizate în hrana omului.
În fermă mulsul oilor are loc după un program bine stabilit. Acesta începe imediat după
înţărcarea mielor sau sacrificarea acestora.
La începutul lactaţiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi seara), către
sfârşitul lactaţiei se trece la două mulsori, iar cu 15 – 20 de zile înainte de inţărcarea oilor se
trece la practicarea unei singure mulsori.
NUMĂR CAPETE OI PRODUCŢIA DE LAPTE PRODUCŢIA TOTALĂ

PE LACTAŢIE ŞI CAP DE LAPTE PE TOT
OAIE EFECTIVUL
580 44 25520
Din producţia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de miei între 0 – 3
luni adică circa 65 % şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe lactaţie.
3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte
Recoltarea laptelui se va face prin muls mecanic pentru că prin acest mod se reduce
încărcătura microbiană si se respecta cât mai bine normele sanitare.
Mulsul mecanic este frecvent utilizat în unele ţări crescătoare de rase specializate pentru
producţia de lapte cum ar fi: Franţa, Israel, Italai şi altele, în România fiind în starea de cercetare
sau cel mult de debut. Metoda prezintă avantajul că ridică productivitatea muncii, reduce timpul
aferent mulsului pe fiecare individ, creşte rentabilitatea, asigură obţinerea unui lapte igienic,
contribuie la sporirea producţiei de lapte cu un procent de peste 8 % şi altele.
Pentru mulsul mecanic instalaţia de muls folosită este similară cu cea utilizată la specia
bovină dar că au alte dimensiuni.
Strunga din fermă este prevăzută cu un padoc şi un acoperiş şi mai multe uşiţe denumită
comornic. Aceasta este mobilă fiind mutată pe un amplasament nou ori de cate ori este nevoie.
4. PROGRAMAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE

ŞI EXPLOATARE A OVINELOR
4.1. Fluxul tehnologic anual de producţie
Organizarea fluxului tehnologic cu cele două sisteme de întreţinere (păşune şi stabulaţie)

are o durată de câte sase luni pentru fiecare. Fazele fluxului tehnologic sunt:
1. Categoria berbeci de reproducţie
 pregătirea pentru montă se face cu hrănire stimulativă, se verifică cantitatea şi calitatea
materialului seminal;
 perioada de montă;
 perioada de repaos;
2. Categoria de oi şi mioare
 pregătirea pentru montă constă în aducerea oilor într-o stare bună de întreţinere;
 perioada de montă care are loc în lunile septembrie, octombrie şi noiembrie;
 gestaţia: se acordă o îngrijire deosebită şi se asigură supravegherea atentă a oilor. Se
asigură spaţiul suficient şi nu se administrează furaje mucegăite şi apă rece;
 perioada fătărilor vizează:
- instruirea personalului de îngrijire şi supravegherea fătărilor 24 din 24 de ore;
- asigurarea adăposturilor în care să se poată crea un climat cât mai corespunzător
pentru noii produşi;
3. Categoria miei sugari cu vârstă de 0 – 90 zile.
4. Categoria tineret ovin care cuprinde tineretul femel între 3 si 18 luni.
4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii
Creşterea şi îndeosebi întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie necesită

construirea unor adăposturi pentru a le feri de interperiile specifice sezonului rece.
Unitatea constructivă destinată cazărilor oilor pentru perioada de stabulaţie o
reprezintă saivanul. Este semideschis, are forma literei U, fiind prevăzut cu două
compartimente unul deschis unde stau oile gestante până aproape de fătare, tineretul ovin
şi berbecii şi unul închis complet si amenajat pentru fătări, reprezentând 30% din
suprafaţa adăpostului.
Administrarea furajelor se face în iesle, de formă liniară cu frontul de furaje pe
ambele părţi, asigurându-se un spaţiu de furajare de 15 – 25 cm pe individ. Ieslea este
prevăzută în partea superioară cu un grătar pentru administrarea furajelor fibroase, iar la
partea inferioară cu un jgheab în care se administrează concentratele. Adăparea se face cu
apă trasă de hidrofoare din puţuri şi este administrată în jgheaburi. Întreţinerea se face pe
aşternut permanent.
Înainte de scoaterea oilor pe păşune, acestea se obişnuesc cu furaj verde cosit şi
administrat la iesle.
Pentru perioada de păşunat pe pajişti se amplasează construcţii simple de tip
„şopron” pentru adăpostirea oilor când vremea este nefavorabilă şi pe timp de noapte,
asigurându-se o suprafaţă de 0,5 m2 pentru oi şi 0,4 m2 pentru tineretul ovin.
5. DISPUNEREA CONSTRUCŢIILOR ÎN AMPLASAMENT

ŞI PROIECTAREA FUNCŢIONALĂ A ADĂPOSTULUI
5.2. Calculul bilanţului teritorial
Întreaga suprafaţă are 4000 m2 ocupaţi cu: construcţii productive,

construcţii reproductive, căi de acces, magazii, spaţii verzi.
5.3. Dimensionarea adăposturilor
Pentru dimensionarea corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama

de suprafaţa necesară pe cap de animal specifică fiecărei categorii de
animale şi anume:
 oi adulte – 0,8 m2 / cap;
 oi + miei – 1,5 m2 / cap;
 tineret 1 an – 0,5 m2 / cap;
 tineret peste 1 an 0,7 m2 / cap;
 berbeci – 1,9 m2 / cap;
ADAPOST SEMI-
6. PROGRAMAREA ŞI ORGANIZAREA
BAZEI FURAJERE
6.1. Raţii de hrană

Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de repaus sexual VARA
Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,1
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Denumire Kg brut SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO
Pajiste
0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
5,68 1 0,89 94 89 7,5 4 1,12
10
sare
grame
Total 5,68 1 0,89 94 89 7,5 4 1,12
Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de repaus sexual IARNA

SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO 1,51 0,88 70 70 6,6 3,3 2,1
Fân
0,850 0,73 67 68 9,5 3 1,49 natural
1,41 1,20 0,88 80 82 11,4 3,6 1,79
Sare 10 g
Total 1,41 1,2 0,88 80 82 11,4 3,6 1,79
Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de pregătire pentru montă VARA

1,53 1,01 83 83 4,6 3,5 2,1
PAJISTE
0,176 0,89 94 89 7,5 4 1,12 DEAL
8,69 1,53 1,36 144 136 11,48 6,12 1,71
Total
Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de pregătire pentru montă IARNA

1,53 1,01 83 83 4,6 3,5 2,1
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 Fan natural 1.8 1,53 1,12 103 104 14,54 4,59 2,28
Total 1,8 1,53 1,12 103 104 14,54 4,59 2,28
În aceasta perioada v-om administra între 0,5 şi 1 kg de morcovi.

Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de montă

1,51 1,25 120 120 6,2 4 2,1
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 Fân natural 1,18 1 0,73 67 68 9,50 3 1,49
Porumb
0.86 1,27 82 120 0,3 3,5 boabe 0,23 0,20 0,25 16 24 0,70 0,06
0,86 0,9 114 96 1,5 12,8 Tărâţe grâu 0,35 0,31 0,28 35 30 0,47 3,97
Total 1,77 1,51 1,26 119 122 10,67 7,03 1,49
Raţie de hrană pentru oi în prima parte a gestaţiei VARA

1,2 0,71 57 57 4 3 1,7
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 Pajişte deal 4,55 0,8 0,71 75 71 6,01 3,2 0,9
Total 4,55 0,8 0,71 75 71 6,01 3,2 0,9
Raţie de hrană pentru oi în prima parte a gestaţiei IARNA

1,2 0,71 57 57 4 3 1,7
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 Fân natural 1,2 1,02 0,74 68 69 9,69 3,06 1,52
Total 1.2 1.02 0,74 68 69 9,69 3,06 1,52
Raţie de hrană pentru oi în a doua parte a gestaţiei VARA

1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 Pajişte deal 6,25 1,1 0,98 103 98 8,25 4,4 1,23
Total 6,25 1,1 0,98 103 98 8,25 4,4 1,23
Raţie de hrană pentru oi în a doua parte a gestaţiei IARNA

1,1 0,83 98 98 7,9 3,9 1,6
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 Fan natural 0,94 0,80 0,58 54 54 7,6 2,4 1,19
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 Tarate grau 0,34 0,30 0,27 34 29 0,45 3,84
Total 1,29 1,1 0,85 88 83 8,05 6,24 1,19
Raţie de hrană pentru oi la începutul lactaţiei VARA

1,8 1,58 57 57 4 3 1,7
Pajişte
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
1,8 1,6 169 160 13,5 7,2 2,02
10,23
Total 10,23 1,8 1,6 169 160 13,5 7,2 2,02
Raţie de hrană pentru oi la începutul lactaţiei IARNĂ

1,8 1,58 57 57 4 3 1,7
Fan
0.85 0.77 85 87 6.5 3.5 1.04 natural
1,29 1,1 O,80 74 75 10,45 3,3 1,64
Tarate
0.87 0.84 106 85 1.6 14 0 0,46 0,40 0,36 46 38 0,60 5,12
grau
0.86 1,27 82 120 0,3 3,5 Porumb 0,34 0,30 0,38 25 36 1,05 0,09
boabe
Total 2,10 1,8 1,54 144 149 12,10 8,51 1,64
Raţie de hrană pentru oi în lactaţie vara

1,7 1,34 137 137 8,8 4 2,3
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 Pajişte deal 8,75 1,54 1,37 145 137 11,56 6,16 1,72
Total 8,75 1,54 1,37 145 137 11,56 6,16 1,72
Raţie de hrană pentru oi în lactaţie IARNA

1,7 1,34 137 137 8,8 4 2,3
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 Fan natural 1,76 1,50 1,1 101 102 14,25 4,5 2,24
Porumb
0.86 1,27 82 120 0,3 3,5 boabe 0,23 0,20 0,25 16 24 0,70 0,06
TOTAL 2 1,7 1,35 117 126 14,95 4,56 2,24

Raţie de hrană pentru tineret 3 -6 luni VARA

1,1 0,62 63 63 4,1 1,8 1,2
Pajişte
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
5,68 1 0,89 94 89 7,5 4 1,12
Total 5,68 1 0,89 94 89 7,5 4 1,12
Raţie de hrană pentru tineret ovin 3 -6 luni IARNA

1.8 1.01 83 83 4.5 3.4 2
Fan
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 natural
1,29 1,1 0,80 74 75 10,45 3,3 1,64
Total 1,29 1,1 0,80 74 75 10,45 3,3 1,64
Raţie de hrană pentru tineret ovin 6 – 12 luni vara

1,2 0,69 57 57 3,9 1,9 1,25
Pajişte
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
6,82 1,2 1,07 113 107 9 4,8 1,34
Total 6,82 1,2 1,07 113 107 9 4,8 1,34
Raţie de hrană pentru tineret ovin 6 – 12 luni iarna

1,2 0,69 57 57 3,9 1,9 1,25
Fan
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 natural
1,41 1,2 0,88 80 82 11,4 3,6 1,79
Total 1,41 1,2 0,88 80 82 11,4 3,6 1,79
1,3 0,64 49 49 3,5 2,4 1,55
Pajişte
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
7,39 1,30 1,16 122 116 9,75 5,20 1,46
Total 7,39 1,30 1,16 122 116 9,75 5,20 1,46
Raţie de hrană pentru tineret ovin 12 -18 luni VARA

1,3 0,64 49 49 3,5 2,4 1,55
Pajişte
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
7,39 1,30 1,16 122 116 9,75 5,20 1,46
Total 7,39 1,30 1,16 122 116 9,75 5,20 1,46

1,3 0,64 49 49 3,5 2,4 1,55
Pajişte
0,850 0,89 94 89 7,5 4 1,12 deal
7,39 1,30 1,16 122 116 9,75 5,20 1,46
Total 7,39 1,30 1,16 122 116 9,75 5,20 1,46
SU UFL PDIN PDIE Ca P UIDO 1,3 0,64 49 49 3,5 2,4 1,55
Fan
0.85 0.770 85 87 6.5 3.5 1.04 natural
1,53 1,30 0,95 87 88 12,35 3,9 1,94
Total 1,53 1,30 0,95 87 88 12,35 3,9 1,94
6.2. TEHNICA DE ALIMENTAŢIE
Cunoasterea cerintelor de substante nutritive pentru diferitele specii si categori de animale

este necesara pentru aplicarea alimentatiei rationale.
Cerintele de substante nutritive ale animalelor sunt exprimate prin normele de hrana, care
reprezinta cantitatea de subsante nutritive necesare unui animal in timp de 24 de ore atat pentru
asigurarea functiilor vitale cat si pentru obtinerea diferitelor productii.La stabilirea normelor se
tine seama de greutatea animalului, de starea fiziologica, de cantitatea si calitatea productiei pe
care o da.
Normele de hrana folosite la noi in tara sunt exprimate in: U.N., A.D., saruri minerale si
vitamine. Pentru pasari se folosesc si norme exprimate in T.S.D., A.D. sau P.D., saruri si
vitamine.
Normele nu trebuie interpretete ca ceva fix, invariabil ci ele se pot adapta la conditiile
concrete din fiecare gospodarie.
Structura raţiilor trebuie să se păstreze constantă pe o perioadă cât mai lungă de timp,
berbecii fiind mai sensibili la schimbările bruşte şi dese ale acesteia.
La stabilirea normelor şi raţiilor furajere pentru oile mame trebuie să se ţină seama de
starea fiziologică: perioada de repaos, perioada de pregătire pentru montă şi de montă propriu-
zisă, perioada de gestaţie, perioada de lactaţie.
Hrănirea oilor mame în perioada de pregătire pentru montă şi a montei propriu-zise
începe încă din luna august şi durează până în luna noiembrie. Această perioadă coincide cu
perioada de păşunat. Se repartizează oilor păşuni de cea mai bună calitate, li se administrează fân
şi nutreţuri concentrate (porumb, grâu, ovăz).
În prima parte a gestaţiei, nevoile de hrană ale oii sunt reduse, fiindcă dezvoltarea fătului
este mică. În partea a doua a gestaţiei nevoile de hrană cresc substanţial, apărând necesitatea
hranirii stimulatoare.
Hranirea corectă a oilor în ultima parte de gestaţie este necesară pentru dezvoltarea
normală a fătului, crearea de rezerve pentru producţia de lapte, dezvoltarea glandei mamare şi
creşterea normală a lânii. Ultima parte a gestaţiei corespunde cu perioada de iarnă (stabulaţie)
când hrănirea se face cu nutreţuri conservate. Calitatea acestora trebuie să fie foarte bună pentru
a avea o concentraţie energetică şi proteică cât mai mare. Se pot folosi silozuri de foarte bună
calitate, fânuri şi nutreţuri concentrate.
În perioada de lactaţie se administrează nutreţuri concentrate care stimulează producţia
lactogenă (tărâţe de grâu pe lângă celelalte nutreţuri).
La tineretul ovin se administrează pe lângă nutreţurile de volum şi nutreţuri concentrate
asigurându-se cerinţele de hrană pentru fiecare categorie în parte.
Ratia reprezinta cantitatea de nutreturi administrata unui animal in timp de 24 de ore. Ca

valoare nutritiva ratia trebuie sa corespunda normei.
Pentru ca ratia sa fie considerata buna, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- Sa fie completa, adica sa contina toate substantele nutritive necesara animalului
pentru care este destinata. Substantele nutritive trebuie sa se gaseasca intr-un
anumit raport unele fata de altele. In aceasta directie intereseaza in primul rand
raportul in care se gasesc substantele azotate fata de cele neazotate, cunoscut sub
numele de “raport proteic” sau “raport nutritiv”.
- Sa fie satioasa,adica sa aiba un asemenea volum,care sa asigure animalului
senzatia de satul, fara insa a-I incarca prea mult tubul digestiv.
- Sa fie gustoasa. Pentru ca ratia sa fie consumata cu placere , ea trebuie sa fie
alcatuita din cat mai multe nutreturi de buna calitate.
- Ratia trebuie sa fie de buna calitate, adica sa nu contina nutreturi alterate sau
toxice care sa dauneze sanatatii si nici nutreturi care sa influenteze in rau calitatea
produselor obtinute.
- Sa fie economica. Pentru aceasta trebuie folosite la maxim nutreturile ieftine
produse in gospodarie, reducandu-se cat mai mult consumul de concentrate.
Pentru alcatuirea corecta a ratiei trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele :
- Sa se cunoasca unitatiile de masura ale valorii nutritive si modul de utilizare al
tabelelor ce cuprind aceste valori.
- Sa se inteleaga fondul normelor de alimentatie si sa se cunoasca modul de utilizare
al tabelelor de norme.
Tehnica alcatuirii ratiei este urmatoarea :
- Cu ajutorul tabelelor de norme se stabileste mai intai necesarul de hrana pentru
animalul a carui ratie urmeaza sa se intocmeasca. Norma se stabileste in U.N.,
A.D. sau P.D., saruri minerale (in special Ca si P) si vitamine. In unele situatii, de
exemplu la pasari, in loc de U.N. normele sunt exprimate in T.S.N.D. .
Dupa ce s-a stabilit necesarul de hrana se trece la stabilirea nutreturilor care vor intra in
ratie, tinand seama de posibilitatiile gospodariei si de cerintele animalului.
Se trece apoi la alcatuirea propriu-zisa a ratiei, cand se stabileste cantitatea in care va intra
fiecare nutret. Cunoscand valoarea nutritiva a fiecarui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a
fiecatui nutret se calculeaza valoarea nutritiva a cantitatiilor inscrise. Apoi prin tatonari, se
micsoreaza sau se maresc cantitatiile din unele nutreturi, pana cand se obtine o ratie, care sa
satisfaca necesarul de hrana si sa indeplineasca conditiile mentionate anterior. In orice ratie se
introduc mai intai nutreturiile de baza dupa care se completeaza cu celelalte in scopul
completarii ratiei.
Dupa ce ratia a fost completata se trece la verificarea ei. Se cerceteaza mai intai daca
valoarea corespunde cu necesarul stabilit prin norma. Nu se admite ca voaloarea ratiei sa fie sub
necesarul stabiulit prin norma, dar se admite o depasire cu pana la 10%.
Pentru a putea intocmi ratii pentru diferitele specii si categori de animale, se vor folosi
tabelele de norme prezentate, precum si tabelele ce contin valoarea nutritiva a principalelor
nutreturi folosite in hrana animalelor.
Tipurile de alimentatie la animale
Prin “tip de alimentatie” se intelege aplicarea unei alimentatii cu particularitati cantitative

si calitative caracteristice. Intr-un anumit tip de alimentatie predomina utilizarea timp mai
indelungat a unui nutret sau a unor grupuri de nutreturi.
Tipul de alimentatie influenteaza marimea, calitatea si pretul de cost al productiei
animalelor.
Tipurile de alimentatie sunt denumite dupa continutul ratiilor in nutreturile sau grupele de
nutreturi care predomina.
Tipurile de alimentatie se stabilesc diferentiat pe zone naturale de productie si in cadrul
acestora pe specii si categorii de animale.
In cazul vacilor cu lapte, principalele tipuri de alimentatie sunt :
- Tipul “concentrat”, in care se administreaza o cantitate mare de concentrate pentru
1 litru de lapte, respectiv 400-500 g.
- Tipul “semiconcentrat”, in care se administreaza 250-300 g concentrate pentru 1
litru de lapte.
- Tipul “putin concentrat”, in care marimea suplimentului de concentrate este de
110-220 g pentru 1 litru de lapte.
- Tipul “suculent”, in care predomina nutreturile suculente in timpul iernii.
- Tipul “voluminos” in care predomina nutreturile voluminoase revenind pentru 1
litru de lapte 0-100 g concentrate.
- Tipul “uscat” in care suculentele intra in proportie de 10% din substanta uscata a
ratiei.
Pentru a se obtine productii la un pret de cost cat mai scazut, gospodariile trebuie sa se
orienteze catre tipurile de alimentatie putin concentrate sau semiconcentrate, asigurand in ratii
cantitati suficiente de nutreturi suculente.
Deci la stabilirea tipului de alimentatie, in afara de specie si cateagorie de animale pentru
care se stabileste, trebuie sa se tina seama si de alegerea nutreturilor care in conditiile regiunii
respective sunt mai eficiente
NECESARUL ANUAL DE FURAJE
FURAJE (T) NUTR. NUTR. NUTR. FIBROASE NUTR. NUTR. MINERALE

VERZI ÎNSILOZATE CONCENTRATE LAPTE
PAJ. FÂN TĂRÂŢE PORUMB CRETĂ FOSFAT SARE (HL)
CATEGORII DEAL NATURAL GRÂU BOABE FURAJERĂ DICALCIC
DE ANIMALE
BERBECI 20,16 - 1,69 0.377 0.5 - - 10g -
REPRODUCĂTORI
OI ADULTE 850 74 6,8 3,6
TINERET 0 – 3 - - - - - - - - - 100
LUNI
TINERET 3 – 6 275 - - - - - -
LUNI
TINERET 6 – 9 123 34 - - -
LUNI
TINERET 9 – 12 - - 35 - - - - -
LUNI
TINERET 12 – 18 133 - 13 - - - - - -
LUNI
TOTAL FURAJE 1401 157 7,1 4,1 100
CHELTUIELI - -
PLANUL DE PRODUCERE AL FURAJELOR
PRODUCŢIA
NECESAR ANUAL PRODUCŢIA ÎN t/ha SUPRAFAŢA ASIGURATĂ
FURAJE (t) NECESARĂ (ha)
PAJIŞTE DEAL
1401 15 93 -
FAN NATURAL 157 4 39 160
PORUMB 4,1 0,5 0
8,2
NECESAR ANUAL DE APA
BILANT ECONOMIC
VÂNZĂRI:
30 tineret femel : 15 lei x 600 kg = 9000 lei

2 berbecuţi x 500 = 1000 lei
35 tineret sacrificat : 600kg x 20 lei =12000 lei
214 tineret ovin ingrasat: 11180 x 8 lei =89440
50 ovine adulte x 230 lei =11500
TOTAL: 9000 + 1000 + 12000 + 89440 +11500 = 122940 LEI
PRODUCTII:
Lapte: 443 x 45 L = 19935 litri x 5 lei =996750 lei
CHELTUELI:
157 tone fan x 200 =31400 lei
DENUMIRE SUMA LEI
Venituri totale, din care: 227690
 Venituri din vânzarea animalelor 122940
 Venituri din vânzarea laptelui procesat sub

96750
formă de brânzeturi + urdă
 Venituri din valorificarea pielicelelor 3000
 Venituri din valorificarea lânii 5000
Cheltuieli totale
 Cheltuieli cu nutreţurile 31400
 Salarii + taxe şi impozite 3500
 Alte cheltuieli
BIBLIOGRAFIE
HALGA P. – „Nutriţie şi alimentaţie animală”
CUCU I. – „Construţii zootehnice”
CHIRAN A. – „Economia creşterii animalelor”
PASCAL C., – „Tehnologia creşterii ovinelor”
PASCAL C., – „Metode tehnice de apreciere premergătoare lucrărilor de selecţie
la ovine şi caprine”

Proiect Ovine Facut

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Ovine Facut

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” – IAŞI

ELABORAREA PROIECTULUI TEHNOLOGIC PENTRU O FERMĂ

Importanta,oportunitatea si eficienta investitiei

2. PROGRAMAREA STRUCTURII ŞI EVOLUŢIEI EFECTIVELOR DE

2.1 Programarea reproducţiei şi fundamentarea ei tehnico – economică

Reproducţia ovinelor reprezintă o verigă importantă în tehnologia de exploatare a

Pentru atingerea unor indicatori de reproducţie superiori monta trebuie organizată şi

1. Programarea efectivelor de ovine

a. Efectivul de ovine total şi pe categorii, existent la începutul anului şi cel

b. Programul de monte şi fătări pentru anul curent.

2.2. Programarea evoluţiei lunare

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

Categoria de ovine Intrari Iesiri

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

2.3. PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

PROGRAMAREA EFECTIVELOR DE OVINE

3.1. Programarea producţiei de lână

PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LÂNĂ

CATEGORIA NUMĂR DE CANTITATEA DE CANTITATEA DE

3.2.1. Organizarea, dotarea şi funcţionalul

3.3. Programarea producţiei de lapte

NUMĂR CAPETE OI PRODUCŢIA DE LAPTE PRODUCŢIA TOTALĂ

3.4. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte

4. PROGRAMAREA TEHNOLOGIEI DE CREŞTERE

4.1. Fluxul tehnologic anual de producţie

Organizarea fluxului tehnologic cu cele două sisteme de întreţinere (păşune şi stabulaţie)

4.2. Specificul întreţinerii ovinelor pe categorii

Creşterea şi îndeosebi întreţinerea oilor în perioada de stabulaţie necesită

5. DISPUNEREA CONSTRUCŢIILOR ÎN AMPLASAMENT

5.2. Calculul bilanţului teritorial

Întreaga suprafaţă are 4000 m2 ocupaţi cu: construcţii productive,

5.3. Dimensionarea adăposturilor

Pentru dimensionarea corespunzătoare a adăposturilor se ţine seama

6.1. Raţii de hrană

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Raţie de hrană pentru berbeci de 60 kg aflaţi în perioada de repaus sexual IARNA

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Total 1,8 1,53 1,12 103 104 14,54 4,59 2,28

În aceasta perioada v-om administra între 0,5 şi 1 kg de morcovi.

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Raţie de hrană pentru oi în prima parte a gestaţiei VARA

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Raţie de hrană pentru oi în prima parte a gestaţiei IARNA

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Raţie de hrană pentru oi în a doua parte a gestaţiei VARA

Valoarea nutritiva a nutreturilor Nutret Norme de hrana

Raţie de hrană pentru oi în a doua parte a gestaţiei IARNA