Introducere

Oricat de paradoxala pare pentru mileniul al treilea alaturarea celor doi termeni "trafic” si "fiinte
umane”, ea este reala, astfel incat in intreaga lume sunt fiinte umane reduse la conditia de marfa,
vandute si revandute ca simple obiecte si exploatate in forme care reamintesc de comertul cu sclavi.

Traficul de persoane este o relatie de victimizare, asociata cu consecinte extrem de dure pentru
victime (violente continue din partea traficantilor, care pot duce inclusiv la uciderea persoanelor
traficate). Consecintele negative ale traficului se extind de la victimele directe (traume fizice si
psihologice, consecinte grave asupra sanatatii persoanelor, dar si diminuarea sanselor persoanelor de
a duce o viata normala, datorita faptului ca traficarea impiedica achizitionarea unor deprinderi
necesare pentru a functiona ca membru al societatii), la comunitatile si societatea din care acestea
provin si care se confrunta cu pierderea capitalului uman, cu cheltuieli crescute pentru recuperarea si
reintegrarea sociala a persoanelor traficate.

In Romania, inrautatirea conditiilor socio-economice a determinat o mare parte a populatiei sa

considere emigrarea ca unica oportunitate de atingere a unui standard decent de viata. In conditiile
in care existau numeroase bariere in acest sens, migratia ilegala si apelul la persoane sau retele care
sa favorizeze acest lucru, precum si integrarea pe piata muncii din strainatate a parut o alegere
rationala pentru multe persoane, in special femei.Predominanta acestui fenomen in randul femeilor
a fost data de lipsa oportunitatilor pe care o aveau de infruntat acestea in Romania (saracie, lipsa
locurilor de munca), dar si de aparenta unor oportunitati mai mari in strainatate (posturi de munca
de menajere, infirmiere, meserii pentru practicarea carora nu este nevoie de specializare).

Cap. 1 : Traficul de persoane ca fenomen

Dintre modelele de descriere a crimei organizate este dezvoltat cel care contine cea mai cunoscuta si
mai riguroasa tipologie a gruparilor infractionale organizate si anume cel cuprins in teoria lui Donald
Cressey bazata pe gradul de rationalitate a organizatiei (vazuta ca abilitate de maximizare a
profiturilor) ce constituie, in acelasi timp, si un indicator al gradului de complexitate si periculozitate
al organizatiei.

Fara indoiala, crima organizata nu reprezinta un fenomen nou pe continentul nostru, studiile
efectuate in diverse state demonstrand existenta unor grupari infractionale in intreaga perioada
moderna. Ceea ce caracterizeaza insa in prezent Europa este cresterea numarului gruparilor
infractionale organizate, multiplicarea activitatilor desfasurate de acestea si trecerea de la actiunea
pe teritoriul unui singur stat la nivel international. Un procent semnificativ dintre aceste grupari
organizate activeaza fie exclusiv in domeniul traficului de persoane, fie si in acest domeniu, in paralel
cu alte activitati infractionale.
Fenomenul traficului de persoane si gruparile infractionale ce opereaza in acest domeniu prezinta
diverse caracteristice ce variaza in functie de particularitatile sociale ale tarii de recrutare si de
exploatare a victimelor, de tara de provenienta a traficantilor, dar si de politicile concrete in
domeniu.

Desigur, un fenomen prin care se incalca o serie de drepturi ale omului, cum ar fi: demnitatea
persoanei, integritatea fizica si psihica, libertatea si securitatea persoanei, trebuie contextualizat si
legislativ intern si international, nu numai socio-economic si cultural-educational. Traficul de
persoane este, inainte de toate, un fenomen social atat prin prisma etiologiei sale, cat si a efectelor
pe care le prezinta la nivelul corpului social.

1 cf. Gheorghiţă Mateuţ Traficul de persoane. Infractor. Victimă. Infracţiune, Ed. Alternative Sociale,
Iaşi, 2005, p. 14