See

discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.net/publication/236109933

Ceramica integrală: un pas înainte în estetica

dentară

Article · January 2007

CITATIONS READS

0 94

4 authors, including:

Ana Petre Marian Vladimir Constantinescu

Carol Davila University of Medicine and Phar… Carol Davila University of Medicine and Phar…
23 PUBLICATIONS 6 CITATIONS 19 PUBLICATIONS 2 CITATIONS

SEE PROFILE SEE PROFILE

Vlad Naicu
Carol Davila University of Medicine and Phar…
10 PUBLICATIONS 2 CITATIONS

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Aesthetic dentistry View project

All content following this page was uploaded by Ana Petre on 07 July 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 PROTETICÅ DENTARÅ
5
CERAMICA INTEGRALÅ: UN PAS ÎNAINTE ÎN
ESTETICA DENTARÅ
Asist. Univ. Dr. Ana Petre 1, Conf. Univ. Dr. M.V. Constantinescu1,
ªef Lucr. Dr. V.I. Naicu1, Asist. Univ. Dr. D. Påtroi2
1Disciplina Perfec¡ionare Medico-Dentarå, Facultatea de Medicinå Dentarå,
UMF „Carol Davila“, Bucure¿ti
2Disciplina de Proteticå Fixå ¿i Ocluzologie, Facultatea de Medicinå Dentarå,
U.M.F. „Carol Davila“, Bucure¿ti

REZUMAT
O scurtå trecere în revistå a principalelor sisteme integral ceramice. De la sfâr¿itul anilor ’50 ¿i pânå în prezent sistemele integral
ceramice evolueazå permanent atât din punct de vedere al fiabilitå¡ii cât ¿i al aspectului estetic. Aceastå evolu¡ie permite aståzi
utilizarea lor pe scarå largå cu îmbunåtå¡irea în mod vizibil a ratei de succes a tratamentelor dentare estetice.

Cuvinte cheie: sisteme integral ceramice, rezisten¡å mecanicå, estetic

ABSTRACT
A short review of the most used all-ceramic systems. All-ceramic systems have been improving continuously from the late ‘50s
until now. The main task was the improvement of mechanical features and the aesthetic ones. Thank to this evolution we can use
them today as a popular aesthetic dental cure.

Key words: all-ceramic systems, flexural behavior, aesthetic

În ultima vreme, în estetica dentarå se pune un
accent tot mai mare pe naturale¡e. Pacien¡ii nu-¿i
mai doresc doar refacerea arcadelor dentare cu un
material „bun ¿i rezistent, ci ¿i un aspect cât mai
plåcut posibil“.
Tratamentul oro-dentar complex ¿i complet
trebuie så redea pacientului atât abilitå¡ile
func¡ionale masticatorii, senza¡ia de confort, cât
¿i aspectul estetic pierdut.
Tendin¡a generalå în medicina dentarå este de
înlocuire a unor materiale care, de¿i råspund bine
cerin¡elor func¡ionale, din punct de vedere estetic
laså de dorit. Astfel, aliajele metalice utilizate în
tratamentele stomatologice, de la aliajul de
amalgam pânå la restaurårile protetice metalice,
chiar ¿i din aliaje din aur, pierd teren în fa¡a noilor
genera¡ii de compozite sau de ceramicå integralå.
Restaurårile integral ceramice au fost realizate
pentru prima oarå în anul 1886 de cåtre C.H. Land
care a inventat tehnica realizårii coroanelor ¿i inlay-
urilor integral ceramice pe folie de platinå. Cu toate
avantajele estetice cunoscute aståzi, dar cu
neajunsul unei rezisten¡e mecanice reduse, ele nu
au avut un mare succes fiind declasate în anii ’40
de apari¡ia rå¿inilor acrilice, mai u¿or manevrabile,
pre¡ de cost scåzut ¿i aspect estetic mul¡umitor.
Rezisten¡a scåzutå la uzurå ¿i permeabilitatea
crescutå în mediul bucal au determinat restrângerea
indica¡iilor de folosire a rå¿inilor acrilice la
tratamente provizorii.
Aten¡ia cercetåtorilor a fost îndreptatå din nou
cåtre ceramica dentarå. La sfâr¿itul anilor ’50 au
apårut materiale ceramice pentru uz dentar cu
coeficient de dilatare termicå apropiat de al
aliajelor dentare fåcând posibilå realizarea
coroanelor metalo-ceramice care reprezintå ¿i
aståzi solu¡ia de tratament cu cea mai largå
råspândire.
În cazul coroanelor metalo-ceramice, datoritå
comportamentului diferit, sub ac¡iunea for¡elor
mecanice ¿i termice al celor douå tipuri de
materiale, apare riscul desprinderii componentei
fizionomice de pe capa metalicå de suport. Fisura
poate apårea, fie în masa ceramicå, fie în grosimea

REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 1, AN 2007 49

50 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 1, A N 2007

stratului de oxizi de legåturå sau, foarte rar întâlnit,

în grosimea metalului. Acest neajuns se poate în-
låtura, fie prin realizarea capei de suport dintr-o
ceramicå cu rezisten¡å mecanicå crescutå al cårei
aspect mai pu¡in estetic trebuie mascat cu straturi
succesive de ceramicå, printr-o tehnicå asemånå-
toare cu cea folositå la coroanele metalo-ceramice,
fie prin realizarea întregii reconstituiri dentare
dintr-o ceramicå specialå care îmbinå ambele
caracteristici: rezisten¡å mecanicå crescutå ¿i efect
estetic foarte bun.
În anul 1965 McLean ¿i Hughes folosesc prima
ceramicå ranforsatå cu particule de aluminå în
concentra¡ie mai mare, pentru capa de suport ¿i
mai scåzutå, pentru restul coroanei din conside-
rente fizionomice, îmbunåtå¡ind proprietå¡ile me-
canice cu aprox. 40% fa¡å de ceramica feldspaticå.
Mai târziu, în anul 1985 Michael Sadoun dez-
Figura 1
voltå aceastå tehnicå adåugând în compozi¡ia ce-
ramicii aluminoase pentru capå, oxizi de zirconiu layering cu sistemul de ceramicå de machiaj
¿i magneziu care au determinat o cre¿tere a rezis- Eris®. Rezisten¡a la flexiune este de numai 120
ten¡ei la flexiune pânå la 600Mpa. Sistemul se MPa (Fig. 2).
nume¿te In-Ceram® ¿i este realizat prin infiltrarea
unei structuri poroase din aluminå ob¡inutå prin
sinterizare cu sticlå pe bazå de aluminosilicat de
lanthan. Se recomandå pentru realizarea de recon-
stituiri dentare de micå întindere (inlay, onlay) sau
mai mare întindere (coroane, pun¡i frontale). Nu
se recomandå pentru fa¡etåri.
O a doua posibilitate este ceramica turnatå.
Masa sticloaså Dicor® este turnatå într-un con-
formator ob¡inut dupå tehnica clasicå a machetei
de cearå ambalate. Structura sticloaså ob¡inutå
astfel este ulterior supuså unui proces termic de
ceramizare prin care se formeazå cristale de micå Figura 2
cu rol în rezisten¡å (125 MPa).
Dupå acest proces piesa ob¡inutå are un aspect Indica¡iile acestui tip de ceramicå se limiteazå
foarte asemånåtor cu al smal¡ului dentar. Indivi- la micropoteze unidentare: inlay, onlay sau
dualizarea reconstituirii se face prin acelea¿i tehnici coroane solitare.
descrise mai sus. Acest sistem este indicat pentru Empress® II este o variantå îmbunåtå¡itå care
realizarea coroanelor ¿i fa¡etelor in zona frontalå, con¡ine în masa ceramicå cristale de disilicat de
inlay ¿i onlay în zona lateralå. Trebuie men¡ionat litiu a cåror formå seamånå cu cea a prismelor de
un avantaj important al sistemului Dicor® ¿i anume smal¡ (Fig. 3).
abrazarea mai reduså a din¡ilor antagoni¿ti. (Fig.1)
O altå metodå de ob¡inere a nucleului dur este
presarea la temperaturå crescutå (IPS Empress®,
Optec®) sau joaså (Cerapress®, Cerestore®®) a
unor mase ceramice cu diferite compozi¡ii.
Sistemul IPS Empress® I con¡ine ingoturi din
ceramicå ranforsatå cu cristale de leucit (silicat de
potasiu ¿i aluminiu) din care prin presare la
temperaturi înalte (1170 °C) se realizeazå capa de
suport într-o formå apropiatå de dintele natural.
Individualizarea esteticå este ob¡inutå prin tehnica Figura 3
REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 1, AN 2007
Având o rezisten¡å crescutå (350 MPa) capa de
suport poate avea o grosime mai micå ¿i permite
construirea corpului coronar din straturi succesive
de ceramicå feldspaticå cu efect fizionomic mai
bun. Se poate folosi ¿i sistemul Eris®.
Indica¡iile sistemului Empress® II se extind ¿i la
pun¡i unidentare în zona frontalå ¿i lateralå pânå la
premolari inclusiv dacå sunt îndeplinite câteva condi¡ii:
– spa¡iu pentru intermediari – maxim 9 mm
mezio-distal;
– zona posterioarå – maxim 11 mm mezio-
distal;
– zona anterioarå – cel putin 6 mm înål¡ime,
minim 5 mm din foseta centralå;
– punctul de contact trebuie så aibå cel pu¡in
4 mm înål¡ime (Fig. 4).
Figura 4
În ob¡inerea aspectului final al coroanei
concurå mai mul¡i factori. În cabinet, medicul
determinå atât culoarea finalå a coroanei cât ¿i
culoarea bontului protetic care poate fi dinte
natural sau refacere corono-radicularå cu pivot
intraradicular din fibrå de sticlå ¿i compozit.
Tehnicianul cu ajutorul unei truse speciale poate
realiza bonturile de lucru în culori dentare diferite.
Pe aceste bonturi se realizeazå aspectul natural al
coroanei prin depunerea de straturi succesive de
ceramicå (Fig. 5).
Figura 5
51
Trusa de ceramicå permite crearea efectelor de
fluorescen¡å specificå dentinei ¿i de opalescen¡å
¿i transluciditate a smal¡ului.
La final, în cabinet, medicul are posibilitatea
unor ultime retu¿uri în vederea integrårii coroanei
sau fa¡etei în aspectul estetic al arcadei prin
folosirea cimenturilor pe bazå de rå¿ini compozite
de culori diferite.
Perspectiva de a simplifica etapele de laborator
¿i de a elimina straturile fizionomice cu rezisten¡å
scåzutå pentru mascarea nucleului dur a dus la
apari¡ia ceramicilor cu duritate crescutå ¿i în acela¿i
timp estetice fabricate industrial ¿i care se prelu-
creazå prin frezaj computerizat sau sonoero-
ziune.(Vita Cerec®, Dicor Cerec®).
Lipsa metalului la sistemle integral ceramice
oferå un mare avantaj estetic. Opacitatea ¿i culoarea
gri a metalului nu mai trebuie mascate prin straturi
de ceramicå în defavoarea aspectului natural.
La coroanele integral ceramice alåturi de acest
avantaj major se mai poate adåuga:
– sacrificiu de substan¡å dentarå mai mic - 0,6
- 2 mm;
– sunt mai u¿oare;
– au retentivitate mai mare pe bontul protetic
dacå sunt cimentate prin tehnica adezivå;
– sunt inerte din punct de vedere chimic;
– nu existå riscul desprinderii componentei
ceramice de pe suportul metalic;
– nu mai apar modificåri de culoare la nivel
gingival;
– dacå este necesar un tratament endodontic,
orificiul de acces se poate obtura cu material
compozit.
De asemenea trebuie men¡ionate ¿i cazurile în
care coroanele metalo-ceramice nu pot fi înlocuite
cu cele integral ceramice ¿i anume: pun¡i mai mari
de un intermediar, pun¡i în zona molarå, pun¡i
totale, pun¡i pe implanturi, coroane pe din¡ii stâlpi
ce sus¡in elemente de men¡inere ¿i stabilitate pentru
proteze scheletate.
De¿i existå cazuri în care cerin¡ele de ordin
mecanic restrâng plaja de utilizare a coroanelor
integral ceramice, apari¡ia lor ¿i avantajele utilizårii
lor constituie un pas înainte în estetica dentarå.
CAZ CLINIC
Pacienta D.E., în vârstå de 21 ani se prezintå la
clinicå cu dorin¡a de a i se remedia o colora¡ie den-
tarå la nivelul lui 1.2 datoratå devitalizårii. (Fig. 6)
52 REVISTA R OMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOL. LIII, NR. 1, A N 2007

BIBLIOGRAFIE
1. Bratu D., Leretter M., Rominu M., Negru¡iu Meda, Fabricky
M.: Coroana mixtå – edi¡ia a II-a, Ed.Helicon, Timi¿oara, 1998.
2. Hondrum S.O – A review of the strength properties of dental
ceramics. J Prosthet Dent. 1992 Jun;67(6):859-65.
3. Kelly J. R., Nishimura I., Campbell S.D – Ceramics in dentistry:
Historical roots and current perspectives. J Prosthet Dent. 1996
Jan;75(1):18-32.
4. Rizkalla A. S., Jones D. W – Mechanical properties of commercial
high strength ceramic core materials. Dent Mater. 2004
Figura 6 Feb;20(2):207-12.
a – Aspectul ini¡ial al lui 1.2 5. Rosenblum M.A., Schulman A – A review of all-ceramic
restorations. J Am Dent Assoc. 1997 Mar;128(3):297-307.
6. Rosenstiel F. S., Land F. M., Fujimoto J – Contemporary fixed
prosthodontics, 2 nd edition. St.Louis, Baltimore, Boston, Chicago,
London, Philadelphia, Sydney, Toronto, 1995
7. Taskonak B., Sertgöz A – Two-year clinical evaluation of lithia-
disilicate-based all-ceramic crowns and fixed partial dentures. Dent
Mater. 2006 Nov;22(11):1008-13. Epub 2005 Dec 20.
8. Tinschert J, Zwez D, Marx R, Anusavice KJ – Structural
reliability of alumina-, feldspar-, leucite-, mica- and zirconia-based
ceramics. J Dent. 2000 Sep;28(7):529-35.
9. *** Scientific documentation Ivoclar-Vivadent – Ivoclar Vivadent
AG ,Schaan, Liechtenstein

Figura 6
b – Aspectul bontului protetic

Figura 6
c – Aspectul estetic final al lui 1.2

View publication stats