Sunteți pe pagina 1din 28

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR“ – BUCUREŞTI

FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

PROIECT
AUDIT FINANCIAR CONTABIL PRIVIND
TREZORERIA

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Victor Munteanu

ABSOLVENT:
NECHIFOR C. FRANCISCA-AMALIA

BUCUREŞTI
2018
PROIECT

CUPRINS

I. PREZENTAREA CADRULUI LEGISLATIV SI NORMATIV PRIVIND TREZORERIA


.....................................................................................................................................................2
II. PREZENTAREA OBIECTIVELOR PRIVIND AUDITUL FINANCIAR CONTABIL
.....................................................................................................................................................3
III. SISTEMUL DE DOCUMENTE PRIMARE SI FLUXUL LOR
INFORMATIONAL.................................................................................................................5
IV. PREZENTAREA MONOGRAFIEI CONTABILE............................................7
V. APLICAREA PROCEDEELOR SI TEHNICILOR DE AUDIT FINANCIAR
CONTABIL.............................................................................................................................14
PROCEDEUL 1. Studiul general prealabil – scrisoarea de angajament.........................................................14

PROCEDEUL 2. Controlul documentar contabil..............................................................................................16

PROCEDEUL 3. Controlul total si controlul prin sondaj.................................................................................18

PROCEDEUL 4. Controlul faptic.......................................................................................................................19

PROCEDEUL 5. Confirmarea externa...............................................................................................................19


VI. PREZENTAREA RISCULUI GENERAL DE AUDIT........................................20
VII. PREZENTAREA PROBELOR DE AUDIT...........................................................21
VIII. IMPORTANTA RELATIVA A RISCURILOR DE ERORI SI PRAGUL DE
SEMNIFICATIE.....................................................................................................................23
IX. EXPRIMAREA OPINIEI DE AUDIT..................................................................24
X. PREZENTAREA RAPORTULUI DE AUDIT..............................................................25
B I B L I O G R A F I E............................................................................................................27

1
PROIECT

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL PRIVIND TREZORERIA

I. Prezentarea cadrului legislativ si normativ privind trezoreria


1. IAS 7 Situatia fluxurilor de numerar (Tratamente si analize contabile privind trezoreria
intreprinderii)

2. Legea nr. 82/1991, legea contabilitatii, actualizata si republicata in 2018.


3. OMFP 1752/2005 – Reglementarile contabile conforme cu directivele europene
4. Codul Fiscal al Romaniei
5. Codul de Procedura Fiscala
6. Norme de aplicare ale Codului Fiscal.

2
PROIECT

II. Prezentarea obiectivelor privind auditul financiar contabil

Potrivit normei IAS 7, tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie sa prezinte fluxurile de


trezorerie ale exercitiului clasificate in activitati de exploatare, de investitii si de finantare.
1. Prezentarea fluxurilor de trezorerie, aferente activitatilor de exploatare folosind una din cele
doua metode:
a) Metoda directa
b) Metoda indirecta
Fluxul de trezorerie la activitatile de exploatare trebuie sa cuprinda activitatile de baza
ale intreprinderii si care definesc obiectul de activitate pentru realizarea caruia aceasta s-a
constituit.
2. In cazul folosirii metodei directe a fluxurilor de trezorerie, incasarile si platile de exploatare
trebuie prezentate in marime bruta, altfel spus nu trebuie sa se compenseze incasarile si platile
din aceeasi categorie si chiar din categorii diferite.
3. Prezentarea fluxurilor de numerar privind activitatea de investitii care consta in achizitia sau
productia proprie de active imobilizate necorporale si corporale dar si in achizitia de active
financiare din perspectiva detinerii pe termen lung (imobilizari financiare) sau pe termen scurt
(investitii pe termen scurt).
4. Prezentarea fluxurilor de numerar privind activitatea de finantare care consta intr-o serie de
activitati prin care intreprinderea isi procura sursele de finantare necesare realizarii ciclurilor de
exploatare si de investitii (emisiuni de actiuni, de obligatiuni, primire de credite de la banci,
rambursari de credite, plati din contracte de leasing financiar la locatar etc.).
5. Prezentarea elementelor specifice trezoreriei conform IAS 7:
a) Numerar/Lichiditati – se refera la fondurile disponibile si la depozitele la vedere;
b) Echivalente de numerar/lichiditati – sunt plasamente pe termen scurt, foarte
lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinata de lichiditati si care sunt
supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii.
6. Verificarea fluxurilor in monede straine
6.1. Verificarea daca fluxurile de trezorerie in monede straine au fost convertite la
cursul zilei platii sau incasarii, existand posibilitatea utilizarii unui curs mediu
ponderat pentru ansamblul fluxurilor aferente unei perioade;
6.2. Verificarea daca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in monede straine,
existente la sfarsitul exercitiului, au fost convertite la cursul de inchidere.
7. Fluxurile de trezorerie care provin din dobanzi si dividende incasate, trebuie sa fie prezentate
separat de cele care sunt generate de dobanzile platite. Norma IAS 7 solicita totodata ca acestea

3
PROIECT

sa fie delimitate, pe cat posibil, pe cele trei categorii de activitati, iar apartenenta lor la una sau
alta trebuie sa fie mentinuta de la un exercitiu la altul.
8. Determinarea corelatiei dintre soldul initial, variatia trezoreriei si soldul final al acestui
indicator in situatiile financiare.
9. Verificarea soldului casei atat faptic (cat exista in realitate) cat si scriptic (cat arata soldul din
registrul de casa).
10. Trebuie sa se verifice, pe baza extraselor de cont, cecurile neincasate/soldurile debitoare si
viramentele nedecontate, pentru a se identifica eventualele inregistrari artificiale. De exemplu,
pot exista anumite inregistrari doar in contabilitatea companiei, nu si in cea a bancii.
11. Trebuie sa se verifice daca incasarile si platile in numerar au fost facute numai pe baza de
documente justificative (chitante, dispozitii de plata, etc.).
12. Verificarea daca firma a platit/incasat o factura mai mare de 5000 ron in numerar in aceeasi zi
sau in zile diferite.
13. Trebuie sa se verifice daca contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci/casierie si a miscarii
acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate s-a tinut distinct in lei si in valuta.
14. Verificarea daca pentru virarea sumelor dintr-un cont de trezorerie in altul s-a utilizat contul 581
”Viramente interne”.

4
PROIECT

III. Sistemul de documente primare si fluxul lor


informational

1. Extras de cont incasari


plati Ordin de plata

2. Alte mijloace de decontare CEC


Bilet la ordin
Cambie
3. Jurnal de banca

4. Registru de casa incasari Chitanta


plati
5. Dispozitie de plata
6. Dispozitie de incasare
7. Registru jurnal
8. Balanta de verificare
9. Situatia fluxurilor de trezorerie
10. Bilant contabil

5
PROIECT

6
PROIECT

IV. Prezentarea monografiei contabile


1. Societatea achizitioneaza 1000 actiuni la un cost de achizitie de 4 lei/actiune. Se achita imediat
cu numerar suma de 1600 lei, restul achitandu-se ulterior prin cont bancar. Se revand 400 de
actiuni la un pret de 4,20 lei/actiune:
a) Se achizitioneaza actiunile:
5081 = % 4000
5311 1600 b) Se achita diferenta de bani ramasa:
5092 2400
5092 = 5121 2400 c) Vanzare
actiuni:
§ Valoarea actiunilor vandute la pret de vanzare: 1680 lei
1600 lei
(400 actiuni x 4,20 lei/bucata)
§ Valoarea actiunilor vandute la pret de achizitie:
(400 actiuni x 4,00 lei/bucata)
Diferenta in plus (castig) (a-b) 80 lei
461 = % 1680 d) Incasarea actiunilor vandute:
5081 1600 5121 = 461 1680 2.Entitatea
7642 80 constituie un
depozit pe 6 luni in suma de 2400 lei, cu o rata a dobanzii
de 8% pe an.
a) Achizitionarea certificatului de depozit
5081 = 5121 2400 b) Inregistrarea dobanzii:
1.
Valoarea depozitului 2400 lei
2.
Rata anuala a dobanzii 8%
3.
Dobanda lunara (a*b/12 luni) 16 lei
4.
Dobanda aferenta depozitului (pentru 6 96 lei
luni) (c*d)
5088 = 766 96 c) Lichidarea depozitului si incasarea dobanzii:
5121 = % 2496 3.In anul 2017, societatea efectueaza o plata catre un
5081 2400 furnizor in suma de 2000€, la un curs de 1€=4,5 lei,
datoria fiind inregistrata la un curs de 1€=4,45 lei si o
5088 96 vanzare de marfuri in afara Comunitatii pentru suma de
15000€ la un curs de 1€=4,52 lei, costul marfurilor vandute fiind de 47000 lei. Incasarea
clientului are loc in anul 2018 la un curs valutar de 1€=4,6 lei. Soldul initial al contului 5124 este
de 3000€, respectiv 10500 lei. La 31 decembrie anul 2017: 1€=4,6597 lei.

7
PROIECT

Operatiunile in cursul exercitiului 2017:


a)Plata furnizorului:
1. Valoarea in lei la facturare: 2000 € * 4,45 lei = 8900 lei
2000 € * 4,5 lei = 9000 lei
2. Valoarea in lei la plata:
Diferenta de curs valutar nefavorabila (2-1): 100 lei
% = 5124 9000
401 8900
665 100 b)Vanzare marfuri:
Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=3,52)
Marfuri exportate 15000 67800

4111 = 707 67800 c)Concomitent se descarca gestiunea de marfurile


vandute
607 = 371 47000 Operatiuni la 31.12.2017:
a) Inregistrarea diferentelor de curs valutar aferente creantelor neincasate:
1. Creante in sold la cursul de la facturare: 15000 € * 4,52 lei = 67800 lei
15000 € * 4,6597 lei = 69895,5 lei
2. Creante in sold la cursul zilei (31.12.2017):
Diferenta de curs valutar nefavorabila (1-2): 2095,5 lei
665 = 4111 2095,5 b) Calculul si inregistrarea
diferentelor de curs valutar aferente
disponibilitatilor in valuta:
5124 (€) 5124 (lei)
Sid=3000 Sid=13500
2000Op.1 9000Op.1
Rd 0 2000Rc Rd 0 9000Rc
Tsd 3000 2000Tsc Tsd13500 9000Tsc
Sfd=1000 Sf=4500
Cursul € Valoarea in lei
a)scriptic - 4500
Sold 1000€
b)la cursul zilei 4,6597 lei 4659,7
Diferenta de curs valutar nefavorabila (a-b) 159,7
665 = 5124 159,7 Operatiunile in cursul exercitiului 2018:

8
PROIECT

1. Valoarea in lei a creantelor la 31.12.2017: 15000 € * 4,6597 lei = 69895,5 lei


15000 € * 4,6 lei = 69000 lei
2. Valoarea in lei a creantelor la incasare:

Diferenta de curs valutar favorabila (2-1): 895,5 lei


5124 = % 69895,5 4.Entitatea participa cu lei la o licitatie valutara in
4111 69000 vederea achizitionarii a 5000 €. Cursul de schimb valutar
stabilit de banca comerciala pentru licitatie este de
765 895,5 1€=4,4 lei. Comisionul perceput entitatii pentru aceasta
tranzactie este de 240 lei:
a)Participarea cu lei la licitatie:
Elemente de calcul Valoarea in euro (€) Valoarea in lei (1€=4,40)
Valuta achizitionata 5000 22000
% = 5121 22240 b)Achizitia de valuta:
5125/581 22000 5124 = 5125/581 22000 Obs!
627 240
Operatiunile de achizitie nu genereaza diferente de
curs valutar.
5.Entitatea achizitioneza tichetele de masa cu o valoare totala nominala de 2000 lei, costul
imprimatelor fiind de 100 lei + TVA 19%. Tichetele de masa sunt distribuite salariatilor. La
sfarsitul lunii, salariatii restituie tichetele de masa cu valoarea totala nominala de 200 lei care
sunt returnate catre entitatile emitente.
a)Achizitionarea tichetelor de masa de la entitatile emitente:
% = 401 2119 b)Plata facturii furnizorului:
5328 2000 401 = 5121 2119 c)Distribuirea
628 100 tichetelor de
masa salariatilor si includerea pe cheltuieli a
4426 19
contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:
642 = 5328 2000 d)Restituirea de catre salariati a tichetelor de masa
nefolosite (la valoarea nominala):
5328 = 7588 200

e)Returnarea catre entitatea emitenta a tichetelor de masa nefolosite pe baza facturii (la valoarea
nominala)
4111 = 5328 200 f)Incasarea valorii facturii privind tichetele de masa
returnate:

9
PROIECT

5121 = 4111 200 6.Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 200 lei
achitate cu numerar. Ulterior, timbrele se utilizeaza
conform condicii de expeditie a corespondentei:
a)Achizitionarea timbrelor postale:
5321 = 5311 200 b)Consumul timbrelor postale:
626 = 5321 200 7.Se acorda unui salariat suma de 1000 lei pentru
plecarea in delegatie. La intoarcere, salariatul justifica
suma de 900 lei cu acte si diferenta o restituie la casierie.
a)Acordare avans pentru plecarea in delegatie:
542 = 1000 b)Restituire diferenta la casierie, la intoarcerea din
delegatie:
5311
% = 542 1000 8.In data de
625 900 15.11.2017 s-au
ridicat de la
banca bani pentru plata salariilor in 5311 100 suma de 2300
lei:
a)Ridicare numerar de la banca:
5311 = 581 2300 b)Plata salariilor:
421 = 5311 2300 9.Entitatea achizitioneaza la 1.09.2017 un echipament
tehnologic in valoare de 20000€, fara TVA la un curs de
1€=4,42 lei. Plata furnizorului se va face la 3.02.2018 in lei, reprezentand cei 20000€ la cursul
valutar de 1€=4,45. La 31 decembrie 1€=4.6597 lei. Ambele entitati sunt persoane juridice
romane.
a) La data de 1.09.2017 se inregistreza achizitia echipamentului tehnologic:
Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=4,42)
Echipament tehnologic 20000 88400
2131 = 404 88400 b) La 31 decembrie se evalueaza
datoria angajata in lei, a carei decontare se va
face in functie de evolutia cursului valutar:
1. Valoarea in lei a datoriei la facturare: 20000 € * 4,42 lei = 88400 lei
20000 € * 4,6597 lei = 93194 lei
2. Valoarea in lei a datoriei la 31.12.2017:
4794 lei
668 = 404 4794 c) La data de 3.02.2018 se plateste
datoria in lei, in functie de cursul de schimb
valutar valabil la data platii, respectiv 1€=4,45 lei.
- Inregistrarea facturii privind diferentele financiare nefavorabile:

10
PROIECT

1. Valoarea in lei a datoriei la 31.12.2017: 20000 € * 4,6597 lei = 93194 lei


20000 € * 4,45 lei = 89000 lei
2. Valoarea in lei a datoriei la plata:
Diferenta financiara nefavorabila (2-1): 4194 lei
668 = 404 4194 - Plata datoriei catre furnizor:
404 = 5121 89000 10.Entitatea primeste la inceputul lunii un credit bancar
pentru o luna in suma de 2000€, cu o dobanda de 6% pe
an, la un curs de 1€=4,5 lei. La sfarsitul lunii se calculeaza si se achita dobanda si se
ramburseaza creditul, la un curs valutar de 1€=4,4 lei.
a)Primirea creditului bancar:
Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=4,50)
Credit bancar 2000 9000
5124 = 5191 9000 b)Se achita dobanda:
1. Valoarea creditului 2000 €
6%
2. Dobanda anuala
Dobanda lunara (1*2/12 luni): 10 €
Elemente de calcul Valoarea in valuta (€) Valoarea in lei (1€=4,40)
Dobanda de plata 10 44
666 = 5124 44 c)Rambursare credit:
1. Valoarea in lei a creditului la primire: 2000 € * 4,50 lei = 9000 lei
2000 € * 4,40 lei = 8800 lei
2. Valoarea in lei a creditului la rambursare:

Diferenta financiara nefavorabila (2-1): 200 lei

11
PROIECT

Calculul fluxurilor de trezorerie


METODA DIRECTA
TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE
FLUXURI DE TREZORERIE RELATIVE LA ACTIVITATILE DE EXPLOATARE (METODA
DIRECTA)
Incasari de la clienti +20560
Incasari din redevente, onorarii, comisioane +8900
Alte incasari generate de exploatare +5000
Plati catre furnizori (exclusiv furnizorii de imobilizari) -7000
Plati in favoarea si in numele personalului -4500
Plati de TVA -3000
Plati de redevente, onorarii, comisioane -4400
Plati de alte impozite si taxe de exploatare -1500
Alte plati de exploatare -1000
Dobanzi si dividende platite -750
Plati de impozit pe profit -2200
I.Flux net de trezorerie din activitatile de exploatare =+10110
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATILE DE INVESTITII
Incasari din vanzarea imobilizarilor +2250
Incasari din vanzarea investitiilor financiare pe termen scurt +3000
Incasari de dobanzi si dividende +4300
Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate altor intreprinderi +2000
Plati din achizitia de imobilizari -1200
Plati din achizitia de investitii financiare pe termen scurt -1500
Plati din acordarea de imprumuturi altor intreprinderi -1300
II. Flux net de trezorerie din activitatile de investitii =+7550
FLUXURI DE TREZORERIE DIN ACTIVITATILE DE FINANTARE
Incasari din noi emisiuni de actiuni
Incasari din noi emisiuni de obligatiuni
Incasari din credite primite de la banci
Incasari din subventii pentru investitii
Incasari din subventii de exploatare
Rambursari de capital in numerar
Rambursari de imprumuturi obligatare
Rambursari de credite bancare

Plati de dobanzi -300


Plati de dividende
Plati de chirii aferente contractelor de leasing financiar -800
III. Flux net de trezorerie din activitatile de finantare =-1100
IV.Variatia lichiditatilor banesti si a echivalentelor de lichiditati (I+II+III) =+16560
V.Lichiditati si echivalente de lichiditati la inceputul anului (din bilantul contabil) +24780
VI.Efectul variatiilor cursurilor monedelor straine +1689
VII.Lichiditati si echivalente de lichiditati la sfarsitul anului (V+IV) +41340

12
PROIECT

VIII.Lichiditati si echivalente de lichiditati la sfarsitul anului (din bilantul contabil) +41340


(VII=VIII)

METODA INDIRECTA – Calcul flux net de trezorerie din activitatile de exploatare


Rezultat inainte de impozit +22530
Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au incidenta asupra +1700
trezoreriei -200
+Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
-Veniturile din provizionare
Eliminarea veniturilor si cheltuielilor care nu au legatura cu +400
exploatarea -140
+Cheltuieli financiare -5000
-Venituri financiare -580
-Venituri din cedarea activelor imobilizate corporale si necorporale (7583) -1200
+Cheltuieli din cedarea activelor imobilizate corporale si necorporale
(6583)
-Venituri din subventii pentru investitii (7584)
-Venituri din subventii de exploatare
=Rezultat din exploatare inaintea deducerii variatiei necesarului de =+17510
fond de rulment din exploatare
-Variatia stocurilor -5800
-Variatia creantelor din exploatare -17900
-Variatia cheltuielilor in avans din exploatare +18500
+Variatia datoriilor din exploatare -2200
+Variatia veniturilor in avans din exploatare
-Impozitul pe profit platit
=Flux net de trezorerie din activitatile de exploatare =+10110

13
PROIECT

V. Aplicarea procedeelor si tehnicilor de audit financiar contabil


PROCEDEUL 1. Studiul general prealabil – scrisoarea de angajament
Scrisoare de angajament
Catre Consiliul de Administratie sau reprezentantilor adecvati ai conducerii la varf:
Dumneavoastra ati cerut ca noi sa efectuam auditul bilantului societatii SC LEADER
SRL la data de 31.12.2017, precum si al contului de profit si pierdere si situatiei fluxurilor de
numerar pentru exercitiul financiar care se incheie la aceasta data. Suntem incantati sa va
confirmam acceptarea acestui angajament prin continutul acestei scrisori. Auditul pe care il vom
efectua va avea ca obiectiv exprimarea unei opinii din partea noastra asupra situatiilor financiare.
Noi ne vom desfasura activitatea de audit in conformitate cu Standardele Internationale
de Audit (sau cu referire la practici sau standarde nationale relevante). Acele standarde cer ca noi
sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obtine un grad satisfacator de certificare ca
situatiile financiare nu contin denaturari semnificative. Un audit include examinarea, pe baza de
teste, a dovezilor privind valorile si prezentarile de informatii din situatiile financiare. De
asemenea, un audit include evaluarea principiilor contabile folosite si a estimarilor semnificative
efectuate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii generale a situatiilor financiare.
Datorita caracteristicii de test si a altor limitari inerente ale oricarui sistem contabil si de
control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturari semnificative sa ramana nedescoperite.
Pe langa raportul nostru asupra situatiilor financiare, estimam ca va putem oferi o
scrisoare separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern
care ne atrage atentia.
Va reamintim ca responsabilitatea pentru intocmirea situatiilor financiare, incluzand
prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii societatii. Aceasta include mentinerea
inregistrarilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile si
supravegherea sigurantei activelor societatii. Ca parte a procesului de audit vom cere din partea
conducerii confirmarea scrisa privind declaratiile facute noua in legatura cu auditul.
Asteptam cu nerabdare o colaborare deplina cu echipa dumneavoastra si credem ca
aceasta ne va pune la dispozitie orice inregistrari, documentatii si alte informatii care ne vor fi
necesare in efectuarea auditului. Onorariul nostru, care va fi platit pe masura ce ne desfasuram
activitatea, se calculeaza pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus
cheltuieli ce vor fi decontate pe masura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal
variaza in functie de gradul de responsabilitate implicat si de experienta si aptitudinile necesare.

14
PROIECT

Aceasta scrisoare va ramane valabila pentru anii urmatori, cu exceptia cazurilor cand va
fi incheiata, schimbata sau inlocuita.
Va rugam sa semnati si sa returnati exemplarul atasat acestei scrisori pentru a ne arata ca
scrisoarea este conforma cu intelegerea dumneavoastra privind acordurile pentru angajarea
noastra in auditul situatiilor financiare.

SC AUDIT-COM SRL S-a luat la cunostinta in


Numele: NECHIFOR FRANCISCA-AMALIA numele societatii SC LEADER SRL
Functia: AUDITOR de catre POPESCU MIHAI

Data: 15.11.2017
Semnatura:

15
PROIECT

PROCEDEUL 2. Controlul documentar contabil


Controlul documentar contabil este procedeul de stabilire a realitatii, legalitatii si
eficientei operatiilor si a activitatii economice prin examinarea documentelor primare si
centralizatoare a inregistrarilor din evidenta tehnic-operativa si contabila, a situatiilor contabile, a
bilantului.
1.Control cronologic presupune verificarea documentelor in ordinea intocmirii inregistrarii si
indosarierii documentelor fara o grupare sau o sistematizare prealabila.
Exemplu: Verificam chitantele taiate de societate. Acestea trebuie sa fie taiate in ordine
cronologica si in ordinea datei emiterii.
2.Control invers cronologic presupune exercitarea controlului pornind de la sfarsitul perioadei
pana la inceputul perioadei supusa controlului. Verificarea invers cronologica este folosita cand
este nevoie sa se stabileasca momentul care a generat o anumita abatere sau atunci cand au fost
efectuate omisiuni de inregistrari sau greseli de inregistrare.
Exemplu: Verificam registrul de casa in ordinea inversa datei tinerii registrului de catre firma
pentru a descoperi anumite greseli de calcul, porniri in ziua urmatoare cu sold gresit datorita
copierii gresite a soldului din ziua precedenta sau neinregistrarii/omisiunii unor plati sau incasari
in registrul de casa, etc.
3.Control sistematic presupune gruparea documentelor pe probleme (pe operatiuni de casa, de
banca) si verificarea cronologica a documentelor care au legatura cu problema supusa
controlului.
Exemplu: Verificam corelatii intre documente:
- Incasarea sau plata unei facturi prin chitanta trebuie sa apara in Registrul de casa.
- Incasarea sau plata unei facturi prin ordin de plata trebuie sa apara in Jurnalul de
banca.
- Sumele inscrise in Registrul Jurnal trebuie sa se regaseasca si in Balanta de
verificare.
4.Control reciproc consta in corectarea si confruntarea la aceeasi unitate a unor documente cu
continut identic insa diferite ca forma pentru aceleasi operatii sau diferite, insa legate reciproc.
Exemplu: Verificam daca in Tabloul fluxurilor de trezorerie apar incasarile si platile din
Registrul de casa si Jurnalul de banca.

16
PROIECT

5.Control incrucisat consta in verificarea si confruntarea tuturor documentelor existente la


societatea controlata cu cele de la clientii societatii controlate cu care s-au facut decontari sau de
la care s-au primit / s-au livrat produse, marfuri, materiale si alte valori materiale.
Exemplu: Analizam chitantele emise de societate cu chitantele primite de client de la ea astfel
incat sa controlam daca numerele, data chitantelor sunt identice si sumele de pe chitante sunt
lafel si nu sunt modificate intentionat pentru a se stinge scriptic din datorii de catre clientul
societatii.
6.Analiza contabila se verifica daca inregistrarile contabile au fost realizat corect.
Exemplu:
a) Se transfera 500 ron din contul bancar in casierie.
5311=5121 500 (Gresit)
581 = 5121 500 (Corect)
5311 = 581 500
b) Se incaseaza cash o factura de 6000 ron.
5311 = 401 6000 (Gresit)
5311 = 401 5000 (Corect)
5121 = 401 1000
7.Calcul matematic
Exemplu: Se verifica daca clientul care a platit o factura in rate a achitat-o in totalitate.
Total factura = 3000 lei
Plata 1 = 700 lei
Plata 2 = 800 lei
Plata 3 = 500 lei
Plata 4 = 1000 lei

17
PROIECT

PROCEDEUL 3. Controlul total si controlul prin sondaj


Controlul total: cuprinde toate operatiile din cadrul obiectivelor stabilete si pe intreaga perioada
supusa controlului.
Controlul prin sondaj:
Exemplu 1:
a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.
Nr. facturi de vanzare = 2250 buc
b)Se ordoneaza facturile de vanzare in ordinea descrescatoare a valorii acestora.
c)Se determina esantionul statistic.
Esantion = 2250 * 10% = 225 facturi
d)Se determina topul esantionului = 225 facturi *80% = 180 facturi
Vom lua primele 180 de facturi cu valorile cele mai mari.
e)Determinarea segmentului aleator = 225 facturi – 180 facturi = 45 facturi (pe acestea le vom
alege aleator din restul facturilor de 2250-180=2070 facturi)
Exemplu 2:
a)Se determina populatia statistica asupra careia se aplica tehnica sondajului.
Nr. chitante emise = 1100 buc
b)Se ordoneaza chitantele emise in ordinea descrescatoare a valorii acestora.
c)Se determina esantionul statistic.
Esantion = 1100 * 10% = 110 chitante
d)Se determina topul esantionului = 110 facturi *80% = 88 chitante
Vom lua primele 88 de chitante cu valorile cele mai mari.
e)Determinarea segmentului aleator = 110 chitante – 88 chitante = 22 chitante (pe acestea le vom
alege aleator din restul chitantelor de 1100-88=1012 chitante)

18
PROIECT

OBS! Se va verifica daca s-au incasat cash facturi mai mari de 5000 ron sau daca o
factura mai mare de 5000 ron s-a incasat in numerar in zile diferite.
De exemplu legea spune ca daca avem o factura de vanzare de 8000 ron ea trebuie
incasata fie toata suma prin banca, fie achitata 5000 ron si restul prin banca, respectiv 3000 ron.
Nu e corect sa incasam cash pe 21.11.2017 suma de 4000 ron si pe 11.12.2017 suma de 4000 ron.
Se va verifica daca societatea care a emis chitantele a notat pe chitante si codul unic de
inregistrare si nr. de inregistrare la Registrul Comertului al clientilor.
PROCEDEUL 4. Controlul faptic
Inventarierea = Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constata faptic existenta elementelor
patrimoniale ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric.
Procedeu contabil de constatare faptica, la anumite perioade de timp, a elementelor patrimoniale,
in vederea compararii cu datele scriptice inscrise in contabilitate, pentru determinarea
minusurilor si a plusurilor din gestiune si stabilirea eventualei raspunderi gestionare. Operatiune
efectuata de regula la sfarsitul anului in scopul stabilirii situatiei reale a activelor si a obligatiilor
unitatii.
Exemplu: Se verifica daca soldul scriptic (cat arata soldul din registrul de casa tinut de catre
societate zilnic) corespunde cu soldul faptic (adica banii care exista in realitate in casieria
unitatii).
PROCEDEUL 5. Confirmarea externa
Se verifica soldurile creantelor pe care le avem noi in contabilitate cu soldurile datoriilor
din contabilitatea clientilor. Daca se constata diferente trebuie sa se realizeze nota explicativa cu
privire la operatiile din care au rezultat diferente.

19
PROIECT

VI. Prezentarea riscului general de audit


1.Riscul de control
Exemplu: Modalitatea de activitate nu permite accesul la sursele informationale.
Presupunem un risc de control la societatea auditata de 9%.
2.Riscul inerent
Exemplu: Activitatea intreprinderii are un grad de complexitate ridicat, ceea ce nu
permite realizarea unui control total. Presupunem un risc intern la societatea auditata de 10%.
3.Riscul de nedetectare
Exemplu: Aplicand tehnica sondajului pot exista erori ce nu vor fi depistate. Presupunem
un risc de nedetectare la societatea auditata de 7%.
Calculam riscul general de audit:
RA = Rc * Ri * Rn = 9%*10%*7% = 0,063%
Societatea se afla in limitele normale ale riscului, nefiind necesar un esantion mai mare de luat in
calcul la sondaj.

20
PROIECT

VII. Prezentarea probelor de audit


Probe de audit – totalitatea erorilor, inexactitatilor, iregularitatilor, fraudelor ce pot fi intalnite
dupa aplicarea procedeelor si tehnicilor de control.
A. PROBE CUANTIFICABILE:
1. S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de
societate nr. 276/11.06.2017 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea
soldului clientului respectiv in programul contabil.
2. S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2017 in valoare
de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2017. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia
pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe
proprie raspundere si a depus-o la Administratie.
3. S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2017 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in
casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.
4. S-a constatat pe baza extraselor de cont ca societatea a inregistrat artificial in
contabilitate o plata de 600 ron pe data de 23.01.2017 catre un furnizor.
5. S-a constatat ca s-a efectuat plata cash a facturii nr. 580/12.05.2017 a furnizorului
ALKA SA in valoare de 200 ron fara sa existe document justificativ.
6. S-a constatat ca lichiditatile si echivalentele de lichiditati in euro, existente la
sfarsitul exercitiului, au fost convertite la cursul de 1€=4,3ron, cursul de inchidere
anuntat de BNR fiind de 1€=4,6597ron. Lichiditatile si echivalentele de lichiditati in
euro ale societatii au fost de 850€ si trebuiau convertite la suma de 3960,75 ron ci nu
la suma de 3655 ron. Diferenta este de 305,75 ron.
7. S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din
data de 14.06.2017. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din
contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu
este corecta.
B. PROBE NECUANTIFICABILE
1. S-a constatat inregistrarea in contabilitate a unei chitante xeroxate nr.
334/02.04.2017 de la furnizorul SC COMPUTERS SRL prin care s-a achitat un
calculator, chitanta originala lipsind.
2. S-a constatat ca incasarile si platile cash efectuate in lei si valuta nu s-au tinut
distinct in registru de casa in lei, respectiv in registru de casa in valuta.

21
PROIECT

3. S-a constatat ca societatea a emis chitanta nr. 501 pe data de 12.08.2017 si chitanta
nr. 502 pe data de 10.08.2017.
4. S-a constatat ca s-a sarit peste emiterea chitantei nr. 534. Mentionez faptul ca aceste
chitante sunt emise de un program de facturi si nu mai avem voie sa anulam chitante.
Daca se greseste o chitanta ea se poate reface daca mai este posibil. Mentionez ca
societatea nu taie chitante din chitantier, unde se pot anula chitante fara nici o
problema, acestea ramanand in cotorul chitantierului ca dovada.

22
PROIECT

VIII. Importanta relativa a riscurilor de erori si


pragul de semnificatie
Se presupune o cifra de afaceri de 20000 ron.
Se vor verifica pragul de semnificatie pentru probele cuantificabile descoperite.
P= Eroare/CA = …%
1. 1500/20000*100 = 7,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%
si astfel influenteaza situatiile finaciare.
2. 6000/20000*100 = 30% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%
si astfel influenteaza situatiile finaciare.
3. 1840/20000*100 = 9,2% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%
si astfel influenteaza situatiile finaciare.
4. 600/20000*100 = 3% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este
sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.
5. 200/20000*100 = 1% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este
sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.
6. 85/20000*100 = 0,425% → Este o proba nesemificativa deoarece procentul obtinut este
sub 5 % si nu influenteaza semnificativ situatiile financiare.
7. 2500/20000*100 = 12,5% → Este o proba semnificativa deoarece este mai mare de 5%
si astfel influenteaza situatiile finaciare.

23
PROIECT

IX. Exprimarea opiniei de audit


S-a emis o opinie de audit cu rezerve, argumentata prin urmatoarele probe:
· S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de
societate nr. 276/11.06.2017 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea
soldului clientului respectiv in programul contabil.
· S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2017 in valoare
de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2017. Prin acest lucru nu se respecta
„declaratia pentru prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a
semnat-o pe proprie raspundere si a depus-o la Administratie.
· S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2017 are
valoarea de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in
casierie, respectiv 6550 ron. Diferenta este de 1840 ron.
· S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite
din data de 14.06.2017. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani
din contul bancar in casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron”
care nu este corecta.

24
PROIECT

X. Prezentarea raportului de audit


RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENT
Destinar: ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR SC LEADER S.R.L.
RAPORT CU PRIVIRE LA SITUATIILE FINANCIARE SI LA TREZORERIA
SOCIETATII
1. Am auditat situatiile financiare ale S.C. LEADER S.R.L., care cuprind bilantul la data
de 31.12.2017, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar aferente, situatia
modificarilor capitalului propriu, pentru anul incheiat, precum si o sinteza a politicilor contabile
semnificative si notele explicative.
RESPONSABILITATEA CONDUCERII PENTRU SITUATIILE FINANCIARE
2. Conducerea este responsabila pentru intocmirea si prezentarea fidela a acestor situatii
financiare in conformitate cu Reglementarile contabile conforme cu directivele europene
aprobate prin Ordinul MF nr: 3055/2009 cu modificarile ulterioare si cu politicile contabile
descrise in notele la situatiile financiare.
Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui control
intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela de situatii financiare care sa nu contina
denaturarii semnifivcative datorate fie fraudei, fie erorii; selectarea si aplicarea politicilor
contabile adecvate; elaborarea unor estimari contabile si rezonabile in circumstantele date.
RESPONSABILITATEA AUDITORULUI
3. Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie
asupra acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul in conformitate cu Stadardele
Internationale de Audit adoptate de Camera Auditorilor Financiari din Romania. Aceste
standarde cer ca noi sa respectam cerintele etice ale Camerei si sa planificam si sa realizam
auditul in vederea obtineri unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu contin denaturari
semnificative .
4. Un audit consta in efectuarea de proceduri necesare pentru obtinerea probelor de audit
referitoare la sume si alte informatii publicate in situatiile financiar. Procedurile selectate depind
de rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor ca situatiile financiare
sa prezinte denaturari semnificative datorate fie fraudei, fie erorii. In evaluarea acestor riscuri,
auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a
situatiilor financiare ale societatii pentru a stabili procedurile de audit relevante in circumstantele
date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii cu privire la eficacitatea sistemului de control
intern al societatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor
contabile folosite si responsabilitatea estimarilor contabile elaborate de catre conducere, precum
si evaluarea prezentarii situatiilor financiare luate in ansamblul lor.
5. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru
a constitui baza opiniei noastre de audit.

25
PROIECT

BAZELE OPINIEI CU REZERVE


6.S-a constatat o eroare prin lipsa inregistrarii in contabilitate a chitantei emise de
societate nr. 276/11.06.2017 in valoare de 1500 ron ceea ce a dus la denaturarea soldului
clientului respectiv in programul contabil.
7.S-a constatat ca s-a incasat de la un client factura nr. 1294/28.07.2017 in valoare
de 6000 ron cu chitanta 478/01.08.2017. Prin acest lucru nu se respecta „declaratia pentru
prevenirea spalarii banilor” pe care administratorul societatii a semnat-o pe proprie raspundere si
a depus-o la Administratie.
8.S-a constatat ca soldul contului 5311 din programul contabil la 31.12.2017 are valoarea
de 8390 ron si nu corespunde cu banii pe care ii are unitatea efectiv in casierie, respectiv 6550
ron. Diferenta este de 1840 ron.
9.S-a constatat in intocmirea Registrului jurnal a unei inregistrari contabile gresite din
data de 14.06.2017. In contabilitate cand a fost inregistrat transferul de bani din contul bancar in
casierie a fost facuta inregistrarea „5311=5121 2500 ron” care nu este corecta.
OPINIA AUDITORULUI
10.In opinia noastra, cu exceptia efectelor aspectelor prezentate la punctul 6,7,8,9
situatiile financiare au fost intocmite de o maniera adecvata, in toate aspectele semnificative, in
conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009 cu modificarile ulterioare si
cu politicile contabile descrise in notele la situatiile financiare.
Raport asupra conformitatii raportului administratorilor cu situatiile financiare
In concordanta cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.3055/2009, art 263, punctul
2, noi am citit raportul administratorilor atasat situatiilor financiare. Raportul administratorilor
nu face parte din situatiile financiare. In raportul administratorilor, noi nu am identificat
informatii financiare care sa fie in mod semnificativ neconcordante cu informatiile prezentate in
situatiile financiare.

26
PROIECT

BI BLIO G RAFI E

1. Victor Munteanu; Marilena Zuca; Monica Zamfir; Rodica Munteanu; Marius Moscu, , Audit
Financiar Contabil,Cazuri practice;
2. Legea nr. 82/1991, legea contabilitatii, actualizata si republicata in 2018.;

3. OMFP 1752/2005 – Reglementarile contabile conforme cu directivele europene;

4. Codul Fiscal al Romaniei actualizat 2018;

5. Codul de Procedura Fiscala;

6. Norme de aplicare ale Codului Fiscal.

27