Din Semnele Timpului adunate

Dacă guvernul ar lua acţiuni simple, care să ajute la prevenirea bolilor care apar din cauze ce ţin
de stilul de viaţă, atunci bugetul de stat ar avea mai mulţi bani pentru a investi în ridicarea
standardului de servicii medicale, și ar putea finanţa mai ușor accesul oamenilor la servicii de
calitate.

Eu nu mi-am urât niciodată munca. De ce? Pentru că este plină de sens. Banii nu sunt suficienţi.
Trebuie să ai un sens. Și dacă nu pui suflet, nu ai cum să ai sens. (,,Nu poţi iubi fără să fii
rănit”. Un interviu despre suflet, cu cardiologul Peter Landless)

La un curs, profesorul ne-a vorbit despre Epistola către Romani, pasajul care spune că, atunci când
lucrezi, eşti plătit pentru munca ta, însă harul nu e ceva ce să primeşti muncind, ci ne este dăruit de
Dumnezeu, iar noi suntem mântuiţi prin har şi credinţă. Cuvintele acelui profesor mi-au rămas în minte.
Atunci am înţeles mesajul Evangheliei, am înţeles că Domnul mă iubeşte, mă acceptă aşa cum sunt şi că
nu trebuie să depun vreun efort pentru a primi harul, acesta ne e dăruit de Dumnezeu. Atunci lucrurile au
început să se schimbe în viaţa mea. (Suferinţa nu este permanentă)

Pentru un creștin, a trăi din belșug, adică într-o bogăţie de emoţii bune, este un obiectiv de viaţă.
Dacă îmi ajut aproapele, voi avea sentimente pozitive, pe care le putem traduce în hormoni buni,
un mesaj bun pentru organismul meu. Dar, dacă religia este ceva care mi-este impus din exterior,
dacă îmi trăiesc religia cu forţa, atunci – am să spun ceva foarte dur acum – mai bine să nu fiu
religios deloc. Dacă îţi trăiești frumos viaţa spirituală, lucrul acesta este o reţetă anticancer.
Există o legătură între boală și emoţiile negative – ipocrizie, invidie, tristeţe, furie continuă.
Există o disciplină medicală, psiho-neuro-endocrino-imunologia, care asta studiază: modul în
care emoţiile noastre, chiar și viaţa noastră spirituală, ne pot influenţa sănătatea fizică.

Cu toţii ne atingem obiectivele de

îmbunătăţire a stilului de viaţă urmând căi
mai mult sau mai puţin diferite. Unii mai
devreme, altii mai târziu. Nimeni nu are
dreptul să îl judece pe celălalt. („E nevoie de
mai mult decât broccoli pentru a salva o
viaţă”. Interviu cu dr. Raniero Facchini