SUBIECTUL I

A. 1. Bulgaria
2. Berlin

B. 1. 5
2. Polonia
3. 8

C. 1. b.
2. c.
3. d.
4. c.
5. c.

D. Statul marcat pe hartă cu litera C este Franța, iar statul marcat cu litera E este Finlanda.
- Tipurile de climă în Franța sunt temperat-oceanică, mediteraneană, temperat-continentală
de tranziție și montană, spre deosebire de Finlanda unde apar climatul temperat-continental
rece (boreal) și subpolar.
- În Franța temperaturile medii anuale sunt de 10⁰-15⁰ C, mai ridicate decât în Finlanda, 0⁰-
5⁰ C.
- În Franța sunt predominante vânturile de Vest pe tot teritoriul și mistralul în SE, în timp ce
în Finlanda sunt specifice crivățul în S și vânturile arctice în N.

E. 1. Statul marcat pe hartă cu litera A, Islanda, dispune de importante resurse de apă

geotermală deoarece este așezat la contactul de tip rift al plăcilor tectonice, pe dorsala
medio-atlantică, regiune cu vulcanism activ și fenomene asociate (gheizere). Apele
geotermale sunt de obicei ape subterane supraîncălzite de magmele ajunse aproape de
suprafață sau de rocile fierbinți din scoarță, Aceste ape sunt folosite în încălzirea
locuințelor, obținerea electricității sau în tratamente balneare.

2. În statul marcat pe hartă cu litera I, Grecia, condițiile climatice sunt favorabile cultivării
viței de vie și pomilor fructiferi, temperaturile anuale fiind de 15⁰-20⁰ C. Iernile sunt foarte
blânde, fiind risc redus de periclitare a pomilor. De asemenea, precipitațiile se mențin între
limite convenabile acestor culturi (450-600 mm), cu surplus artificial prin irigații în unele
cazuri.

SUBIECTUL al II-lea
A. 1. Giurgiu
2. Ialomița

B. 1. Olt
2. 12
3. G

C. 1. b.
2. a.
3. b.
4. d.
5. a.
D. Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera E reprezintă Subcarpații de Curbură, iar cea
marcată cu litera H reprezintă Grupa montană Făgăraș.
- Subcarpații de Curbură sunt alcătuiți doar din roci sedimentare (argilă, marne, nisip,
pietriș, calcar etc,), în timp ce Grupa Făgăraș este alcătuită aproape în totalitate din roci
metamorfice (șisturi cristaline, gnaise).
- Altitudinile Subcarpaților de Curbură, 300 - 900 m, sunt mult mai reduse decât ale Grupei
Făgăraș, care atinge altitudinea maximă în vf. Moldoveanu, 2544 m.
- Procesele geomorfologice și formele de relief specifice Subcarpaților de Curbură sunt
vulcanii noroioși (pâcle), alunecările de teren, torențialitatea și cutele diapire, spre
deosebire de Grupa Făgăraș, unde apar avalanșe, prăbușiri de roci și grohotișuri.

E. 1. - După anul 1990, ponderea populației ocupate în agricultură a crescut ușor ca urmare
a întoarcerii la sat a unei părți din populația urbană și a retrocedărilor de terenuri.
- Ponderea populației ocupate în sectorul secundar (industrie, construcții) s-a redus
deoarece întreaga industrie a trecut prin restructurări, multe fabrici și uzine fiind desființate.

2. Relieful a influențat distribuția rețelei feroviare din România prin formele sale majore.
Astfel, densitatea căilor ferate este maximă la câmpie, regiune plană și fără restricții de
amenajare, mai redusă în dealuri și podișuri și cel mai redusă la munte. De asemenea,
depresiunile și culoarele de vale transversale au constituit avantaje pentru a se realiza
străpungerea zonelor mai greu accesibile din zona montană (valea Prahovei, valea Oltului,
depresiunile Giurgeu-Ciuc etc.) sau din zona deluroasă (valea Buzăului).

SUBIECTUL al III-lea
A. 1. 13,6 ‰ în anul 1990
2. 1992
3. 12,8 ‰

B. 1. Bilanțul natural = natalitate - mortalitate.

Pentru anul 2010: 9,9 ‰ - 12,1 ‰ = -2,2 ‰
Bilanțul natural în anul 2010 a fost -2,2 ‰.

2. Natalitate 1990: 13,6 ‰. Natalitate 2013: 9,3 ‰

13,6 ‰ - 9,3 ‰ = 4,3 ‰
Natalitatea în România a scăzut în perioada 1990-2013 cu 4,3 ‰.

3. Mortalitate 1990: 10,7 ‰. Mortalitate 1996: 12,8 ‰.

12,8 ‰ - 10,7 ‰ = 2,1 ‰.
Mortalitatea în România a crescut în intervalul 1990-1996 cu 2,1 ‰.

C. 1. Munții Carpații Păduroși, pod. Podolic.

2. Nistru, Nipru
3. Polonia, România
4. Donețk, Harkov, Odessa
5. Donbass (estul Ucrainei)

D. 1. 53 493 700 + 3 074 100 + 5 313 600 + 1 823 600 = 63 705 000
Populația Regatului Unit în 2012 = 63 705 000 de locuitori
2. 53 493 700 - 46 571 900 = 6 921 900
Populația Angliei a crescut în perioada 1972-2012 cu 6 921 900 de locuitori.
3. Populația Angliei a crescut în ritm mai accelerat după anul 2002 ca urmare a afluxului
mare de imigranți, mai ales dinspre Asia de Sud (India, Pakistan), Asia de Sud-Vest
(Orientul Mijlociu), Europa Centrală și de Est (Polonia, România) și unele state africane
(Nigeria, Africa de Sud etc.)

E. - Moscova este cel mai mare oraș european, având peste 10 000 000 de locuitori, ceea
ce generează un intens trafic de pasageri și schimburi de mărfuri cu regiunile limitrofe și din
afara Rusiei, pe toate căile de transport: rutier, feroviar, aerian, fluviatil și prin conducte.
- Moscova s-a dezvoltat ca un important nod de transporturi și datorită cadrului natural
foarte favorabil: pe de o parte întinsa Câmpie Est-Europeană oferă avantajul amenajării
rețelelor de transport terestre, iar pe de altă parte căile navigabile (Moscova-Oka-Volga
etc.) asigură ieșirea spre mările limitrofe (Barents, Baltică, Caspică, Marea Neagră).

de Ionuț Tudose
5.11.2017