Sunt totdeauna gata să învăţ, deşi

nu-mi place oricând să fiu învăţat.

Citat de Winston Churchill

 Gastroenterologie Curs 1
• Semne si simptome prezente in afecţiunile aparatului digestiv:
• DUREREA
Durerea reprezinta simptomul cel mai frecvent intilnit la bolnavii cu
afectiuni digestive, putandu-se prezenta sub o forma
• -acuta, care imbraca de obicei tabloul clinic de colica, sau sub o forma
• -cronica , a carei durata se intinde, uneori , pe mai multi ani.
Originea durerii la nivelul tubului digestiv poate fi:
1.viscerala – perforatia unui organ abdominal, distensia si inflamatia
organelor abdominale
2.vasculara – infarctele viscerelor abdominale
3.parietala – de perete, afectiuni ale coloanei vertebrale si nervilor rahidieni
4.centrala – la nivel SNC (ex.tumori cerebrale)
5.extra-abdominala – durere iradiata in abdomen de la plaman sau inima.
 Gastroenterologie Curs 1
• Durerea acuta
a.Cauze frecvente:
1.esofagiene – esofagita acuta postcaustica
2.gastro-intestinale – ulcerul gastric sau duodenal perforat, apendicita
acuta, toxiinfectiile alimentare, ocluzia intestinala, infarctul intestinal
3.hepato-biliare: colecistita acuta, colica biliara
4.pancreatice: pancreatita acuta
5.alte cauze:colica nefretica, salpingita acuta
b.Cauze mai rare:
1.esofagiene: ruptura si perforatia (spontana sau traumatica ) a esofagului
2.digestive: peritonita primitiva, parazitoze intestinale, hepatita virala
3. genito-urinare: infarct renal, torsiunea testiculara
4. nervoase : zona zoster
5.metabolice: diabetul zaharat (precoma), intoxicatia cu Pb, crize
hemolitice
6.durere iradiata: infarct de miocard, pneumonie.
Gastroenterologie Curs 1
 Gastroenterologie Curs 1
• Durerea cronica intermitenta
a.Cauze digestive: refluxul gastroesofagian, ulcerul gastric si duodenal, angiocolecistopatiile
cronice, apendicita cronica, gastritele si duodenitele, boala Crohn, tumorile maligne,
pancreatita cronica, etc.
b.Alte cauze: infectiile peretelui abdominal, spondiloza si tumorile coloanei vertebrale, etc.
Anamneza completa si amanuntita a durerii are o importanta exceptionala in stabilirea unui
diagnostic exact. Istoricul durerii are in vedere:
1.caracterul –“arsura”in ulcerul gastric si duodenal, “lovitura de pumnal” in perforatia unui
viscer abdominal
2.intensitatea – de obicei foarte intensa in afectiunile abdominale grave, dar nu trebuie omis
faptul ca hemoragiile sau neoplasmele digestive pot evolua cu dureri minime.
3.localizarea – ofera relatii asupra organului bolnav
4.iradierea – de ex. iradierea in umarul drept din colica biliara
5.durata – ore in colici, saptamani in perioadele dureroase ale ulcerului
6.frecventa – uneori durerea poate fi cotidiana, alteori survine la intervale de cateva zile sau
saptamani
7.timpii speciali de aparitie – postprandial in ulcer, caracter sezonier de primavara –toamna in
ulcer
8.factori agravanti – alimente iritante, cafea, alcool
9.factori ce determina ameliorarea – de ex. medicatia alcalina in ulcer
10.simptome de acompaniament – greturi , varsaturi, diaree, constipatie
Gastroenterologie Curs 1
 Gastroenterologie Curs 1
• PIROZIS reprezinta durerea cu caracter de arsura de la nivelul esofagului,
resimtita la nivel retrosternal, accentuata de ingestia de alcool si lichide
fierbinti. Poate aparea in refluxul gastro-esofagian, hernia hiatala, esofagita
peptica.
• REGURGITATIA reprezinta refluxul alimentar din esofag sau stomac in
gura, fara efort si neinsotit de greturi, ceea ce o deosebeste de varsatura.
Apare in reflux gastro-esofagian, stenoza esofagiana.
• ERUCTATIA (ragaiala) este eliminarea gazelor din stomac prin gura,
aparand ca urmare a cresterii cantitatii de aer din stomac (aerofagie, stenoza
pilorica)
• DISFAGIA reprezinta dificultatea in inghitirea alimentelor, cu senzatia de
oprire a bolului alimentar undeva de-a lungul esofagului. In cele mai multe
cazuri pacientul indica locul obstructiei care, insa, rareori corespunde cu
nivelul real al leziunii. Disfagia poate fi secundara unei afectiuni
esofagiene, unei afectiuni de vecinatate sau secundara unei afectiuni
sistemice.
Gastroenterologie Curs 1
 Gastroenterologie Curs 1
• Foamea este un fenomen cu semnificatie fiziologica vitala, care are la baza
instinctul alimentar de hranire si se resimte ca o necesitate de a ingera alimente.
Satietatea este senzatia opusa foamei , care apare dupa ingerarea unei cantitati
satisfacatoare de alimente. Apetitul (pofta de mancare)are la baza placerea de a
manca (si nu nevoia cum este in cazul foamei), fiind consecinta unor experiente
anterioare. Tulburarile patologice ale apetitului sunt cantitative si calitative.
• ANOREXIA (inapetenta) inseamna lipsa foamei si poate fi:
a)totala, pentru orice aliment
b)selectiva, numai pentru unele alimente (carnea pentru cancerul gastric).
Anorexia se intalneste in numeroase afectiuni digestive ( cancer, sindrom de
malabsorbtie, gastrite, duodenite) si extradigestive (psihoze, insuficienta renala
cronica, neoplazii diverse).
Anorexia trebuie deosebita de sitofobie, cand apetitul este pastrat, dar bolnavul nu
mananca din alte cauze ca de exemplu:
• a) frica de durere pe care o induce alimentatia (afectiuni ale cavitatii bucale,
faringelui si esofagului, cancerul gastric);

• b) dorinta de a slabi
 Gastroenterologie Curs 1
VARSATURILE - reprezinta expulzarea brusca si fortata, pe gura , a continutului
gastrointestinal, precedata de greata (ceea ce o diferentiaza de regurgitatie).

Varsatura este un act reflex, cu centrul vomitiv in bulbul rahidian, cai centripete
(trigemen si glosofaringian) si cai centrifuge (nervul vag, frenic si nervii
intercostali). Se desfasoara in trei faze:

1)premonitorie (vagotonica) caracterizata prin stare de rau, jena epigastrica, transpiratii,

paloare, bradicardie;
2)ejectie: contractia musculaturii gastrice, abdominale si diafragmului, in timp ce
pilorul se inchide iar cardia se deschide, determina expulzarea brusca si cu forta a
continutului gastric in esofag si apoi in gura, in una sau mai multe reprize;
3)postvomitiva: senzatie de usurare, recolorarea tegumentelor, puls normal.
• Cauzele digestive ale varsaturilor: ulcer gastric si duodenal, stenoza pilorica
(benigna sau maligna), atonie gastrica (vagotomie, gastropareza diabetica), tumori
gastrice si duodenale, ocluzie intestinala, apendicita, fistula gastrocolica, hepatita
acuta, cancer de cap de pancreas, peritonita.
• Dupa punctul de plecare a excitatiilor, varsatura poate fi periferica si
centrala.
Varsatura periferica apare prin mecanism reflex in diferite afectiuni
digestive (gastrice, intestinale, peritoneale, hepatice etc) sau extradigestive
(urechea medie, labirint) sau diverse situatii (calatorie pe mare sau cu
avionul).
Varsatura centrala apare spontan, fara efort, are caracter exploziv si nu e
precedata de greata; are cauze cerebrale.
Analiza varsaturii
1.Cantitatea: obisnuit 200-300 ml, dar creste mult (peste 1 litru) in stenoza
pilorica.
2. Frecventa variaza in raport cu boala si faza sa evolutiva. Astfel
varsaturile pot fi rare (sporadice) (in ulcerul gastric si duodenal, intoxicatie
cu digitala) , frecvente (gastrite acute, stenoza pilorica) sau incoercibile
(disgravidie, uremie).
3.Orarul: a) varsaturi matinale – alcoolism, sarcina, tumori cerebrale
b)varsaturi postprandiale precoce (gastrite acute) sau tardive (ulcer
duodenal); in stenoza pilorica, varsaturile apar la 12-48 de ore de la ingestia
alimentelor (abundente, contin resturi alimentare ingerate cu 24 de ore
inainte).
 Gastroenterologie Curs 1
• 4. Mirosul poate fi ranced (staza gastrica, stenoza
pilorica), fecaloid (ocluzie intestinala , fistula
gastrocolica) sau de acetona (diabet zaharat
decompensat).
5. Continutul: apoase-mucoase (gastrite, sarcina),
alimentar (stenoza pilorica, ulcer gastric si
duodenal), biliar (afectiuni colecisto-duodenale),
fecaloid (ocluzie intestinala , fistula gastrocolica),
sanghinolent (hematemeza de diferite cauze),
purulent (deschiderea unui abces in stomac).
 Gastroenterologie Curs 1
• HEMORAGIA DIGESTIVA are doua forme: HEMATEMEZA si
MELENA
HEMATEMEZA reprezinta eliminarea , prin varsatura, de sange (proaspat
sau digerat) provenit din tractul digestiv. MELENA este eliminarea de
sange prin scaun, caruia ii da un aspect negru (ca pacura) si lucios.
Cauzele hematemezei si melenei sunt extrem de numeroase:
-esofag: varice esofagiene, cancer esofagian, esofagita peptica, sindrom
Mallory-Weiss
-stomac si duoden: ulcer gastric si duodenal, “leziuni acute” (ulcere de
stres, medicamentoase), tumori, hernie hiatala, gastrite, diverticul
-intestin subtire si gros: tumori maligne si benigne, obstructie acuta a
arterei mezenterice superioare, rectocolita hemoragica, boala Crohn
-ficat si cai biliare: hipertensiune portala (varice esofagiene si gastrice),
insuficienta hepatica (hipoprotrombinemie)
-pancreas: tumori maligne, pancreatita acuta.
 Gastroenterologie Curs 1
• Dintre cauzele enumerate trei se intalnesc cu cea mai mare
frecventa:
1)ulcerul gastric si duodenal: 15-20% dintre bolnavii ulcerosi vor
prezenta candva un episod de hemoragie digestiva
2) varicele esofagiene si gastrice din ciroza hepatica, prin rupere,
produc hemoragii digestive grave
3)”leziunile acute” gastrice si duodenale (gastrita difuza, ulceratii
acute).
Simptomatologie. Hematemeza se prezinta sub forma de varsatura
cu sange proaspat, rosu deschis sau inchis, uneori ca zatul de cafea
sau amestecat cu alimente. In melena, scaunul este negru ca pacura
si lucios, dar acest aspect depinde de viteza tranzitului intestinal,
sediul leziunii si cantitatea de sange pierdut.
Simptomele clinice variaza de la simpla astenie la cele care atesta
instalarea starii de soc hemoragic. Pot exista dureri abdominale,
greturi si balonari.
Gastroenterologie Curs 1
 Gastroenterologie Curs 1
• Examenul obiectiv evidentiaza paloarea tegumentelor si mucoaselor si
semnele bolii care a produs hemoragia (hepatosplenomegalie, stelute
vasculare). Pulsul este tahicardic si tensiunea arteriala normala sau scazuta.
Hematemeza trebuie diferentiata de hemoptizie,( care are sangele de
culoare rosie aerata, este expulzat prin tuse si este precedata de o gadilitura
retrosternala) sau un epistaxis inghitit.
Melena trebuie diferentiata de aspectul inchis la culoare al scaunului la cei
care iau preparate de fier sau antacide care contin bismut subnitric si
carbune. Scaunul cu sange proaspat, rosu, fara hematemeza, sugereaza ca
sursa hemoragiei este colonul sau rectul.
• DIAREEA denota eliminarea frecventa de scaune, neformate, insotite de o
digestie incompleta. Elementul hotarator pentru definirea diareei este
prezenta scaunului neformat si cu resturi alimentare nedigerate sau
incomplet digerate (macro- sau microscopic) si nu frecventa scaunelor, cum
gresit se considera uneori. Diareea adevarata trebuie deosebita de “falsa
diaree”, caracterizata prin scaune formate din parti solide amestecate cu
lichide si in care digestia este completa.
 Gastroenterologie Curs 1
• Diareea se intalneste in numeroase afectiuni digestive :
• boli infectioase (dizenterie, febra tifoida),
• boli parazitare (ascaridioza, lambliaza, teniaza),
• suferinte gastrice (aclorhidrii, gastrectomie),
• cauze biliare (icter mecxanic, dischinezii biliare), insuficienta
pancreatica;
• diaree postantibioterapie, procese lezionale locale (boala Crohn,
cancer intestinal, rectocolita hemoragica, polipoza), cazuri de
malabsorbtie (intoleranta la lapte, la gluten).

• Diareea poate fi insotita de febra, diminuarea apetitului, scadere

ponderala; deasemeni apare durerea abdominala difuza sau
localizata. Scaunul poate avea consistenta lichida, cu resturi
alimentare, uneori cu mucus, puroi sau sange.
Gastroenterologie Curs 1
 Gastroenterologie Curs 1
•
CONSTIPATIA denota o evacuare intarziata a continutului intestinului gros (peste
48 ore), cu materii fecale in cantitate redusa, consistenta crescuta si digestie
completa.
Constipatia poate fi :
1)primitiva (habituala) – se datoreaza unei tulburari functionale motorii a
intestinului gros, la care se adauga tulburari in actul defecatiei, sedentarismul, felul
alimentatiei, conditii de igiena.
2)simptomatica – se instaleaza in cursul a numeroase afectiuni: lezinui obstructive
ale colonului de origine intrinseca (neoplasm, boala Crohn) sau extrinseca (cancer
uterin), megacolon, hemoroizi, fisuri anale, boli metabolice si endocrine.
Constipatia se insoteste de senzatie de plenitudine abdominala, uneori dureri pe
topografia colonului, greturi, varsaturi, diminuarea apetitului, eructatii, pirozis,
meteorism, flatulenta, cefalee, ameteli, astenie psihica si fizica, insomnie.

• Alternanta dintre cele 2 tulburari de tranzit , adica alternanta constipatiei cu diareea,

fara o cauza evidenta , se intalneste de regula in cancerul de colon, in special de
colon ascendent.
 Gastroenterologie Curs 1
• ICTERUL
Icterul reprezinta expresia clinica a cresterii bilirubinemiei, manifestata prin
coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor.
Icterul poate fi prehepatic, hepatic si posthepatic, corespunzand icterului
hemolitic, hepatocelular si mecanic.
a) Icterul hemolitic este produs in urma unei distrugeri excesive a
eritrocitelor si formarea unei mari cantitati de bilirubina neconjugata.
b) Icterul hepatocelular este determinat de incapacitatea celulei hepatice de
a prelua, metaboliza sau secreta bilirubina.
c)Icterul obstructiv – intrahepatic (ciroza biliara, cancer hepatic) sau
extrahepatic - obstacol pe caile biliare extrahepatice (neoplasm, litiaza).
• EDEMUL
Edemul reprezinta acumularea de lichid in tesutul celular subcutanat. Pielea
edematiata este lucioasa si transparenta, cu stergerea cutelor si pierderea
elasticitatii. Edemul hepatic apare in ciroza hepatica. Este alb, moale, (lasa
godeu), localizat in partile declive (maleole, partea inferioara a gambei); in
stadii avansate se generalizeaza (anasarca).