PROCESUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE

SEMNELE SI SIMPTOMELE CARACTERISTICE PACIENTULUI CU AFECTIUNE

CARDIACA

REPERE SEMIOLOGICE

DUREREA

A. DUREREA PRECORDIALA - FIZIOPATOLOGIA : Efortul, debitul sanguine in arterele

coronariene neproportional cu cererea metabolica a miocardului datorita unei vasculatizatii
scazute sau rezistentei periferice crescute in patul vascular,

In cazul ingustarii lumenului arterei coronare epicardice ( mai mult de 70% din diametru normal)
se produce o dilatare a arteriolelor in aval de stenoza care permite mentinerea unei perfuzii
suficiente in repaus . Dar cand cererea de oxygen creste ( efort fizic sau accelerarea ritmului
cardiac , vasodilatatia devine insuficienta si durerea de tip anginos apare secundar unui debit
sanguine coronarian insufficient

I. DUREREA ISCHEMICA- Durerea din ischemia miocardica este determinata de o oxigenare

insuficienta a muscghiului cardiac . Ischemia miocardica apare de fiecare dat cand exista un
dezechilibru intre aportul si necesarul de oxigen.

Ateroscleroza coronariana este astazi principala cauza de obstruare organica a arterelor coronare
. de asemenea concomitant se poate declansa un spasm coronarian tranzitor si reversibil care se
poate produce deasupra sau sub placa de aterom

Expresia clinica a ischemiei miocardice este CRIZA DE ANGINA PECTORALA DE EFORT

De multe ori criza de angina nu este perceputa de pacient ca o durere tipica . Cateodata
pacientul resimte o usoara jena, la inceput usor perceptibila si care in timp se exacerbeaza si se
transforma intr-o adevarata opresiune retrosternala intensa si angoasanta

Localizarea este variabila dar in cele ami multe cazuri ramane la nivelul regiunii precordiala

Iradierea :

In umarul stg sau pe fata interna a bratului , pumnului si extremitatea degetelor

La nivelul mandibulei

Rar difuzeaza la nivelul bratului drept sau la nivelul abdomenului

Reactii vegetative de insotire :

Frecventa cardiaca accelerate

Tensiune arteriala cresuta

Paloare, vertij , tulburari digestive ( grata )

Anxietate

La debut angina pectorala clasica este declansata de efortul fizic ( semn patognomonic) Ea
cedeaza la repus de cateva minute sau administrare de nitrati

II. DUREREA NEISCHEMICA

DUREREA DIN PERICARDITA - Inflamatia acuta sau subacuta a seroasei pericardice ( cu sau
fara tamponada) este responsabila de durerea din regiunea precordiala putand simula o ansina
pectorala Durerea este accentuate de miscarea de rotatie a toracelui , clinostatism, tuse, inspiratie

Durerea este diminuata odata cu acumularea lichidului intre foitele pericardului

DUREREA TORACICA DIN ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI

Aceasta afectiune grava este determinate de dezvoltarea unui hemetom la nivelul peretelul aortic
si survine cu ocazia dilacerarii intimei ( tunica interna a aortei)

Localizarea precordiala cand dilacerarea aortei se produce in segmental ascendant toracic

DUREREA DIN ARITMIILE CU RITM RAPID

Este o durere organica determinate de dezechilibru dintre nevoile metabolice ale miocardului
crescute datorita ritmului rapid si posibilitatea circulatiei coronariene de a satisface aceste nevoi .

Are aspect de durere precordiala tipica

Primul gest este de confirmare sau infirmare a cauzei

B. DUREREA EXTRACARDICA

DURERILE RADICULARE

Sunt provocate de compresiunea nervilor rahidieni

Au character de arsura

Sunt bine delimitate de bolnav ; apar brusc in spate si iradiaza in fata ( “in centura “)

DUREREA DIN ASTENIA NEURO-CIRCULATORIE

Nu au un substrat organic
Apar la persoane nevrotice , cu psihic labil in special la femei

Au un character de intepatura sau arsura , sunt localizate précis de bolanv , cu degetul, in

regiunea mamelonara stanga

Nu iradiaza

Nu au legatura cu eforturile

Pot dura ore intregi sau zile

DISPNEEA - dificultatea de a respira , caracterizata prin sete de aer si senzatie de sufocare .

FIZIOPATOLOGIE : apare cand scade rezerva cardiaca , mai ales in incapacitatea inimii stangi
de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta ( insuficienta cardiaca stanga )
in consecinta apare staza in circulatia pulmonara , cresterea rigiditatii pulmonare si sacderea
elasticitatii sale , fenomene care maresc efortul respirator si duc la aparitia dispneei . Dispneea de
origine respiratorie poate provoca insuficienta cardiaca dreapta

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA STG. :

hipertensiune arteriala

valvulopatii aortice si mitrale

ateroscleroza coronatiana

stenoza mitrala

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA :

bronsita cronica

emfizem pulmonar

DESCRIERE: respiratii frecvente ( polipnee) si superficiale

FORME:

dispneea de efort

dispneea vesperala – dispnee care se accentueaza seara

dispnee de decubit/ dispnee de decubit

dispneea paroxistica / astmul cardiac – dispnee care apare in accese si survine noaptea la
cateva ore de la culcare , brusc cu senzatie de sufocare , tuse neliniste
 edem pulmonar acut : criza de sufocare este insotita de expectoratie spumoasa, rozata , foarte
abundenta ; daca nu se intervine poate surveni moartea

EDEMUL PULMONAR ACUT – survine datorita cresterii presiunii in capilarul pulmonar (

astmul cardiac) sau hipertensiunii pulmonare ( stenoza mitrala stransa, insuficienta ventriculara
stanga )

Apare in urma factorilor care maresc presiunea capilara sau permeabilitateacapilara : obosela ,
effort, descarcare catecolamine

Simptome : - sufocare intense care impiedica pacientul sa stea culcat in pat,

- pozitie sexanda la marginea patului

- paloare, polipnee, anxietate, tuse, respiratie paroxistica Cheyne- Stokes –

alternanta de apnee si polipnee .

PALPITATII = batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii neplacute , suparatoare sub forma
unor lovituri repetate in reginea precordiala

CAUZE EXTRACARDIACE : stari de excitatie psihica , efort, abuz de excitante

cafea , tutun, ceai, alcool, medicamente : atropine, efedrina, extracte tiroidiene, tulburari
digestive, aerofagie, constipatie, anemie, hipertiroidismul, menopauza

BOLI CARDIO-VASCULARE

stenoza mitrala

hipertensiunea arterial

hipotensiunea arteriala

CIANOZA

DEFINITIE: coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor , datorita cresterii hemoglobinei

reduse in sangele capilar.

LOCALIZARE: este mai evidenta la nivelul obrajilor, nas, buze, degete

INTENSITATEA: proportionala cu valoarea hemoglobinei ( poate lipsii in anemie si este mult

mai evidenta in poliglobulie)

CAUZE: Boli congenitale ale inimii, insuficienta cardiaca, cord pulmonar acronic,

SIMPTOME RESPIRATORII: tuse, homeoptizie,

 SIMPTOME DIGESTIVE: dureri in epigastru, dureri in hipocondru drept, greturi, varsaturi,
meteorism epigastric.

SIMPTOME NERVOASE: Cefalee, ameteli, tulburari vizuale si auditive

Sincopa : anamneza de ischemie cardiaca, paloare constanta, durata mai lunga, ECHO, aritmii,
bloc total, semen cerebrale sau cardiace

ALTE SIMPTOME Febra( endocarsite, pericardite

Pulsabilitatea exaerata a arterelor

Hepatomegalia dureros

Edemul cianotic al membrelor inferioare

Tulburari neurocirculare

Accidente motorii : afazii, paralizii, hemiplegii pareze

SEMNELE FIZICE

1 INSPECTIA

INSPECTIA GENERALA :

- Pozitia pacientului : ortopneea – insuficienta cardiaca stg; pozitia genu-pectorala-

pericardita lichidiana

- Culoarea tegumentelor si mucoaselor: paloarea: endocardita lenta, cardita reumatica,

insuficienta cardiaca,

Cianoza : insuficienta cardiaca globala , boli cardiace cianogene

- Dansul arterial ( artere hiperpulsatile ) : insuficienta aortica si hipertiroidism

- Turgescenta venelor jugulare : insuficienta cardiaca dreapta

- Bombarea abdomenului : prin ascitasau hepatomegalie de staza – insuficienta cardiaca

dreapta

- Edeme declive : membre inferioare , regiunea sacrata

- Degete hipocratice – endocardita lenta

INSPECTIA REGIUNII PRECORDIALE

Boltirea regiunii precordiale ( marirea accentuate a inimii la copii si adolescenti)

 Retractia –simfiza pericardica

Sediul socului apexain

2. PALPAREA

SOCUL APEXIAN Normal localizat in sp. V intercostal stg. Prin marirea inimii se deplaseaza
in jos sis pre stanga ( HVS) si numai spre stanga ( HVD)

FREAMATELE : vibratii provocate de suflurile valvulare intense si aspre ; dau o senzatie tactila
asemanatoare cu “torsul de pisica “

FRECATURA PERICARDICA

PALPAREA ARTERELOR PERIFERICE( temporala, radiala , humerala, carotida, pedioasa,

tibiala posterioara, femurala ) permite decelarea elasticitatii si permeabilitatii arteriale

PERCUTIA ( marimea si forma inimii)

AUSCULTATIA : decubit dorsal , decubit lateral stang si in picioare

INIMA NORMALA :

zgomotul I –sistolic = inchiderea valvelor atrio-ventriculare +contractia miocardului ( VARF)

zgomotul II – diastolic =inchiderea valvelor aortice si pulmonare ( BAZA ) zgomotul I este
separate de zgomotul II prin SISTOLA = pauza mica . zgomotul II este separate de zgomotul I
prin DIASTOLA =pauza mare

MODIFICARI PATOLOGICE :

intarirea zgomotului al II- lea la aorta _ HTA

intarirea zgomotului al II- lea la pulmonara – stenoza mitrala

intarirea zgomot I la varf- stenoza mitrala

zgomot de galop = zgomot in trei timpi – insuficienta cardiaca

SUFLURI : zgomote supraadaugate

- organice : leziune a aparatului valvular

- functionale : dilatare a cavitatilor inimii , a aortei sau a. pulmonare

- sistolice ( insuficienta mitrala, stenoza aortica)

- diastolice ( stenoza mitrala, insuficienta aortica

FRECATURI PERICARDICE –pericardite

EXPLORARI FUNCTIONALE

1. PROBE CLINICE
2. PULSUL

Se cerceteaza pulsul radial care se palpeaza correct la ambele mani, cu 3 degete, pacientul fiind
in repaus; se numara pulsatiile timp de 1 minut.

FRECVENTA SI RITMUL

Normal: 70 pulsatii/min, ritm regulat

Tahicardie: puls accelerat

Bradicardie: puls rar

Neregulat: ritmul si intensitatea sunt inegale.

PULS BIGEMINAT: are 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o pauza lunga-
extrasistole

AMPLITUDINE/INTENSITATE

Masoara gradul expansiunii arteriale:

Puls mic si rapid: colapsul vascular

Puls saltaret si depresibil( pulsul CORRIGAN)-insuficienta aortica

Puls alternant-bataile sunt egale

DURITATEA/PRESIUNEA IN ARTERE

Dur-hipertensiune arteriala

TENSIUNE ARTERIALA/PRESIUNE ARTERIALA

Reflecta presiunea sangelui in sangele din artere sin u tensiunea peretelui arterial.

Tensiunea arteriala sistolica/maxima=sistola ventriculara

Tensiunea arteriala diastolica /minima= sfarsirul diastolei

Tensiunea diferentiala=diferenta dintre cele 2 valori

VALORI NORMALE( COMITETUL EXOERTI O.M.S.140-160 mmHg pentru maxima, si 90-
95 mmHg pentru minima)

MASURAREA CORECTA

Bolnav in repaus fizic si psihic ( culcat timp de 10,20 min)

Inregistrari multiple inregistrandu-se cea mai mica valoare

Masurarea se face intotdeauna la acceasi ora si utilizand acelasi tip de aparat

T.A. trebuie masurata la humerala, bilateral, in crinostatism, in ortostatism si la membrele

pelvine (T.A. este mai mare decat la cele toracice cu 20-40 mmHg pentru cea sistolica si cu 10-
20 mmHg pentru cea diastolica)

METODE UTILIZATE:

Metoda palpatorie

Metoda oscilatorie sau ascultatorie

VALORI PATOLOGICE:

Hipertensiune arteriala

Insuficienta aortica

Blocul total

Hipertiroidism

Cuarctatia de aorta

In colaps scad ambele tensiuni

PROBE HEMODINAMICE

DEBITUL CARDIAC - Reprezinta o consecinta a activitatii cardiace, inima propulsand cu

fiecare sistola in artera aorta si pulmonara cate 60-70 ml. sange= debit sistolic

Debit cardiac=cantitatea de sange expulsata de fiecare ventricul intr-un minut ( D.S. x frecventa
cardiaca ) aproximativ 5-6 l. sange

Debit cardiac marit: effort, emotii, sarcina, stari febrile, anemii, hipertiroidism, corp pulmonary
cronic

Debit cardiac scazut: insuficienta cardiaca, soc, tahicardi,stenoze valvulare, pericardite, fibrlatia
atriala
 PRESIUNEA VENOASA - Reprezinta presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor
venelor. Pentru determinare se poate folosi manometru Claude sau un simplu tub gradat= metoda
directa

Crescuta: ICD, pericardita constrictiva, emfizem pulmonar,compresiunea cavei drepte superioare

TIMPUL DE CIRCULATI e - Reprezinta timpul necesar sangelui care sa pargurga un segment

al sistemului circulator . Se determina prin introducerea unei substante in sistemul venos
periferic si cronometrarea timpului necesar aparitiei reactiei.

Timpul brat – limba ( vena bratului- capilar periferic) = 13 ‘’- se utilizeaza de colin ( gust amar)
sau gluconat de calciu ( senzatie de caldura)

Timpul brat- plaman ( vena bratului – capilar pulmonar ) – 6 ‘’ se injecteaza eter

Timpul brat-brat = 20-25 ‘’

PATOLOGIE

Alungirea timpului brat – limba: ICS, pericardita constrictiva,

Alungirea timpului brat- plaman: ICD, pericardita constrictiva

Scurtarea timpului brat- limba: anemii, febra, hipertiroidism

Scurtarea timpului brat plaman: trahicarti hipertiroidism, anemii, febra

ELECTROCARDIOGRAFIA

FONOCARDIOGRAFIA - Metoda care inrecistreaza graphic zgomotele si suflurile produse de

inima cu ajutorul unui microfon asezat la nivelui diferitelor focare de ascultatie

.SFIGMOGRAFIA- INSCRIEREA GRAFICA A PULSULUI ARTERIAL

FLEBOGRAFIA- INREGISTREAZA PULSATIA VENEI JUGULARE

CATETERISMUL INIMII- PERMITE:

Precizarea diagnosticului bolilor congenitale

Masurarea presiunilor intracavitale

Efectuarea angiocardiografiei

EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMII

Radioscopia:examen direct, permite examinarea in miscare a cordului, fiind extreme de subiectiv

Radiografia – ofera o imagine obiectiva permitand comparatia in timp

Angiocardiografia-examen care pune in evidenta cavitatile inimii si arboreal vascular cu ajutorul

unei substante de contrast

Radiografia apreciaza:

Pozitia: o treime din umbra inimii se afla la dreapta liniei mediene si 2/3 la stanga

Marimea: inima este marita cand marginea dreapta depaseste marginea coloanei cu aproximativ
3 cm iar cea stanga depaseste linia medio-claviculara

Forma: culcata-configuratia aortica, ridicata-configuratie mitrala, sferica sau globulara

Marginea dreapta, arcul superior= cava superioara, arcul inferior= artriul drept

Marginea stanga: arcul superior=butonul aortic, arc mijlociu ( concav) – a. pulminara si

urechiusa stanga, arc inferior- ventricul stang

Opacitatile – calcificari pericardice sau vulvolare