Utilizarea zăcămintelor pe teritoriul Republicii Moldova

Resursele minerale prezintă o parte componentă importantă a resurselor naturale, baza

materială a dezvoltării oricărei ţări. Dezvoltarea continuă a bazei de materie primă minerală,
utilizarea raţională şi protecţia resurselor minerale utile sunt factori, ce asigură în masură
decesivă securitatea economică a statului, dezvoltarea durabilă a societăţii. Conform
estimărilor specialiştilor geologi ai Institutului de Geologie şi Seismologie AŞM, în prezent
există posibilităţi reale de sporire a utilizării resurselor munerale autohtone în economia
Republicii Moldova. Resursele minerale ale Republicii Moldova sânt reprezentate
preponderent de roci sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita,
tripoli şi diatomita, care pot fi folosite la construcţii, la producerea cimentului şi a sticlei, în
industriile alimentară, chimică, metalurgică etc. Pe teritoriul Republicii Moldova au fost
identificate minerale nemetalice ca grafitele, fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile
şi bromurile, precum şi unele metale industriale ca fierul, plumbul, zincul şi cuprul. Moldova
posedă şi depozite mici de lignite, petrol şi gaz natural. În trimestrul II 2017, Republica
Moldova a efectuat importuri de mărfuri în valoare de 1,047.61 mil. USD. Ponderea
majoritară în structura geografică a importurilor este deținută de Uniunea Europeană – 55.6
la sută.
În structura pe categorii a importurilor, cea mai mare pondere o dețin produsele minerale -
16.8 la sută. Valoarea acestora a constituit 175.55 mil. USD, fiind în creștere cu 34.7 la sută
în raport cu trimestrul II 2016.
În acest context, cele mai perspective zăcăminte minerale utile sunt:

a. Zăcământul de nisip „Codreni”.

Rezervele stabilite sunt de 8332m3. Zăcămintul este amplasat în raionul Donduşeni, la 2 km
de la staţia de cale ferată „Vălcineţ”. Nisipurile sunt potrivite pentru producerea sticlei albe,
a veselei chimice precum şi a recipienţilor albi.
b. Zăcământul de cremene „Sănătăuca 4”.
Este amplasat pe versantul stâng al r. Sănătăuca (afluent al r. Nistru), la 21 km de staţia de
cale ferată „Cobâlnea”. Zăcământul este complex, de la suprafaţă spre adîncime este
reprezentat prin:
1. Amestec de nisip şi prundiş. Cariera de nisip- prundiş “Vasâlcău” În momentul actual,
rezervele industriale rămase în urma extragerilor anterioare se ridică la circa 10000 mii m3,
cu un potenţial de dobândire de 50000 m3. Potrivit structurii geologice, zăcământul se referă
la grupa II de complexitate. Toate acestea permit de a creşte productivitatea liniei de
producţie de până la 300 t.m3 în an; pentru a îmbunătăţi calitatea produselor folosite în
construcţii civile şi construcţia de autostrăzi.
2. Tripol.
3. Calcare cremnoase.
4. Concreţiuni de cremene

c. Ape subterane cu rodon.

În unele zăcăminte de ape subterane explorate pe teritoriul Republicii Moldova
concentrarea heliului (He) are cele mai înalte valori în Eurasia. Ele ating concentraţii enorme
şi cu acestea sunt asociate concentraţii sporite de radon (222Rn). Apele care conţin radon se
utilizează la tratarea bolilor sistemelor cardiovascular şi osos, organelor respiratorii şi
digestive, articulaţiilor şi muşchilor, maladiilor ginecologice etc. Pentru evidenţierea
posibilităţilor utilizării apelor cu radon este necesar de efectuat prospecţiuni suplimentare.
Resursele hidrominerale subterane, în special apele subterane cu rodon, sunt slab valorificate
în Republica Moldova. Cele mai perspective sectoare cu ape de rodon au fost depistate în
raionul Soroca. În preajma localitaţii Slobozia-Vărăncău conţinutul de rodon în apele
subterane este de 10-15 em/l., iar în sonda 15 conţinutul de rodon este de cca 600 – 816 em/l.
Apele subterane cu rodon pot fi utilizate în tratamentul curativ sanatorial. La moment, doar
sanatoriul „Bucuria” din or. Camenca utilizează aceste ape. Considerăm oportună exinderea
utilizării apelor minerale cu rodon în scopuri curative. Valorificarea zăcămintelor minerele
menţionate ar spori asigurarea economiei naţionale cu materie primă autohtonă, stimula
fluxul de investiţii şi crea noi locuri de muncă în Republica Moldova.

 Bogățiile subterane ale R. Moldova ajung la 415 zăcăminte de substanțe minerale utile
nemetalifere.
 Dintre acestea sunt exploatate doar aproximativ o treime.
 Deși volumul de extracție a zăcămintelor de substanțe minerale ajunge la milioane de
tone sau metri cubi anual, sunt efectuate lucrări de extracție neautorizate, fenomen care
generează pierderi economice considerabile pentru R. Moldova, dar şi agravarea
situaţiei ecologice.
 Țara noastră deține rezerve industriale de 400 milioane de tone de ghips, nisip pentru
sticlă, tripol, diatomite
 1500 de milioane de metri cubi de piatră brută, prundiș, calcar, argilă.
 extragerea substanţelor minerale nemetalifere, conform studiului estimativ executat de
Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM, se efectuează în aproximativ 900 cariere
locale.
 Sunt pregătite pentru valorificare 37 de zăcăminte de substanțe minerale,
 230 de rezerve sunt explorate,
 21 de substanțe minerale nu sunt preconizate pentru valorificare.
 Cele mai utilizate substanţe minerale utile în R. Moldova sunt substanţele minerale
utile pentru industria construcţiilor, precum calcarul şi argila pentru producerea
cimentului”, a remarcat Vasile Neaga.

Potrivit Direcţiei statistica industriei, energeticii şi construcţiilor a BNS, numărul

efectiv de întreprinderi cu activitatea principală „Industria extractivă” care au raportat
anul trecut a fost de 101, dintre care două
- extracţia petrolului, 99
- alte ramuri. Aici se includ
39 cariere de piatră,
38 - piatră pentru construcţii,
una - piatră calcaroasă, ghips şi cretă,
60 - nisip şi pietriş.
Resurse minerale nemetalifere

Resurse de calcare/ Zăcămintele de calcare se utilizează ca piatră de construcție sau ca

material de acoperire. Cele mai importante se află în Valea Nistrului, în cursul inferior al
Râului Răut, Cioma, Răcovăț ți în sectorul Râșcani al municipiului Chișinău. Societatea pe
Acţiuni "CALCAR" este cea mai mare companie din regiunea nord-vest a Moldovei care
produce calcar pentru industria de zahăr şi cea metalurgica, precum şi piatră de calcar de
diverse fracţiuni.
Resurse de argilă. Se utilizează ca materie primă pentru producerea cărămizii și a țiglei la
fabricile din Chișinău și Tiraspol. Se găsesc la Bubuieci (cel mai exploatat), Mălăiești, Ceadîr
Lunga, Comrat, Drochia, Vulcănești.
Resursele de nisip și prundiș. Se utilizează producerea unui sortiment lard de sticlă, pentru
sticle de îmbuteliere (ÎS „Fabrica de sticlă din Chişinău”), pentru executarea formelor de
turnare a articolelor de metal. Nisipuri pentru fabricarea sticlei se găsesc la Florești,
Gvozdova, Codreni și Otaci. Nisipurile pentru matrițe (modelare) se valorifică doar unul la
Otaci (Ocnița). Nisipurile din depozitele meoțian-ponțiene se folosesc pentru fabricarea
produselor silicoase, la producerea cărămizii, blocurilor de beton, plăci de termoizolante.
Cele mai importante se află la Cahul, Ceadîr Lunga și Comrat. (in prezent avem 34
intreprinderi care produc beton din nisip) S.A. "Cariera Cobusca" este una dintre cele mai
mari întrerinderi miniere din Republica Moldova, volumul total de extragere a nisipului
constituind 50% din volumul total pe ţară. Pe parcursul anilor 2005, 2006 şi 2007 S.A.
,,Cariera Cobusca" a dobîndit şi realizat, respectiv 583,8; 317,4; şi 336,4 mii m3 nisip.
Extragerea zăcamintelor minerale și producerea și îmbutelierea apelor minerale și naturale
potabile
Fabricarea elementelor din beton, ipsos și ciment
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul pe baza de tarife sau contracte a materialelor de
construcție
Transportul auto de mărfuri și călători, etc.

În ultimii 4 ani nisipul de cuarţ pentru producerea sticlei nu a fost extras, iar odată cu
introducerea nisipului de cuarţ în lista de substanţe minerale utile de importanţă naţională,
agenţii economici s-au interesat neoficial despre procedura de atribuire a zăcămintelor de
substanţe minerale utile de importanţă naţională. Solicitări oficiale cu privire la atribuirea în
folosinţă a zăcămintelor de nisip de cuarţ nu au fost înregistrate din cauza procedurii lungi şi
anevoioase care nu le garantează în final obţinerea dreptului de extragere.
În ultimii 5 ani statul nu a alocat resurse financiare pentru efectuarea lucrărilor de
cercetare. Unica modalitate de a efectua cercetări a nisipului de cuarţ pentru producerea
sticlei este din contul agenţilor economici, iar sectoarele de subsol cercetate urmează să fie
transmise nu prin intermediul procedurii anevoioase şi îndelungate conform Legii cu privire
la concesiuni, dar conform prevederilor Codului Subsolului nr. 3-XVI din 2 februarie 2009
şi a Hotărârii Guvernului nr. 570 din 11.09.2009.

Resurse de ghips și de roci silicoase. Se găsesc la Criva, Drepcăuți. Se utilizează la

construcții, pentru fabricarea ipsosului, industria chimică (fabricarea acidului sulfuric) în
medicină, pentru tratarea solului.
Resurse de gresie și roci cristalin. Se utilizează ca piatră brută, piatră spartă, material de
acoperire a clădirilor, înălțarea monumentelor. Se găsesc la Cosăuți (Soroca, Vălcineț
(Ocnița), Egoreni (Soroca)

Gazul extras în sudul ţării

Pe lângă extracția substanțelor minerale utile în stare solidă, în țara noastră are loc și
extracția substanțelor minerale în stare lichidă, precum petrolul și apele minerale, și gazoasă
(gaze naturale). Totodată, în sudul țării au fost identificate rezerve modeste de hidrocarburi,
precum petrol în Văleni, Cahul, gaz natural în Victorovca, Cantemir, și cărbune brun în
Etulia, Găgăuzia. Potrivit estimărilor efectuate, datele din perioada sovietică arată că rezerve
de petrol sunt de circa 2,1 milioane de tone și de gaze naturale – de 960 milioane metri cubi.
Ca rezultat al exploatării zăcământului de petrol Văleni și a manifestării de gaze naturale
Victorovca, în anul 2010 au fost extrase circa 12 mii tone de țiței și 9,1 mii metri cubi de
gaze.
În prezent pe teritoriul R. Moldova sunt cunoscute un zăcământ de petrol (Văleni) şi două
de gaz (Victorovca şi Bereşti). Zăcământul de la Bereşti este epuizat încă din anii 60 ai
secolului trecut, dar în celelalte două localităţi hidrocarburile sunt exploatate de o companie
americană. Astfel, lunar în satul Victorovca se extrag 10-12 mii metri cubi de gaze naturale,
care asigură consumul a trei localităţi. Contactat de TIMPUL, primarul
comunei Ciobalaccia, în componenţa căreia intră satul Victorovca, Sergiu Obreja, spune:
„faptul că se extrage gaz chiar de sub pământul cultivat de săteni „nu ne încălzeşte deloc”.
„Iniţial s-a încercat aprovizionarea cu gaze naturale a câtorva localităţi, însă cantitatea de gaz
nu a fost suficientă pentru cele 3,5 mii de persoane. Acum suntem conectaţi la gazoductul
rusesc. Chiar dacă la început gazul era un pic mai ieftin, acum plătim la fel în toată ţara, de
parcă şi acest gaz ar fi adus din Siberia”, spune primarul. El a menţionat că exploatarea
hidrocarburilor pe teritoriul comunei nu a influenţat situaţia economică a localităţii.
În anul 2016 indicele cifrei de afaceri în industrie a crescut față de anul precedent cu
12,9%, creștere susținută de industria prelucrătoare (+13,3%). Totodată, indicele cifrei de
afaceri s-a micșorat cu 16,5% în industria extractivă. În anul 2016 comparativ cu anul 2015,
indicele producției industriale a crescut cu 0,9%, ca urmare creșterii cu 1,8% a industriei
prelucrătoare. Industria extractivă și producția și furnizarea de energie electrică și termică,
gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut respectiv cu 15,8% și cu 1,0%.