Romanul este o opera epica in proza,de intindere mare sau

foarte mare,cu actiune complexa,uneori desfasurata pe mai multe

planuri si cu personaje numeroase.Cateva caracteristici ale
acestei specii literare le gasim in opera”Baltagul”de Mihail
Sadoveanu.Publicat in 1930,dupa ce fusese scris in numai cateva
zile,este o lucrare epica in proza,de intindere relativ
mare,alcatuita din 16 capitole,fara titluri.
Baltagul este considerat un roman realist si traditional.
Romannul “Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de
la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea
si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de
Gheorghita, victoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau ,
pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii. De
asemenea, opera este un roman mitic deoarece apar elemente
legendare (cum ar fi vrajitoria, magia, farmecele ) sau se constata
prezenta unor legi nescrise
Sursele biografice arata ca intr-un interviu oferit de scriitor,
acesta povesteste cum in calatoriile sale pe jos prin Moldova a
facut popas la un han. Acolo a avut prilejul sa asculte doi
jandarmi care vorbeau despre uciderea unui cioban caruia i s-au
furat oile.

Sursele folclorice sustin ca opera se inspira din teme, motive

sau tipuri de personaje care apar in trei balade populare. Din
balada populara “Miorita” se preia motto-ul operei “Stapane,
stapane / Mai cheama s-un cine”., se preia motivul complotului si
motivul transhumantei. Din balada populara “Salga” se preia tipul
femeii justitiare. Din balada populara “Dolca” se preia imaginea
cainelui credincios..
Sursele mitologice asociaza o parte a povestii familiei Lipan cu
legenda lui Osiris, fost rege al Egiptului zeificat ca zeu al fertilitatii.
Dupa ce a fost ucis de fratele sau Seth pentru a-i urma la tron,
sotia lui Osiris, Isis, mare preoteasa da nastere unui fiu pe nume
Horus. Dupa ce copilul ei creste, impreuna cu mama sa si insotit
de un caine, pleaca in cautarea ucigasului. In toate picturile
rupestre, baiatul poarta in mana o arma cu doua taisuri.

Temele romanului sunt reprezentate de viata pastoral,

transhumanta, iubirea si natura.
Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul
labirintului. Parcurgerea drumului are diferite
semnificatii. Victoria reconstituie evenimentele care au condus la
moartea barbatului ei, ceea ce se transpune intr-o dubla aventura:
a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita,
calatoria are rol educativ, de initiere a tanarului (bildungsroman)
Motivul labirintului se concretizeaza la nivelul actiunii, dar este
semnificativ si la nivelul titlului. Baltagul (toporul cu doua taisuri)
este un obiect simbolic, ambivalent: arma a crimei si instrumentul
actului justitiar, reparator.
Naratiunea se face la persoana a III-a, iar naratorul omniprezent
si omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si
observatiei, lumea satlui din munteni si actiunile Victoriei.
Framantarile Vitoriei in asteptarea sotului si pregatirile de drum –
include expozitiunea si intriga.
In expozitiune se prezinta satul Magura Tarcaului si schita
portretului fizic al Vitoriei, care este surprinsa torcand pe prispa si
gandindu-se la intarzierea sotului sau plecat la Dorna sa cumpere
oi.Intriga cuprinde framantarile ei, dar si actiunile intreprinse
inainte de plecarea ei in cautarea sotului: tine post negru
douasprezece vineri, se inchina la icoana Sfintei Ana de la
manastirea Bistrita, anunta autoritatile de disparitia sotului, vinde
unele lucruri pentru a face rost de bani de drum, pe Minodora o
lasa la Manastirea Varatesc, iar lui Gheorghita ii incredinteaza un
baltag sfintit. Contine desfasurarea actiunii si releva drumul
parcurs de Vitoria si fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor
Lipan. Ei reconstituie traseul lui Nechifor, facand o serie de
popasuri: la hanul lui Donea de la gura Bicazului, la crasma
domnului David de la Calugareni, la mos Pricop si bab Dochia din
Farcasa, la Vatra Dornei (la han si la cantelarie,unde afla de actul
de vanzare a oilor), apoi spre Paltinis, Brosteni, Borca, de unde
drumul paraseste apa Bistritei, “intro tara cu totul necunoscuta”.
De asemene, intalnesc o cumetrie, la Borca si la o nunta, la Cruci.
Succesiunea acestor mari momente din viata omului, da de gandit
Vitoriei si anticipeaza inmormantarea din final.
Intrebat din sat in sat, ea isi da seama ca sotul sau a disprut intre
Suha si Sabasa. Cu ajutorul cainelui regasit, Lupu, munteanca
descopera intr-o rapa ramasitele lui Lipan, in dreptul Crucii
Talienilor. Baiatul este nevoit sa ramana in rapa pentru a avea
grija de trupul neinsufletit al tatalui sau, lucru ce reprezinta
coborarea in infern, acesta intrand baiat si iesind barbat ( moare
si renaste ). Este de precizat faptul ca pe Nechifor il mai chema si
Ghiorghita, acesta reusind sa renasca prin propiul sau fiu.
Prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei, inmormantarea,
parastasul lui Nechifor Lipan si pedepsirea ucigasului. Punctul
culminant este moment in care Vitoria reconstituie cu fidelitate
scena crimei, surprinzadu-i chiar si pe ucigasii Ilie Cutui si
Calistrat Bogza. Primul isi recunoaste vina, insa al doilea devine
agresiv. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat
de cainele Lupu, facandu-se astfel dreptate. Deznodamantul il
surprinde pe Bogza, care-i cere iertare “femeii mortului” si-si
recunoaste fapta.
Vitoria este o femeie puternica, hotarata (“ N-am sa mai am
hodina cum n-are paraul Tarcaului pan’ ce l-oi gasi pe
Nechifor Lipan”), curajoasa, lucida. Inteligenta nativa si
stapanirea de sine sunt evidentiate pe drum, dar mai ales la
parastas, cand demasca ucigasii.
In deznodamant naratorul ne prezinta planurile de viitor ale
Vitoriei Lipan, lucru ce scoate in evidenta faptul ca viata merge
inainte orice s-ar intampla.
Avand in vedere aceste caracteristici, opera “Baltagul” de Mihail
Sadoveanu este un roman mitic al transhumantei apartinand
curentului literar realism.