1

Studiu comparativ intre statele: Romania, Spania, Japonia.

Subiectul studiului: Constitutiile celor trei state.

Profesor Coordonator: Proiect realizat de:

Tudor Arpad Marinescu Elena-Adriana
Specializare: Relatii Internationale si
Studii Europene, Grupa 6

-28 mai 2016-

2

Introducere

Unul dintre cele mai importante fenomene de studiat in Stiintele Politice este caracterul
comparativ dintre Statele Lumii. Este necesar de cunoscut Institutiile reprezentative ale statelor
precum si relatia executiv-legislativ si nu in ultimul rand, modalitatile de alegere ale
Presedintelui, Monarhului, Regelui sau Seful Statului. Lucrarea prezenta este destinata studiului
comparativ, cu alte cuvinte tinta proiectului este prezentarea asemanarilor si deosebirilor la
nivelul Constitutiilor, indeosebi ale urmatoarelor state: Romania, Spania, Japonia. Analiza este
destinata largirii orizontului de cunoastere asupra Sistemului Politic ale diferitelor state prin
interiorizarea informatiilor si constientizarea comportamentelor si actiunilor interne si
internationale ale statelor pe scena larga a politicii. Potrivit definitiei oferite de politologul
francez Mattei Dogan, sistemul politic “este un intreg abstract care acopera o multitudine de
institutii, procese, comportamente si grupuri”1. Acest “intreg abstract” trebuie in mod
incontestabil deslusit si inteles de indivizi, pentru a stii totodata cum aleg si pe cine aleg prin
votul lor. Mai mult decat atat, indivizilor le este necesar sa cunoasca institutiile care ii reprezinta
si puterile desemnate, precum si relatia executiv-legislativ pentru intelegerea profunda a
climatului politic din interiorul statului.

Motivatia statelor alese.

Forma de guvernamant a Romaniei este Republica Semiprezidentiala. Principiul separatiei

puterilor in stat si alegerea Presedintelui se desfasoara in cadrul unei democratii constitutionale.
“In Romania se utilizeaza scrutinul proportional cu liste prestabilite, care este sistemul in care
ordinea candidatilor pe lista este stabilita de partid”2. In continuare, al doilea stat ales este Spania
a carei forma de guvernamant este monarhia constitutionala. Cel de-al treilea stat ales este
Japonia avand ca Spania, forma de guvernamant de monarhie constitutionala, insa centrul
comparatiei sta in modul unic al statelor in a-si alege seful statului, presedintele sau monarhul,
indatoririle lui, cat si institutiile reprezentative si raportul dintre ele. Din aceasta comparatie se

1
Mattei Dogan, “13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara.”
2
Pîrvulescu, “POLITICĂ COMPARATĂ.”
3

vor analiza tipologiile regimurilor politice ale statelor, “structura partidelor folosite”3( structura
rigida sau structura flexibila) sau “natura partidelor”4 (“partide de masa sau partide cadre”). In
pofida asemanarilor sistemului de guvernamant intre anumite state accentul se va pune pe acele
caracteristici care deosebesc, in esenta, caracterul politic national, individual si unic. Unul dintre
modelele urmate pe care se bazeaza comparatia statelor se regaseste in definita politologului
francez Mattei Dogan: “…comparatistul isi va orienta eforturile spre analize extrem de diferite-
ambitioase sau specifice…”5.

ROMANIA

1. Descrierea statului
2. Regim politic
3. Structurarea Partidelor
4. Alegerea Presedintelui
5. Institutii Reprezentative
6. Relatia executiv-legislativ

1.Descrierea statului

Conform Constitutiei Romaniei adoptata la 21 noiembrie 1991 si publicata in Monitorul Oficial,

predomina pluralismul politic si separatia puterilor in stat: puterea legislativa, puterea executiva
si puterea judecatoreasca. Cele trei puteri militeaza pentru reprezentarea valorilor poporului si
anume “libera dezvoltare a personalitatii umane”(Constitutia Romaniei. TITLUL 1, Principii
generale, ART. 1, alin. 3). Statul roman este “suveran si independent, unitar si indivizibil”
(Constitutia Romaniei. TITLUL 1, Principii generale, ART. 1, alin. 1). Forma de guvernamant a
Romaniei este republica.

2. Regim politic

3
Mattei Dogan, “Structurarea Comparatiei.”
4
Ibid.3
5
Mattei Dogan, “13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara.”
4

Potrivit definitiei oferite de politologul Philippe C. Schmitter, regimul politic reprezinta

“ansamblul institutionalizat de tipare ce arata care sunt metodele de acces la functii publice,
datoriile actorilor”6. Romania functioneaza ca o republica semiprezidentiala, concept care a fost
facut cunoscut de politicianul francez Maurice Duverger in 1970 pentru a incerca sa explice
Politica Frantei din perspectiva Constitutiei adoptate in anul 1958. Maurice Duverger distinge
trei elemente pe care se bazeaza regimul semi-prezidential:

1. “Presedintele republicii este ales prin sufragiu universal,

2. Presedintele poseda cateva puteri considerabile
3. Presedintele are ca ajutor un prim-ministru si ministrii care detin
puterea executiva si puterea Guvernului, iar el, presedintele poate
conduce atat timp cat Parlamentul nu se opune”7

3. Structura partidelor
Partidele politice reprezinta, in ziua de astazi, “elemente indispensabile unui regim
democratic”8 si sunt privite drept “institutii ale democratiei”. Intre partidele unei
democratii pot exista doua relatii: “Relatia pozitiva” si “Relatia negativa”, potrivit
politologului roman Cristian Pirvulescu. Prima relatie se refera la legatura dintre
democratie si partide, la cooperarea dintre ele, insa nu este de neglijat faptul ca ele se afla
in competitie. In sens opus, a doua relatie de refera la monopolizarea puterii de catre un
partid atunci cand a ajuns la putere si la incercarea de a anula celelalte partide.
In Romania, in prezent, partidele au o “relatie pozitiva”. “Sistemul electoral romanesc
de dupa 2008 poate fi definit ca unul mixt cu compensare: combina existenta colegiilor
uninominale cu impartirea proportionala a mandatelor. Pentru asigurarea
proportionalitatii functioneaza compensarea”9. Concluzia centrala a sistemului de partide
din Romania se afla in “viziunea institutionalista” a lui Maurice Duverger:
“Reprezentarea proporţională tinde să creeze un sistem de partide

6
Schmitter and Karl, “Ce Este… Şi Ce Nu Este democraŃia.”
7
Veser, “Semipresidentialism—Duverger’s Concept: A New Political System Model.”
8
Cristian Pirvulescu, “Partidele Politice Si Democratia.”
9
Cristian Pirvulescu, “Sisteme Electorale Si Moduri de Scrutin.”
5

multiple, rigide, independente şi stabile”10, fapt care decide sistemul de partide romanesc:
multipartidismul.

4. Alegerea Presedintelui
- “Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de
voturi ale alegătorilor inscrisi in listele electorale,
- In cazul in care nici unul dintre candidati nu a intrunit această majoritate, se
organizează al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea
numărului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut
cel mai mare număr de voturi.
- Nici o persoană nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel
mult două mandate.” ( Constitutia Romaniei, SECTIUNEA a 3-a, Cap. 2 Presedintele
Romaniei, ART. 81 Alegerea Presedintelui, alin.2, alin.3, alin.4).
- “Rezultatul alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei este validat de Curtea
Constitutională.” (Constitutia Romaniei, SECTIUNEA a 3-a, Cap. 2 Presedintele
Romaniei, ART. 82 Validarea mandatului si depunerea juramantului, alin.1 )
- 5 ani dureaza mandatul Presedintelui.
- Varsta candidatului pentru presedentie: 35 ani

5. Institutii reprezentative

Guvernul-“Presedintele Romaniei desemnează un candidat pentru functia de prim-ministru, in

urma consultării partidului care are majoritatea absolută in Parlament ori, dacă nu există o
asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.”(Constitutia Romaniei, CAP.3
Guvernul, Art. 103, alin.1 ). Primul-ministru nu poate fi revocat de Presedinte.

Parlamentul-elaboreaza legile, reprezinta vocea poporului si este impartit in doua camere:

Camera Deputatilor (varsta: 23 ani) si Senatul (varsta: 33 ani). Mandatul celor doua camere este
de 4 ani.

10
Ibid.
6

6. Relatia executiv-legislativ

- Seful Guvernului (primul ministru) este numit de presedinte si poate fi fortat sa

demisioneze “printr-un vot parlamentar de neincredere”11.

- Intre Parlament si Guvern exista o continua cooperare si legatura, o interdependenta.

SPANIA

1. Descrierea statului
2. Regim politic
3. Structurarea Partidelor
4. Alegerea Presedintelui
5. Institutii Reprezentative
6. Relatia executiv-legislativ

- Spania este o monarhie parlamentara, unde coroana este ereditara mostenitorilor “de
Bourbon”.
- Puterea legislativa (Parlamentul) este alcatuit din: Congresul Deputatilor ( candidat
ales pe 4 ani) si Senat ( candidat ales pe 4 ani). “Camerele isi aleg presedintii si
ceilalti membrii ai prezidiului” (Constitutia Regatului Spaniei, Articolul 72)
- Puterea executiva (Guvernul): “Preşedintele conduce activitatea Guvernului şi
coordonează funcţiile celorlalţi membri ai acestuia”( Constitutia Spaniei, Articolul
97)
- Regele:-coroana se dobandeste ereditar

11
Lijphart, “Forme Parlamentare Si Prezidentiale de Guvernare.”
7

-persoanele care au dreptul la succesiunea tronului, dar care incheie un act de

casatorie contestat de Parlament sau de Rege, atunci li se anuleaza dreptul la tron atat
lor cat si succesorilor lor.
-poate exista cazul ca Regele sa fie minor. Atunci, indatoririle vor fi in baza
rudelor.

- Regele “Convoacă şi dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în

condiţiile prevăzute de Constituţie.” (Constitutia Regatului Spaniol, Articolul 62).
- Regele “Este comandantul suprem al Forţelor Armate” (Constitutia Regatului
Spaniol, Articolul 62).

- Relatia executiv-legislativ, potrivit Constitutiei Regatului Spaniol, pare sa aiba un grad

mai ridicat de neincredere din cauza faptului ca in Actul Fundamental apar
preponderant solutii de dizolvare a camerelor, a Regelui, a votului de neincredere, ci
nu se bazeaza prepronderent pe cooperare intre puterile representative.

JAPONIA

1. Descrierea statului
2. Regim politic
3. Structurarea Partidelor
4. Alegerea Presedintelui
5. Institutii Reprezentative
6. Relatia executiv-legislativ

Japonia este o monarhie constitutionala, unde Imparatul este Seful Statului. Statul are la baza
8

un sistem multipartidist, iar tronul Imparatului se mosteneste.

Puterea legislativa-Dieta, compusa din 2 camere: Camera Reprezentantilor (durata de 4 ani,
varsta: 25 de ani) si Camera Consilierilor (durata de 6 ani, varsta: 30 de ani).
Puterea executiva-Cabinetul
-Primul- ministru este ales de membrii Dietei.
Cabinetul: - “Aplica legi cu loialitate”(Constitutia Japoniei, Articolul 73)
Imparatul: -Actiunile Imparatului raportate la stat trebuie aprobate de Cabinet (puterea executiva).
-Poate revizui Constitutia
-Convoaca alegerile pentru Dieta (puterea legislativa)

Conchizand in urma studiului celor trei state, esenta tuturor concluziilor este surpinsa in
descrierea lui Lijphart: “Monarhii au ramas la putere acolo unde familia domnitoare a fost
dispusa sa nu joace un rol politic activ. Pe de alta parte, monarhiile au cazut acolo unde
monarhul a cautat sa-si aroge in continuare puterea politica”12.

Comparatii.

- Presedintele Romaniei propune un prim-ministru si urmeaza sa fie aprobata propunerea prin

majoritatea Parlamentului; In Spania, Presedintele numit de Rege “conduce activitatea
Guvernului si coordoneaza functiile celorlalti membri”; In Japonia, primul-ministru este numit
prin hotararea Dietei, a membrilor Dietei (de catre puterea legislativa).

-Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, unic si individual; In Spania Tronul Regelui
se transmite ereditar, iar Camerele isi aleg presedintii (Puterea legislativa); In Japonia, Tronul
Imparatului se mosteneste.

-Presedintele Romaniei poate dizolva Parlamentul doar prin consultarea Presedintilor celor doua
Camere in cazul in care Parlamentul nu a acordat vot de incredere Guvernului; In Spania, Regele
poate convoca si dizolva Parlamentul si totodata poate stabili data alegerilor; In Japonia,

12
Ibid.
9

actiunile Imparatului raportate la stat trebuie aprobate de Cabinet (puterea executiva)…insa,

Imparatul poate revizui Constitutia si poate stabili alegeri pentru Dieta ( Puterea Legislativa).

-In Romania si Spania, Guvernul este puterea executiva si unul dintre atributiile sale este de a
aproba legile, pe cand, in Japonia Cabinetul (cu rol executiv) poate aplica legi.

-In Romania, varsta candidatului la Presedentie este de 35 de ani; In Spania, dupa cum am notat
mai sus, tronul se ofera in mod ereditar, deci Regele poate fi minor. Insa, in acest caz, pana la
majorat, Regele minor va avea un tutore, care sa raspunda in numele lui. O alta caracteristica a
Spaniei din perspectiva succesiunii la tron este faptul ca Regele si Parlamentul pot interzice
casatoria persoanelor care sunt eligibile la succesiunea tronului, atat a lor cat si a succesorilor lor.
10

Anexa 1

Romania Spania Japonia

Numirea primului- Presedintele Presedintele Primul-ministru
ministru pentru propune un prim- (Primul-ministru) este ales de catre
puterea legislativa ministru si este numit de membrii Dietei
urmeaza Rege. (puterea legislativa)
cooperarea cu
Parlamentul,
pentru obtinerea
unei majoritati.
Alegerea Votul cetatenilor Tronul se preia in Tronul se
Presedintelui/ romani, vot mod ereditar. mosteneste.
Monarhului/ universal,
Imparatului individual, unic,
direct.
Atributii ale Presedintele Regele poate Actiunile
Presedintelui/ Romaniei poate convoca si Imparatului
Monarhului/ dizolva dizolva raportate la stat
Imparatului. Parlamentul doar Parlamentul si trebuie aprobate de
Dizolvarea prin consultarea totodata poate Cabinet (puterea
Parlamentului Presedintilor stabili data executiva)…insa,
celor doua alegerilor Imparatul poate
Camere in cazul revizui Constitutia
in care si poate stabili
Parlamentul nu a alegeri pentru Dieta
acordat vot de ( Puterea
incredere Legislativa).
Guvernului
11

Bibliografie

Cristian Pirvulescu. “Partidele Politice Si Democratia,” n.d.

Cristian Pirvulescu. “Sisteme Electorale Si Moduri de Scrutin,” n.d.
Lijphart. “Forme Parlamentare Si Prezidentiale de Guvernare.” Relatii executiv-
legislativ, n.d.
Mattei Dogan. “13. Despre Nevoia de a Segmenta Inainte de a Compara.” In
Selectia Tarilor, n.d.
Mattei Dogan. “Structurarea Comparatiei,” n.d.
Pîrvulescu, Cristian. “POLITICĂ COMPARATĂ,” n.d.
Schmitter, Phillippe C, and Terry Lynn Karl. “Ce Este… Şi Ce Nu Este
democraŃia.” What Is And… What Is Not Democracy, n.d.
Veser, Ernst. “Semipresidentialism—Duverger’s Concept: A New Political System
Model.” Journal for Humanities and Social Sciences 11, no. 1 (1997): 39–
60.

In completarea bibliografiei prezente, se adauga Constitutia Romaniei Publicata in

Monitorul Oficial NR. 767 din 31 octombrie 2003, Constitutia Regatului Spaniol si
Constitutia Japoniei.