La Multi Ani!

Chiaki Arai - Konan Ward Cultural Centre

Feluri de a citi momentul contemporan
începând din anii 1990, arhitectura nu mai poate fi înțeleasa numai în
termenii postmodernismului

Un peisaj greu de sistematizat!

OI. Supermodernism, Hans Ibelings
O2. Atitudinea contextuală
O3. Realism programatic obiectiv, Dietmar Steiner
O4. Arhitectura sustenabilă
?
Supermodernism
Hans Ibelings, 1998,

2 straturi:
OI. o estetică arhitecturală supermodernă, foarte sofisticată:
Rem Koolhaas, Herzog & DeMeuron, Jean Nouvel, Toyo Ito etc.
Cladiri de mare calitate arhitecturala, care desi neutre, generice si non-simbolice, rezista
tocmai prin excelenta lor si prin aceasta dau semnificatie unui loc, chiar daca nu aceasta
a fost intentia lor initiala.

O2. transformarea contemporana a mediului erodeaza, in mare

masura, sensul locului
Constructii care sunt atat de generice si banale incat, in pofida incercarilor ocazionale
de a sugera specificitate prin aluzii istorice si geografice, pot sa fi fost facute oriunde:
cazinourile din Las Vegas, mall-uri care simuleaza autenticitatea istorica, statiuni
turistice care incearca sa creeze iluzia vietii la tara, programe de turism care nu fac
decat sa distorsioneze simtul locurilor si sa ne afecteze modul in care privim lucrurile.
Jean Nouvel, Musee du Quay Branly, 2006
Jean Nouvel, Filarmonica Paris, 2015
Jean Nouvel
Toyo Ito
OMA/ Rem Koolhaas, Seattle Public Library
OMA/Rem Koolhaas, Casa da Musica, Porto
Rem Koolhaas, the Interlace
BIG, Pyramid Building, New York
BIG, Pyramid Building, New York
Herzog & de Meuron, Beirut Terraces
Herzog de Meuron, Elbphilarmonie
Supermodernism
O2. transformarea
contemporană a mediului
erodează, în mare măsură,
sensul locului
Constructii care sunt atat de generice si
banale incat (cladiri de închiriat pentru
birouri, mall-uri…) și care, in pofida
incercarilor ocazionale de a sugera
specificitate prin aluzii istorice si
geografice, pot sa fi fost facute oriunde:
cazinourile din Las Vegas, mall-uri care
simuleaza autenticitatea istorica,
statiuni turistice care incearca sa creeze
iluzia vietii la tara, programe de turism
care nu fac decat sa distorsioneze simtul
locurilor si sa ne afecteze modul in care
privim lucrurile…
Constructii care sunt atat de generice si banale (cladiri de închiriat pentru birouri, mall-uri…)
încât …
… în pofida încercărilor ocazionale de a sugera specificitate prin aluzii istorice și geografice, pot
să fi fost făcute oriunde: cazinourile din Las Vegas, mall-uri care simulează autenticitatea istorică,
stațiuni turistice care încearcă sa creeze iluzia vieții la țară, programe de turism care nu fac decât
să distorsioneze simțul locurilor și să ne afecteze modul în care privim lucrurile…

Hallstatt – noua inventie made in China

anul I / IAC / 2014-15 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA
Supermodernism
OI. o estetica arhitecturala supermoderna, foarte sofisticata
O2. transformarea contemporana a mediului, care erodeaza sensul locului

atitudinea contextuală
o reacție la citirea simplificată (de mai sus)
O arhitectură care răspunde împrejurimilor în care se inserează respectând ceea ce
se găseste deja acolo (J.S.Curl, Dictionary of Architecture, 1999)
 atitudinea contextuală
o reacție la citirea simplificată (de mai sus)
in esenta o pozitie etica, nu una formala
foarte strâns legată de regionalismul critic (a se revedea cursul 1)

O atitudine de proiectare care:

- pune in centrul proiectului coerenta/consonanta dintre ceea ce exista si ceea ce se aduce nou
prin proiect;
- permite convergenta diverselor tendinte expresive, derivata din constientizarea iminentei
distrugeri a unor valori care s-au dovedit importante: orasul, mediul natural, viata comunitara;
- reprezinta singura formulare a unei tendinte contemporane care poate sa tina laolalta
diversele cautari la nivelul limbajelor expresive, preocuparile cu privire la transformarea orasului,
teritoriului, peisajului, istoria si cultura locala.
etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la cultura locala

Nikola Basic, Kornati Memorial, 2008

etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la cultura locala

Nikola Basic, Kornati Memorial, 2008

etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la cultura locala

Bathing facility on lake Tineretului, Sovata, arch. Szabolcs Korodi

Award of the National architecture Biennale, 2014
Public facilities section

Nikola Basic, Kornati Memorial, 2008

etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la mostenirea urbana

Rafael Moneo / Murcia / Primaria

etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la mostenirea urbana

Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011

etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la mostenirea urbana

Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011

etica profesionala si o cautare perpetuă care pornește de la mostenirea urbana

Khammash Ammar, Columbia Centre, Amman, 2011

etica profesionala si o cautare perpetuă care urmărește relația cu natura

Khammash Ammar, ROYAL ACADEMY FOR NATURE CONSERVATION, Jabal Ajloun, Jordan, 2011
Realism programatic obiectiv
Dietmar Steiner
Of Whores and Saints. Theses on the Practice of Future Architecture,
In Steiner’s Diary. About Architecture since 1959, Park Books, 2016

— de la «arhitectul modern», lucrând în numele unei arte superioare și considerându-se

responsabil de tot, la un peisaj care pare împărțit între
\ o practică profesională care a renunțat la orice miză alta decât cea comercială
\ o artă a “sfinților” — acei câțiva artiști (sec XIX), retrași din lume a căror singură
șansă o reprezintă fie să-și fie singuri clienți, fie să-și găsească un Mecena

\ Dietmar Steiner speră într-un realism sobru/obiectiv și asumat în mod programatic

care s-ar adresa vieții cotidiene în marile orașe și problemelor specifice/particulare — o retorică a
construirii [a rhetoric of making]
 arhitectura sustenabilă

Arhitectura sustenabila este un termen general care descrie tehnicile de proiectare constiente de
problemele de mediu/ambientale. Arhitectura sustenabila e incadrata de o discutie mai larga
privind sustenabilitatea in general si de subiectele economice si politice presante ale lumii
contemporane.

Arhitectura sustenabila (sau proiectarea ecologica):

– cauta sa minimizeze impactul construitului asupra mediului prin marirea eficientei si prin
moderarea folosirii materialelor, a energiei si a dezvoltarii spatiale. Ideea centrala este aceea de a
garanta ca actiunile noastre sa nu inhibe oportunitatile viitoare;
– descrie o abordare a proiectarii care constientizeaza problema ecologica si a energiei.
implicarea tot mai mare a arhitectilor in proiecte si interventii mici, putin costisitoare, abordând
adesea chestiuni specific locale, sau probleme acute (de mediu si/sau sociale); – dezvoltarea unei
gândiri prietenoase fata de mediu, care modeleaza proiectarea pentru salvare de energie.
 ARHITECTURA SUSTENABILĂ

t4 o nouă etică a proiectului

A fi modern înseamnă a te găsi într-un mediu care promite

aventura, putere, bucurie, creștere, transformare a noastră și
a lumii, dar care – în același timp – amenința să distrugă tot
ceea ce avem, ceea ce știm și ceea ce suntem.
(Marshal Berman, All That Is Solid Melts Into Air: The Experience of Modernity,1982)

ARHITECTURA SUSTENABILĂ se poate declina după un mare număr de teme ale arhitecturii
contemporane cum sunt:
– dimensiunea temporală a arhitecturii și a orașului;
– construirea unei legături între obiect și context (fie acesta unul natural sau construit)
– conlucrarea cu vernacularul ghidată de ecologie (a se revedea CURSUL 1)
– preocuparea pentru «îngrijirea» spațiului orașului și intervenția minimală în sensul modestiei gestului care
participă la complexitatea mediului locuit (spre deosebire de reinventarea lui perpetuă).
 Lacaton & Vassal
Palais de Tokyo, Paris, 2012
 Lacaton & Vassal
Palais de Tokyo, Paris, 2012
Proiectare sustenabilă arh. Lacaton & Vassal
Școala de arhitectură, Nantes, Franța, 2009
http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55
Arhitectura sustenabila arh. Lacaton & Vassal
Școala de arhitectură, Nantes, Franța, 2009
http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55
 arh. Lacaton & Vassal
Școala de arhitectură, Nantes, Franța, 2009
http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55
Île de Nantes
Île de Nantes
Jardin des Fonderies
Île de Nantes
Jardin des Fonderies
Île de Nantes
Arh. Agence Hondelatte Laporte
Île de Nantes
Franklin Azzi, Les Halles Alstom
Île de Nantes
Franklin Azzi, Les Halles Alstom
 Le Karting, un éco-concept
arh. Essentiel/Less is more/O&J/Axe303
Birouri, Nantes, Franța, 2011
 Le karting accueille 1200 m² réparties en
12 surfaces modulables allant de 12 m² à
96 m², en fonction du besoin des
occupants. L’obsession du développement
durable et du prix de sortie maîtrisé ont
été les idées forces du projet.
Dans sa conception globale, le projet
NOW - tel qu’il a été baptisé pour New
Office Workshop - s’appuie ainsi sur
l’idée d’un « design minimal», qui
s’attache à produire un dessin préalable le
plus précis possible pour limiter le gâchis
et toutes formes d’interventions
supplémentaires sur les matériaux.
L’équipe de conception, particulièrement
attentive à la réduction des contraintes
économiques et écologiques liées aux
transports, a permis que les locaux
modulables soient transportables et
déplaçables dans leur totalité sur un
unique semi-remorque.
En parallèle, la construction des bureaux
modulaires s’appuie sur la promotion
d’un circuit économique « court », faisant
jouer les avantages de la proximité en
mettant en activité des acteurs de la
région : la filière bois locale à travers
d’Atlanbois (qui doit rejoindre le Quartier
de la création en 2013) et l’exploitation
du bois des forêts de la région.
http://www.iledenantes.com/fr/projets/247
-karting-activites-creatives.html
 Le Karting, un éco-concept
arh. Essentiel/Less is more/O&J/Axe303
Birouri, Nantes, Franța, 2011
schimbare de scară: gesturi mărunte

arh. RO&AD architecten
Halsteren, Bergen op Zoom, Olanda, 2011

schimbare de scară: gesturi mărunte arh. RO&AD architecten
Halsteren, Bergen op Zoom, Olanda, 2011
schimbare de scară: gesturi mărunte arh. Nikola Basic
Sea Organ, Zadar, Croatia, 2005
schimbare de scară:
gesturi mărunte apropiate de oameni

Comuna 13, Medellin

mici interventii, 2014—
schimbare de scară:
gesturi mărunte apropiate de oameni

Comuna 13, Medellin

mici interventii, 2014—
schimbare de scară:
gesturi mărunte apropiate de oameni

arh. Serban Sturdza | PRODID
strada Arthur Verona, Bucuresti, 2008

jocuri de scară: gesturi mari care favorizează gesturi mărunte
atelier. Snøhetta
Oslo
Opera House, 2008
t4
vă aparține
între căutare expresivă și responsabilitate față de tot ceea ce
avem, natural și construit, oameni, cultură, istorie etc.

PREFIGUREAZĂ
O ARIE PROBLEMATICĂ CARE DEPĂȘEȘTE CHESTIUNEA LIMBAJULUI,
și
O LĂRGIRE A ARIEI PROFESIONALE, CARE CONTINUĂ, DE FAPT,
DESCHIDEREA MODERNISTĂ
t4
?

Absorbing modernity, Bienala de la Veneția 2014

 "We believe that the advancement of architecture is not a goal in itself

t4
but a way to improve people’s quality of life." (Alejandro Aravena)
Cu alte cuvinte, bienala nu se întreabă ce trebuie să fie arhitectura și
adesea nu reușește, ci ceea ce ar putea să facă și adesea uită.

Reporting from the front, Bienala de la Veneția 2016

Freespace, Bienala de la Veneția 2018

— describes a generosity of spirit and a sense of humanity at the core of architecture's agenda,
focusing on the quality of space itself.
— focuses on architecture’s ability to provide free and additional spatial gifts to those who use it
and on its ability to address the unspoken wishes of strangers.
— celebrates architecture’s capacity to find additional and unexpected generosity in each project -
even within the most private, defensive, exclusive or commercially restricted conditions.
— provides the opportunity to emphasise nature’s free gifts of light - sunlight and moonlight, air,
gravity, materials - natural and man-made resources.
— encourages reviewing ways of thinking, new ways of seeing the world, of inventing solutions
where architecture provides for the well being and dignity of each citizen of this fragile planet.
— can be a space for opportunity, a democratic space, un-programmed and free for uses not yet
conceived. There is an exchange between people and buildings that happens, even if not intended
or designed, so buildings themselves find ways of sharing and engaging with people over time,
long after the architect has left the scene. Architecture has an active as well as a passive life.
— encompasses freedom to imagine, the free space of time and memory, binding past, present
and future together, building on inherited cultural layers, weaving the archaic with the
contemporary.

http://www.labiennale.org/en/architecture/2018/16th-international-architecture-exhibition
 t4
vă aparține

— Ai putea, te rog, sa-mi spui pe ce drum

s-o iau de aici?
— Aceasta depinde foarte mult de unde
vrei sa ajungi, spuse pisica.
Lewis Carroll, Alice in tara minunilor
Care sunt motivele pentru care
este de adoptat o atitudine
contextuala?