Inducţia matematică.

Inducţie – procedeu de raţionament de la particular la general. Deducţie - procedeu de raţionament de la general la particular.
Metoda inducţiei matematice:
Fie P(n) o propoziţie care depinde de n∈N, n ≥ m, m∈N, m-fixat (în particular m=1 sau m=0). Pentru a demonstra că P(n) este
adevărată pentru orice număr n∈N, n ≥ m trebuie:
1) Să verificăm dacă P(n) este adevărată pentru n=m (în particular pentru m=1 sau m=0).
2) Se presupune că P(k) este adevărată şi se demonstrează că P(k+1) este adevărată , unde k ≥ m.
Dacă ambele etape ale demonstraţiei sunt verificate , atunci propoziţia P(n) este adevărată pentru ∀n∈N, n ≥ m.
Prin metoda inducţiei matematice se demonstrează unele egalităţi, rezultatele cărora sunt utile la rezolvarea unor probleme:
n
n( n + 1) n

∑ k = 1 + 2 + ... + n = ∑ (2k − 1) = 1 + 3 + 5 + ... + ( 2n − 1) = n 2

k= 1 2 k= 1
n
n( n + 1)( 2n + 1)  n( n + 1) 
n 2

∑k = 1 k = 1 + 2 + ... + n =
2 2 2

6 ∑k = 1 k = 1 + 2 + ... + n =  2 
2 3 3 3 3

Elemente de combinatorică.
Mulţime: M={a1;a2;….an}. Mulţime ordonată: M=(a1;a2;….an) - mulţime împreună cu o ordine bine
determinată de dispunere a elementelor sale.
n ! = 1 ⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ ... ⋅ n , n ∈ N 1!= 1 0!= 1 n! = ( n − 1) ! ⋅ n , n ∈ N *

Fie M o mulţime cu n elemente.

Aranjamente de n elemente luate cîte k- orice submulţime ordonată a mulţimii M, avînd fiecare cîte k elemente, 0 ≤ k ≤ n.
n!
A kn =
(n − k) ! , 0 ≤ k ≤ n - numărul aranjamentelor de n elemente luate cîte k.

Permutări de n elemente –aranjamente de n elemente luate cîte n (orice mulţime ordonată de n elemente ale mulţimii M).
Pn = n ! - numărul permutărilor de n elemente.
Combinări de n elemente luate cîte k - orice submulţime a mulţimii M, avînd fiecare cîte k elemente, 0 ≤ k ≤ n.
n!
C kn = , 0≤k≤n - numărul combinărilor de n elemente luate cîte k.
k !⋅ ( n − k ) !
n− m +1 m+
Proprietăţi: 1) C m
n = Cn , 0 ≤ m ≤ n ; m, n ∈ N 2) C m m
n+ 1 = C + C
1
; 0 ≤ m < n ; m, n ∈ N
n n
3. C n0 + C1n + C n2 + ... + C nn = 2 n , n ∈ N - numărul tuturor submulţimilor unei mulţimi de n elemente.
4. C n0 + C n2 + C n4 + ... = C1n + C n3 + C n5 + .. . = 2 n − 1
Binomul lui Newton
n
( a + b) n = ∑ C kn ⋅ a n− k ⋅ b k = C n0 ⋅ a n + C1n ⋅ a n− 1 ⋅ b + C n2 ⋅ a n− 2 ⋅ b 2 + ... + C nn− 1 ⋅ a ⋅ b n− 1 + C nn ⋅ b n
k= 0

Tk + 1 = C kn ⋅ a n− k ⋅ b k ; k = 0,1,2,...n - formula termenului de rang (k+1) al dezvoltării binomului lui Newton.

Triunghiul lui Pascal:
1 C 00 ( a + b) 0 = 1
1 1 C 1k ( a + b) 1 = a + b
1 2 1 C k2 ( a + b ) 2 = a 2 + 2ab + b 2
1 3 3 1 C k3 ( a + b ) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3
1 4 6 4 1 C k4 ( a + b ) 4 = a 4 + 4a 3 b + 6a 2 b 2 + 4ab 3 + b 4
1
5 10 10 5 1 C k5 ( a + b ) 5 = a 5 + 5a 4 b + 10a 3 b 2 + 10a 2 b 3 + 5ab 4 + b 5
1 6 15 20 15 6 1 . …………………………………………………..
1 7 21 35 35 21 7 1 . Suma coeficienţilor binomiali C kn , 0 ≤ k ≤ n, este egală cu 2n.
1 8 28 56 70 56 28 8 1 .  Suma coeficienţilor binomiali de rang par este egală cu suma
…………………………………….. coeficienţilor binomiali de rang impar şi este 2n-1.
 Formulele înmulţirii prescurtate

( a + b) 2 = a 2 + 2ab + b 2 a 2 + b 2 = ( a + b ) − 2ab
2
(a + b + c ) = a 2 + b 2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac
2

( a − b) 2 = a 2 − 2ab + b 2 a 2 + b 2 = ( a − b ) + 2ab
2

a 2 − b 2 = ( a - b )( a + b ) (
a4 + b4 = a2 ± b2 ) 2
 2a 2 b 2 a 2 + b 2 + c 2 = ( a + b + c ) − 2( ab + bc + ac )
2

( a + b) 3 = a 3 + 3a 2 b + 3ab 2 + b 3 = a 3 + b 3 + 3ab( a + b ) (
a 3 − b 3 = ( a - b ) a 2 + ab + b 2 )
( a − b) 3 = a − 3a b + 3ab − b
3 2 2 3
= a − b − 3ab( a − b )
3 3
a + b = ( a + b ) a − ab + b
3 3
( 2 2
)
(
a n − b n = ( a − b ) a n − 1 + a n − 2 b + a n − 3 b 2 + ... + ab n − 2 + b n − 1 , )
∀ n ∈ N, n ≥ 2
n n n− 1
(
a + b = ( a + b ) a − a b + a b − a b + ... − ab + b ,
n− 2 n− 3 2 n− 4 3 n− 2 n− 1
)
∀ n ∈ N, n − impar , n ≥ 3

Medii. Relaţii între medii.

a+ b a + a 2 + a 3 + ... + a n
Media aritmetică m a = , a≥0,b≥0 ; m a = 1 ; ai ≥ 0 ,1≤i≤n
2 n
a 1 p1 + a 2 p 2 + a 3 p 3 + ...a n p n
Media aritmetică ponderată m a = ; ai ≥ 0 ,pi-ponderea lui ai ; 1 ≤ i ≤ n
p 1 + p 2 + p 3 + ... + p n

Media geometrică (media proporţională) m g = a ⋅ b , a≥0,b≥0 ; m g = n a 1 ⋅ a 2 ⋅ .... ⋅ a n , ai ≥ 0 , 1 ≤ i ≤ n

2 2ab n
mh = = mh =
Media armonică 1 1 a + b , a>0,b>0 ; 1 1 1 , ai > 0 ,1≤i≤n
+ + + ... +
a b a1 a 2 an

n a 1 + a 2 + a 3 + ... + a n
≤ n a 1 ⋅ a 2 ⋅ .... ⋅ a n ≤
Inegalităţi ale mediilor: m h ≤ m g ≤ m a ; 1 1 1 n
+ + ... +
a1 a 2 an
Egalitatea are loc doar pentru a1=a2=a3=…=an

Progresii
Progresie aritmetică - un şir numeric ( a n ) definit astfel: 1) a1=a ; 2) a n + 1 = a n + d ; (d-raţia progresiei aritmetice)

a1 ; a 2 ;...a n ;... - şirul ( a n ) formează o progresie aritmetică.

•
Notaţie:
•
a n− 1 + a n+ 1
Proprietăţi:  an = , ∀n ≥ 2  a n = a 1 + ( n − 1) ⋅ d  Dacă numerele a1 ; a 2 ;...a n sunt în progresie
2
aritmetică, atunci a k + a n− k + 1 = a 1 + a n  Formula sumei primilor n termeni ai unei progresii aritmetice :

Sn =
( a1 + an )
⋅n
2a 1 + ( n − 1) ⋅ d
Sn =
⋅n
2 2
Progresie geometrică - un şir numeric ( b n ) definit astfel: 1) b1=b,(b≠0) ; 2) b n+ 1 = b n ⋅ q , (q≠0) ;(q-raţia
b1 ; b 2 ;...b n ;... - şirul ( b n ) formează o progresie geometrică.
• •
progresiei geometrice). Notaţie:
• •

Proprietăţi:  bn = b n − 1 ⋅ b n + 1 , ∀n ≥ 2 , b n > 0  b n = b 1 ⋅ q n− 1  Dacă numerele b1 ; b 2 ;...b n sunt în

progresie geometrică , atunci b k ⋅ b n− k + 1 = b 1 ⋅ b n

 Formula sumei primilor n termeni ai unei progresii geometrice :

Sn =
(
b1 ⋅ q n − 1 ) ; q≠ 1 Sn =
b n ⋅ q − b1
; q≠ 1
q -1 q -1