SPECIAL ARTICLES KARL JASPERS: VIZIUNEA FILOSOFICA A UNUI PSIHOPATOLOG DE GENIU Octavian Buda' Abstract: The interface between the humanities sciences is given under their philosophical arguments and the complementary Weltanschauung. Close logic discourse centered on human, regardless of the particular discipline subtended by disease, it is philosophical. Therefore, imerference between psychiatry and philosophy is the ‘most complex possible and can be subsumed under the specter of anthropology as a science of human beeing. From this point of view let's observe, on the one hand, the prevalence of openings to philosophy offered by psychopathological theories such as Freudian ‘psychoanalysis (which wanted a metapsychology) and, on the other hand, that distinguished personalities of Philosophy were interested in psychiatric issues and wrote in the spirit of the history of medicine and cultural asttudes, and here we quote important names such as Michel Foucault and Maurice Merleau-Ponty. In the twentieth century, however, there was a high profile personality, an extraordinary cultural versatility, which was equally a bookmark for both philosophy, theology, anthropology and psychiatry: the case of Karl Jaspers. Key words: philosophy, psychiatry, specter of anthropology, psychopathological theories. Reewmat: Interfaga dintre stingele umaniste este dati de temeiul Jilosofic al argumentatie! acestora si de Weltanschawung- ul complementar, Logica strénsa a discursului centrat ‘asupra omului,indiferent de domeniul particular subintins de disciplina afectata, este una de ordin filosofic. De ‘aceea, interferentele dinire psihiatrie si filosofte sunt dintre cele mai complexe cu putinté si pot fi subsumate spectirului mai larg al aniropologiei ea stinja-rector a tumanului, Din acest punct de vedere sd abservim, pe de o parte, prevalenta unor deschidericitrefilosofie oferit de ‘eorii psihopatologice precum psihanaliza freudiand (care a dorito metapsthologie), dar si pede alta part, faptul ci distinse personalitati ale ilosofei au fost atrase de aspecte psihiatrice i au scris in spirtul istoriei medicinei i al mentalitigtor cultural, iar aici putem cita nume importante, precum Michel Foucault sau Maurice Merleau-Ponty: in secolul al XX-lea a existat ins 0 personalitate de mare anverguri, de 0 polivalenta culturala exceptionala, care a fost in egal misurd un rnume de referinté atdt pentru flosofie, antropologie si teologie, eat gi pentru psihiairie: este vorba de Karl Jaspers Cuvinte cheie: filosofie, psihiatrie, antropologiei teoriipsihopatologice spectrul PROLEGOMENE LABIOGRAFIAJASPERSIANA Germanul Karl Jaspers (1883-1969) este, altur de Martin Heidegger (1889-1976), ,corifeu curentului filosoic al existefialismului, Cei doi contemporani au fost considera, pe bund dreptate, drept paring fondatori™ ai acestei perspective metafizice. Existentialism jspersian este unul mai putin speculativ si mai agezat empiric docat viziunea lui Heidegger, fundata msi ales pe o bazi etimologicd si traditional metafizicd, De ce o asemenca apreciere valoica? Pe deo parte, pentra cd acest tip de existentialism iyi rage seva din filosofia antropocentied. prezenta in textele anor precursor a Friedrich Nictsche sau Siren Kierkegaard, jarpe de alti parte, pentru c tema liberi individual si a adeviruluisrdbateintreaga operé umanist jespersiaa In plus, experiena clinica si cercetarile psihiatrice i-au oferit lui Karl Jaspers un alt Grund empitc si pozitvist, tult mai racordat nevoilor si speranfelor generate de existareasubspecia condijieiumane. Jaspers sa niseut in nordel Germanic, ta Oldenburgin 1883, mama se find fica unui fermicr local iar taal si un jurist de mared, Dispatele si dezbaterile. Togice purtate in sdnul familie cu tat sdu au slefuit tandrului Karl apetiul pentra speculajiune i penta IMD, PRD Peychitry at National Istiuteof Legal Medicine “Mina Minovei”, Bucharest; Asociate Profesor at History of Medicine Departmen Unversity of Medicine and Pharmacy "Carol Davila", Bucharest. Received February 06, 2013, Revised Apri 08,2013, Accepted May 6, 2013 39Octavian Buda: Karl Jaspers: Viziunea filosofied a unui psihopatolog de geniu sgindirea conceptuali avant la letire, De timpuriu a fost interesat de filosofc, dar din rajuni pragrnatice a ales si studieze dreptul la universitate, a si continue o radiie de familie. Cutind gi-a dat insi seama of nu aceasta era materia sa favorit, astfel inedt in 1902 a tneeput si studieze medicina, Jaspers a absolvit Facultatea de Medicina in 1909 gi a fneeput si Tuereze Ta spitalul de psihiatric in Heidelberg, acolo unde si Emil Kracpelin Tucrase cu cafiva ani inante, Minte deoscbit de critica si ‘ai ales alergicd Ia sabloane cognitive, Karl Jaspers @ {njeles rapid c¥ este nevoie de o alts paradigms psihatricd inunghiulcdreia si poatd fi studiate gi eventual vindecate ‘maladiile sufletesi, Nemuljumit de_modul in care ccomunitatea medicalé din vremea sa privea studiul boli mentale, acesla a nizuit si modifice radical cimpul teoretical psihiatre. Tn 1913, Jaspers cistigs prin concurs un post temporar de profesor la universitatea din Heidelberg. Postul a devenit apoi definitv gi savantal din Oldenburg ‘nu a mai evenit la practiea clinica, ei armas la eater La virsta de 40 de ani, Jaspers si-a indreptat atenfia dinspre psihologic spre filosofie, dezvoltind si amplificdnd teme pe care doar le schijase in stuile ui psihiatrice. A devenit in foarte scurt imp, unul dinte cei mai-mati filosofi contemporani, respectat atit in Germania, et iin intreaga Europa, in 1948, Karl Jaspers sa mutat la Universitatea din Basel, Elveti, Else stinge din iat la 26 februari 1969, Jn lucrarea sa, intitulaté generic Filosofte volume, 1932) Jaspers trece in revistl istoria vastului domeniu metafizie si realizeaza o ampla introducere in temele sale majore, incepind cu stiinja modem si empirismul, Jaspers ne alrage atengia i atunei end privim realitatca ne confruntim cu granite pe care metoda -empirica (stiintifica) nu le poate transcende. Obstacolele ‘generate de incapacitatea mingii omenesti de a patrunde si controla cognitiv realitatea pot fi insi abordate cu instrumente speciale, din care semtimentul_altertii divine nu poate fi abolit, iar aceasta trdire se bucutl de resorturi mai curind irafionale, in oriee az finind de 0 logicé sui generis, diferi fundamental de logica aristotelicd a terului exclus, Din acest punet de vedere, individu este pus in faa unei alegeri: fe se seufunda in disperaregiresemoare, fie face un salt spre ceeace Jaspers nuumeste Transcendenfa, in timpul acesteiadevarate depisiri ontologice eu mizi gnoseologicd, indiviaii se confrunti eu propria lor libertate fark limite, pe care Jaspers © mumeste Existenti, si pot accesa, in final, ‘experienja vieluirit autentice, Transcendenja e pentrt Jaspers, ceca ce exist dincolo de lumea spatio-temporal Unii comentatori cred ef prin formularea Transcendentei ca ultima non-obiectivitate, Jaspers ar fun reprezentant ‘modem al monismului religios, desi Karl Jaspers a subliniat continu necesitatesrecunoastri vliditii att a subicetivitii, et gia obiectvitati in plana cunoasterii sistematice. Desi a respins int-un mod explicit toate doc- trinele religioase, Karl Jaspers i-a influenjat extrem de ‘mult pe mari teologi contemporani Rudolf Bultmann si Paul Tillich, mai ales prin enunjarea filosofiei transcenden(e sia limitelor experien(ei umane. Jaspers a purtat 0 polemic publicd cu Bultmann, in care a criicat vehement tentativa acestuia de a demitologiza cres- tinismul, Tradijia gndiii mistice occidentale, in special 40 idee tui Meister Eckhart si Nicolaus Cusanus, 1-a inluenjat profund pe Karl Jaspers, Cardinalul Nicolaus Cusanus (1401-1464) reprezint3, dupa Jaspers o personalitate unie8 in secolul in care a trait singurulfilosof de rang, fara o origine intt-0 coald anume, raf a indul Iu ereatoral une seolt anume. El a reprezentat o personalitate care a fost gi s-a defint prin sine insisi, avand o staturé. speculativa catogoric autotclicd. Mai mult decét atét: profiul lui Cusanus pare a se sustrage oriedror ordonari stricte in planul istorii filosofiei. Potivit lui Jaspers, Cusanus incheie istoria filosofiei medievale si depaseste armonia ei, deschizind drumul etre discursul eartezian side aici elitr filosofia modem, Jaspers il priveste pe Cusanus din perspectiva constinjei de sine a spiritului care se dezvoltt creator (Selbstbewusssein des Geistes als schopferische Tatigkit) sil considers pe acesta un cercetitor pentru care constructia matematied este un_principiu fundamental al cereetiii, Aceasta ultima idee este in prelungirea conceptilor catalanului Raimundus Lullus, care au influenjat direct pe Cusanus. Jaspers i pozitioncazi pe Cusanus in eadrul marilor ginditori (die zgrossen Philosophen) in grupul acelora care au gasit nlinistoa" si a edror metafizicd este una ,aduedtoare de liniste* (Ruhebringende Metaphysiker), alaturi de Parmenide, Heraclt, Poti, Anselm sau Spinoza Jaspers a’ studiat foarte atent si filosofia Orientului, in special oprindu-se asupra budismului, cu care s-a descoperit afinititi de esenj. Spirit democrat convins, el a scris impotriva ameningarlor la adresa li bertiti umane generate de catre schimbrile produse in stiinfd sau in structura interna a insttuilor politice ale lumii moderne. Om de mare caracte, ganditorul german sia abandonat pentru scurti vreme catedra dela Heidelberg, in timpul eclui de-al doilea razboi mondial, pentru cd sofia sa era evreicé, Dupé rizboi, g-a reluat activitatea de profesor si, in volumul Chestiunea vinovafie’ germane, aexaminat eoria vinovatiei coletive a poporului german, pirtas, in opinia sa, Ia atrocitiile comise de regimul’ nazis. Ultima sa mare carte de sistematizae a ilosoieiexistentci este Von Der Wahrheit (Despre adevir), 0 abordare care practic rezumi conceptual constrcia sa metafizicd deo viata. Totusi, cea mai accesibila cartea a sa este una de popularizare si se rnumeste Filaso/ia pe inelesultuturor. Din pacate, operele Jui Jaspers sunt publicate in limba roméni doar fragmentar, sub forma unor articole sau culegeri de texte cditat inreviste de specialitate. CONTACTUL CU CLINICA PSIHIATRICA DE LA HEIDELBERG, 1910 {In 1910, in perioada in care a Iucrat la Clinica de Psihiatrie din Heidelberg, condusi la avea vreme de Franz Nissl, Jaspers a publicat un studiu in care examina teza daca paranoia era un aspect al tulburirii de personalitate sau doar 0 consecin(a a schimbarilor biologice. Desi nu aducea idei fundamental noi, articolul propunea © nou metodi de abordare psihopatologicd. Karl Jaspers a studiat pacientii psihiatrici in detaliu, oferind informatit biografice, dar si ummarind si notind reacfiile pacientilor gi pparerile acestora despre proprille simptome. Acesta cra inceputul metodei biografice descriptive, care a devenit 0 abordare fundamentala in psihiatrie, Jaspers esteconsiderat unul din principal creatori ai psihopatologiei ‘moderne, in sensul elaboritii unor principii metodologice fundamentale care au completat rezultatele observatilor clinice obinute de scoala lui Kraepelin. Mai mult, Jaspers a introdus, alituri de nofiunea de proces psibie™, si pe aceea a ,experienfei delirante primate", considerats ca punet de plecare al delirului adevarat, trit, primar gi neomogen—das Wahn. ‘Dupa Jaspers, un inceput al experientei delirante primare trait de bolnavul schizofren este ,dispozitia deliranta" ~ Wahnstimmung, © stare afectiv’ inefabila, difuza, vagl, fard un conginut ideatic precis, tnsoyitd de instabilitate gi de incertitudine, Din aceasta stare greu de suportat bolnavul ,giseste scdpare numai_ in ideile delirante primare, clasate de Jaspers in trei categorit perceplii delirante — Wahnwahrnehmung, reprezentici delirante ~ Walnvorstellung si intuit’ delirante Wahneinfall. Aceste idei delirante primare nu deriv’ din stiri afeetive ori din tulburdri senzoriale si mu pot fi infelese prin mijloace psihologice (Jaspers considera totusi ci experienfa deliranta primara este intr-o anumitd ‘masura si,secundara une’ trairi particulare, trfire mumit Erlebnis si resimita ca un fel de eveniment interior cu reverberatit fective. Trdirea acestor ,experienfe delirante primare" incomprehensibile este caracteristied procesului sehizofren. in avelasi sens, subliniind polimorfismul acestei boli si dificultafile’ majore de creare a unei criteriologit psihopatologice clinice unitare, Jaspers afirma in 1922: ,Schizofrenia este o nofiune neclar delimitaté si infinit de bogatd. Ea este o realitate imensd, ccare se ecunoaste nu dupa semne simple, obiective $i usor sesizabile, ei dupd complexitatea fenomenclor psihopatologice’ EXPLICATIE $I INTELEGERE IN §THINTELE ANTROPOLOGICE Pentru a injelege contributia lui Jaspers, care nu si-a pierdut nici astizi din actualitate, este necesar si analizim, fie si en passant, controversele cu caracter ‘metodologic ce s-au purta in jurul preciziri (sau negarii) unui specific al siinfelor antropologice. Din adoua jumatate a secolului trecut si pand astizi exist intreaga literatura in cadrul teoriilorstiinifice care fie susfin, fie contesta existenja unor particularitagi ireduetibile care ar caracteriza metodele de cercetare in ccadrul stinfelor umane sau antropologice si care, mai ales in secolul trecut, erau numite si stiinfe morale. Fiecare ccurent igi are proprii si reprezentanyi. Astfcl, exponentii filosofiilor de tip empirist si pozitivist, de la Auguste (Comte si John Stuart Mill i pan la autori contemporani precum Karl Popper sau Carl Gustav Hempel, sustin in eseni ci stiinja are 0 metodologie unitari care se risfrdnge similar asupra diferitelor domenii ale sale, in schimb, reprezentantii curentului hermeneutic din filosofic, de la Friedrich Schleiermacher si Wilhelm Dilthey si pani la Hans Georg Gadamer, au susfinut in ‘mod consecvent specificitatea metodologica a stiinfelor omului, numite de Dilthey si ,stinfele spiritului™ Geisteswissenschaften, Primul tip de demers este denumit si nomotetic, iar al doilea ideografic. Cele doua curente filosofice prezinti 0 serie de delimitiri de ordin ‘conceptual, sistematizate de academicianul Mircea Flonta (1995) dupa cum urmeaa Romanian Journal of Psychiatry, vol. XV, No.2, 2013 cursul nomotetc mportamentul si aciunile constiente ale oamenilor suntevenimente in lume. = Exist 0 determinare cauzalé a comportamentulsi acfunii care se exprima in rela Togice uniforme inte agenti_externi-stimuli si reactii comportamentale, respectiv ine motive temeiu acini “Este posibila si necesardo explcafie cauzald a reacfilor comportamentale gi afiuilor. Aceasta explicate const in derivarea lor din legi generale raportate ls condi suliciente sau necesare penira producerea lor, cum ar fi caracersticile de stare ale fapelor ce urmca7a si fic explicate Discursul hermeneutic = Acfiunile oamenilor sunt realitafi sui generis, ireductibile a simple evenimentefn lume, = Acfunile sunt-determinate in mod intentional (prin intent), cle reprezinté ace indreptate spre realizar in anumit scop. Sociologul german Max Weber a descmnat acest aspect prin ferment de zweckrationales Handeln« comportamentulraional spre mpinirea unui el Este posibild si necesara 0 explicajie teleologica (finalist) a aciunilor indreptate spre reaizarea unui anumit scop, Oasemenea expicaie const in derivate lor dinintenfi-fluris canostinicaleagontloractuni Pe baza acestor premize se poate arta in mod succint in ce constau diferenjierle:metodologice ale acestor dou tipuri de demersuri. Astel, teorile de inspiratieanaliti-pocitivistasustin. monismul_-meto- dologic: toate acjunile oamenilor sunt evenimente in lume eare au o detorminare cauzalé stricta, ca gi toate celelaltc evenimente ale realitii. Asadar, explicatia acfunilor va putea fi data in eadral modelului deductv- homologic prin derivarea lor din legi generale. si caracteristci de stare particulare. rice explicatiecauzala fcuta prin leg este ce asemenea, principal simetried eu preditia, Reatile comportameniale si actunile umane, {lefinite ea evenimente in hime, vor putea deveni obicc al predictiei sal aprecierii post-factum in momentalin care a.ajunge lao cunoaster stisfacatoare a legitailor ia stirlor de fap relevant. {n aces fel, validarea explicate auzale se va face tot timpul in rapor cu adevarul anumitorcorsatilogiee Dupi Karl Popper, unul din exponentit procminen ai tcorci expicatit prin subsumare la leg, Iotival pentru care legile generale na sunt formulate in explicaile istorice sau comportamentale este acela ci legilerespective suntprea banale pentraa merita si mai fie ‘metionate in mod explicit, In raport cu aest tip de dseurs ic intrbarea leitimi cit de departe pitrund acest tip de explicai ,cibemetice™in domeniul dsciplinclor eu specific tleologic? Se pot extinde oare, de la sine, dincolo de ronticrelebiologei, in sfera tinfslor umane? Pe de alté parte, reprezentanii stinglor her- meneutice afirmma existenja unui dualism metodologc: afirmarea unot particulartii ireduetbile ale metodei corectiri in stinfele omulti, Aste aefiunile oamenilorse deoscbese in mod fundamental, principial de celelate evenimente ale realiitit fizice care au doar o simpli determinare cauzala. Mai precis, ele au 0 determinare intenfionala, find indreprate spre tealizarea, implinirea tinui anumit scop. Stabiliea itenfe, a feluilor actiuni ne oferi ingelegereaactuni,respectiv comprehensiinea Prin corearea lor cu entitaji de genul motivelor sau al intenflor, afiunile umane vor cipata spre dooscbire de 4Octavian Buda: Karl Jaspers: Viziunea filosofied a unui psihopatolog de geniu toate celcalte evenimente si ,Antmpliri“fizie din lumea exterioar’, o explicate teleologic’, adic una de tip finalist. ib opozitie cu explicajia cauzalé din modelele nomotctice, explicafa teleologic& (comprehensiunea) nu are nimic in comun cu predicjia sau cu retrodictia ‘evenimentelor vitoare sau trecute, Validitatea explicatiei tcleologice nu se all io nei un fel de iterdependenta eu adevirul_anumitor relafii si corelait logice (Mircea Flonta, 1995). Se pare ca istorcul gi flosoful german Johann Gustav Droysen, pe Ia jumétatea secolulut tecut, a fost primul care a inizodus aceasta dihotomie metodologicd, faptcare va aven 0 mare influen{i ulterioard, El este eel care a inventat termenii de explicatie si infelegere, in ‘gormani Erklaren si Verstehen. Cel care insi a dezvoltat sistematic aceasté. doctrind este filosoful si teologul german Wilhelm Dilthey. Pentru intregul domeniu al metodei infelegeii el a subscrs stinfele antropologice, desemnate de el prin termenul de stinfe ale spiritalui Geisteswissenschafien. Din punctul de vedere diltheyan, {njelegerea are o rezonanti psibologic’ pe care explicatia nu o re, chiar daci in limbajul curent cei doi termeni para avea o semnificatie similari. Georg Simmel, sociolog antipozitivst si filosof neokantian, considera larindul li cd inelegerea, ca metoda caracteristicd disciplinelor umane, este 0 forma de empatie (in germand Kinfihlung) sau 0 re-creajie in mintea cercetatorului a atmosferei mentale, @ gindurilor, sentimentelor si motivatilor obiectului siu de studi, Este ceca ce se spune despre activtatea unui expert, anume c& ,imbingstinfa eu ata atunci cind examineaza persoana in caua. La aceasta se ‘mai adauga si faptul e@ injelegerea este legatd si de intenfionaltate fntr-un mod pe care eare explicafia nu i poate dezvolta Cineva infelegetelurile si intenile unui agent, sensul unui semn (simptom in patologie), talcul unui simbol si semnificafia unei institufi sociale. Acestultim aspect finde si joace un rol important in discufile metodologice mai recente, Filosoful i logicianul finland Georg Hentik von Wright, de orientareanalitie, {ncearci o apropiere de duslismul metodologic. Astfel, in deja clasica sa lucrare Explicayie $i intelegere, apdrati in 1971, acestaatrageatentia asupra diferenteri care trebuic fcutd intre acte umane lipsite de orice component intentional, numite comportamente int-un sens special al termenului, si acfiuni generate gi conduse de motive gi intenji, Primele, subliniazi autorul, au numai 0 componenti exterioar, in timp ce ultimele au atat un aspect exterior, cit si unul interior. Aceasta distinctic este completaté si de o alta, si anume cea dintre actele rajionale, concepute si infiptuite ca mijloace pentru realizarea unui scop, unui anume fel, aejiunile arbitrare, {n acest sens irafionsle. Numi primele forme ale actelor uumane pot cipita dreptul de a li se acorda © explicafie teleologic-finalista Jn context, devine important sublinierea faptului cd aceasta controversa, care este cit se poate actuala i astlzi, este exprimatd in dezvoltareacelor dou ‘mari curente “din filosofia contemporand: curentul analitic-pozitivs| sicel al hermeneuticii Aceste probleme se regisesc si in momental in care domeniilestinjfice de ordin antropologic (stiintele istorice, ‘sociologic, psihologie, psihopatologic etc.) sunt definite din perspectiva metodei si a normelor, precum si a ches- tiunilor care implied interdisciplinaritatea, cum es pilda, notiunca de responsabilitate raportati la demersurile specifice din stiinjele medicale, in speja cele din psihopatologie. lata de ce, cu referire directa la problema explicasie-comprekensiune, webuie precizat aportul esential a Tui Jaspers. De asemenea se cuvine amintit si rolul unor psihiatri de formatie antropologica, precum Ludwig Binswanger, Eugene Minkowski, Viktor- Emil von Gebsattel sau Erwin Straus. Fiecare din acestia au sustinut specificitatea determinismului antropologie i ireductibilitatea acestui tip de abordare din perspectiva hermeneutica, Contribufiile filosofului francez Maurice Merleau-Ponty vin si completeze, din perspectiva fenomenologiei lui Edmund Husserl, tnicitatca metodelor din antropologia aplicati, cu trimitere la psihopatologie. Iati de ce putem considera cd dualismul metodologic pare a fi prevalent in psihopatologia contemporana gi in domenii conexe, cum este gi sfera social-juridis, 1913 - EXPLICATIE $1 INTELEGERE 1N PSIHOPATOLOGIE entra prima daté in 1913, in cadrul Iucraei Poikopatologie generala (careacunoscut patra edi pind jn 1946, urmata apoi de numeroase reeditaei pnd in ani "80 ai veacului recut) Karl Jaspers introduce distinetia, pe care o fundamenteazi metodologic, intre conexiunile inteligibile gi cele explicable (numa din punet de vedere cauzal) si, in consecint4, inceare’ o injelegere fenomenologicd a stérii psihice a bolnavului, cu pitrunderea in universul siu interior. Lui Jaspers fi revine de asemenea meritul de afi delimitat te caracterstci de bari ale reaeiilor in plan psibopatologie (deci siaceloreu Implicajiimedico-legale),sianume: 1, ,Starea patologicd apare intotdeauna ca o urmare @ traumeipsibice® weaga evolujie a bolii este legaté de existenja traumei psihice si de aceea, pe masura ce bolnavul se indepdrteaza in timp, fiind scos din medi! traumatizant se estompeara sau dispare trauma psihied, iar starea rmorbidi scade de obiceiin intensitate sau dispare” 3. ,Confinutul trailor psibice morbide sc alain legaturd psibologicd comprehensiblé (inteligibil) cu continual ‘aumei psiice'. Jn aceste condifi, productia psihotica reflecta in mod dominant elementele psihopatologice legate de continutul constelatiei obiective traumatizante care a determinat in principal reaciia psihologicd. Pe baza acestor criteri, Jaspers face distinctia inte reacia psihogena si nofiumea de puseu sau faz psiboticd. Spre deosebire de prima, in ultimele eazuri(puseu sau faza) nu se pot stabil legaturi psibopatologice inteligibile intre cauza etiologicd si conjinutul produce’ psihotice Karl Jaspers, psihiatru fenomenolog i flosof existen- tilist, igi aduce contributia in psihopstologie prin insaigi Gefinirea ci ca stiinyS din perspectiva mor principii ‘metodologice eare pot fiia modul urmitor schematizae: 1. Prineipiul deseriptiv, care euprinde deserierea trarilor psibice subjective constiente (fenomenologia in sens restrins) sia datelor psihice obiective, adicd a performanfclor psiice (de judecati, mnezice, de atentic, de oricntare etc), a datclor obiective ce au semnificatie (comportament, conceptic despre lume etc.) si a simptomelor somatice asocate a2. Principiul comprehensiunii (Verstehen), al cunoasteri prin injelegere empaticd (Einfthlung) static (a stiri actuale) si genctica (adici a dezvoltini, fenomenclor psihopatologice), care se adreseaza bolnavuli individual In prima parte a studilor sale psihopatologice (1913), in legaturd cu aplicarea metodei comprehensive in psibiatrc, Jaspers a subliniat c& relajile comprehensible” lucidate in raport cu © persoani, find unicate, nu pot conduce la teorii globale ale viefii psihice, ci numai la interpretarea unor stiri psihice individuale sau cel mult la constructii sugestive idea tipice ~ care au numai un rol orientativ si nicidecum nu releva relat deterministe general valabile. Metoda comprehensiva este destinata prin exeelenfa exploririi fenomenelor pur subiective, caracterizate prin unicitateaistoriei personale, fic ea si patologica, cum este in cazul de fat. Acest tip de demers este considerat drept oermeneuticd Prin abordarea hermencuticd a unui comportament patologie nu se urmaresteatit prezentarea lunei ,mecanici anormale a minfi*, deziderat de altfel ‘topic, cat mai ales scoatereain eviden(, prin imerpretare sireflectare, a unor semnificafisiasoeiai formulate prin limbaj. Modalitatea principal prin care accasta ccunoastereserealizeaza, pebazainfelegeri empatice, esto aceea a procesului de internalizare. In esentd, acest proces consti fn ,refacerea” seevenfeloractului comportamental (patologic), print reconstitute de © manier’ rafionala pe care o face interpretul (psihiatrul expert). Asta {nseamna cf, printr-un pur exerciiu mental, psihiatrul se pune in situatia delineventului, inercind s8 ,infeleaga rotivatia acestuia, Prin aceasta expertul a ,internalizat™ trasitunile comportamentale principale ale persoanei in cauzi, Daca expertul ange la serie de coneluzii care sunt acceptate si de o alt persoana, sau de mai multe, care realizeazi acelas tip de demers cognitiv, atunei se ajunge Ja un adevar intersubiectiv, acceptat apoi ca matcrial probator. Metoda comprehensivé scoate in evident carac- terul ireductibil al uirlor psihice si psihopatologice individuale, fapral e& ele sunt animate in virtutea unei _cauzaliti! interne”, intrapsihice, si e& aceste fenomene ‘nu au cum si fie subordonate ori subsumate unor leit cu caracter universal, predictibile, cuantficabile si reproductible. Aceasta poate sa consttuieo critica pentru majoritatea concepjiilor bazate pe cercetarca comprehensiva (psibanalitica, existenfalista si, in bund rmasuri, structuralisti), atunei eind aceste concept supralciteazi limitele’specifice metodeiutilizate de ficcare dintre ele, ciutind si aduci mediat in infelegere (prin imaginarea’unor mecanisme ipotetice) fenomene care isi au cauzalitatea in substratal material cerebral (ca de exemplu aprecierea trisiturilor_temperamentale, fenomenele psihopatologice specifice psihozelor endogene sau acelor organive et.),fenomene care nu pot fi explicate decat prin elueidarea cauzei lor, deci a ctiologii, a patogenici, care pot fi evidentiate doar prin rijloace de investigatic foarte complexe ce se adroscezi tit dimensiuilor biologice, ct sixegistrului psibic 3. Principiul explicayiei cauzale (Erkliren) rezulta din ‘observatile de mai sus, Acesta cere stabiliea unorrelagi strict deterministe si general valabile intre diverse fenomene, care pot fi in acelasi timp verificate prin etodele objective ale stinfelor naturii. Numai_aceste relatii pot duce, dupa Jaspers, la teori in sensul adevarat stiififical cuvintului Dacd prima metoda prezentata este aplicabild singularului, in schimb, prineipiul explicayiei Romanian Journal of Psychiatry, vol. XV, No.2, 2013 cauzale suprinde materialul factic din perspectiva unei cauzalitiji exteme™, a unor aspecte generale care sunt Subordonate unor legi obiective si care care mu sunt conditionate de subiectivitate. Astfel, demersul explicativ scoate in eviden{a acele cauze care produc in locuri diferite, dar in aceleasi conditii, acelasi tip de fenomen. Autorul metodei sublinia 8, pnd la acea dati, erau evidentiate mai mult relajile cauzale inte diferite fenomene aparjindnd substratului material al unor bolt psihice, mult mai putin ins fiind elucidate relaiile dintre fenomencle psihopatologice. Jaspers sublinia c& fenomenul psihopatologie nu trebuie sub nici o forma alterat din perspectiva unci interpretari cu pretenfii absolute si deformante Metodologia jaspersian, desemnata prin termenul de fenomenologie psihiatricd, incearcd si conserve ‘utenticitatea teairilor psihopatologice, aducdnd in discufieireductibilitatea acestora lanivel individual. JASPERS SI ANTROPOLOGIA FILOSOFICA: DISCURSULONTOLOGIC Jaspers si Heidegger sunt citayi adesea impreund rept ,reprezentanfiiexistenfialismului german", Cei doi ginditori au ins, in cadrul filosofiei contemporane, pozifii ireductibile si, in orice caz, nesuperpozabile. Pentru ci in timp ce filosofia lui Heidegger este o Daseinsanalyse, 0 analiza a formelor de existen{a, care in orizontul ,ontologiei fundamentale dezvaluie constituyia de fiinjd.a existenfe si se constituie ca un model ontologic, filosofia jaspersiand este desfigurarea esecului_unet ontologii, in sensul in care incercarea de depasire a sciziunii subiect-obicet (Subjekt-Objekt Spaltung), care implica o sintezi a obiectului si subiectului, se poate dechide cel mult citre cifruri* ale twanscendenjei deci o climitare, cenzura in sens platonician a accesului catre absolutul fiingei Accasti paraleli este cu att mai interesanta cu cit Heidegger, constructor in planul ontologici, nu aavut o pregitire stinffica .preliminar&, in timp ce Jaspers si-a desfasurat discursul sau filosofic dupa ce, in prealabil, a activat in ,orizontal stiinfei" ca psihopatolog, cunoseand astfel rajionalitatea erterilor cercetiiistinjifiee si stiind si se supund rigorii. si exigentelor ei. De altfel, metodologia sa, prezentati in lucrarea din 1913, Psihopatologie generala, a ajutat in mod fundamental la dofinirea psihopatologici modeme ca stiinj si la crearea ‘unor repere normative esengiale, cunoscute sub termenul de ,fenomenologie psibiatrica Privitor la dihotomia subiect-obiect _Taspers subliniaza c& in stiinfi ea domind pretutindeni, find una extrem de clara: cercetatorul studiazd o realitate care se afld in fata lui, care este pentru cl obicctiva. Filosofia ajunge insd a formula un alt tip de interogatie: ce este fina? Fiinja nu este nici subiectiva, nici obiectiva, sau ‘este una alta, Daca ineere sf gindeseun ,ansamblu al subiectului si obiectului, mu reugese: subiectul este fntotdeauna cea ce sunt eu, care gindesc un obiect ‘oarccare, fie si cova din propria mea constiin{é. Filosofia nu are obiect: ea este acea ,gandire deosebitd* care nu are obiect. Fiinta ei ,,inglobeaza", ,cuprinde” subiectul gi dobiectul; ea este, cum afirma Jaspers, un ,Cuprinzator", ein Umgreifendes Conceptele de flinfa, existent, transcendental igi ccedeazii prioritatea in favoarea celui de ,cuprinzitor", in raport cu care devin particularititi ctereonome, sau, cum aOctavian Buda: Karl Jaspers: Viziunea filosofied a unui psihopatolog de geniu se exprima Jaspers, simple ,moduri": Este clare fina nu poate deveni abiect. Tot coca ce-mi devine obicct se desprinde din sfera cuprinzatorului, cum tot de aici mi desprind ieuce subiect. Obiectul esto finta determinata pentru eul cogitatv. Cuprinzitorl-ca-atare ramane Pentru constinja mea in intuneric, EI nu se lumineaz’ ‘ecit prin mijlocireaobieeteloraraceast humid ecu att ‘mai putemicé cu cat obicctele sunt mai clare. pentru constinfa mea, Cuprinzitorul insusi nu devine obigct dar Se manifesta in sciziunea subiectobiect, riminand fandalul care se ilamineazd neincetat prin manifestarle sale" Jn interiorul discursului su ontologie Jaspers distinge a doua stiziune: orice obicet determina, atunei snd este cla gindt, se alain raport ca alte obit, A-I defini inseamna deci al distinge de celelalte obiecte CChiaratunc nd gandese fina in genere,o fac opundnd- ‘ope aceasta nefiine. Asadar,spune Jaspers: ,orice luc, ‘orice continu al gandir, orice obiect se afl int-o dubl seiriune: pede o parte, se raportesza la mine insumi, © subject copitativ, pede alta pare, seaporteazilacelelalte biect. in ealitte de contnut al géndiri, ol nu poate fi niciodaté totul, totatatea fiinfei, fiinja. insési Din momentul in care ceva este gandit, el se desprinde din sfera cuprinzatorulu,consticuindu-se ea obiect particular care se raporteazi att leu, cit ila celelalte obiete Cuprinzitorul, concept ontologie fundamental i ilosofia lui Taspers, este doar ceca ce se ,anun{a in gindire™ El {nsusi nu ne apare niciodats, ci fot ceea ce ne apare se iveste infuntul Ii. Din aceasta perspectiva, orice demers strctral-generativ este supus unei ,precaritii® pe plan ontologie Taspers ii conduce acest tip de reflectie pnd la limite ei mat init penta a explora situate in ume @ subicctului ginditor, apoi pentru s injslege care este prezenfa sa printre ceilalti oameni si, in fart, pentra a Alescoperi posibila sa libertate in fata transcendente. ‘Onnul, a cdrui constin se trezeste, se afla mai inti in nijlocul nei anumite reality care se numeste lume Tumea este pentru ct inepuizabilé si se prezinti ca ansamblul a tot ceca ce exist, dec finja, mul eau so ccunoasci asa cum este ca, Lumea est pentru el finta tocmai in masura in care na depinde de cl, se aa acolo entra el penta ceilalf asa cum este ea Datorits acest fapt, subliniad Jaspers, obiectivitatea este mai mult decdt ‘exigent stnyified: ea este de natur ontologied, Toemai «de aceea orl ar vrea si infeleag in mod obiectiIumea ca tolaitate, Dar el mu se. poate sustage sitatici fandamentale a oricdrei indir a subiect gindtor, else situeaz in fa acesttrealitaicobict, a cre totalitate ar ‘rea si 0 consttuie. Dar aceasta totalitate presupusd mu poate si il confind, pentru cd el o gindeste ea subiect. Niciodaté lamea mu Se va putea inchide pent el int-o totaitate Defines finfei, a existonci, a existent concrete-Dasein,a situate a eseculi este dezvoltta in aceasta perspectiva a .constinfei existent Seinbewussisein a insu aflat in ,sitaje", Cautarea fini se abate care intebarea eu privie lace eae eat ‘Accasta nu este mumai o existent coneret, ci finta ca tare accli care caut, deci ea este o existent posibil, iar ciutarca se insituie ca flosofare, Cici ,existenta mu se ‘mai inchide in sine“ spune Jaspers, ci ,devine patra de {ncercare a orcari filosofi a existenel care, in esenta ci, 44 estemetafzic.* Cautarea yontologica™ are tro desfigoari in lume pentru a se orienta prin luminarea existenei, strabate peste lume apelul la sine ca exstenss posibila si deschide accesul catre transcendent prin ‘ntermediul ,eifturlor”, Prin. luminarea existente, Subicctl -8 siriduit i se orienteze in hume petra 4-95 gsi locul in cadrultolaiti, Dar totalitatea sa dspersat inmulitudinea perspecivclorincpuzabil, lrg deschisc, ale cercetirit. Lumea sfisaté timite subiectul la sine insusi, cdci mumai in relaia lor ou el perspectivele dobindese coerenja grafic careiacuvdntal lume" nueste lipst de sens Subiectul se vede deci reds la sine ca subiec. Hotiitoraici est ,ul insu ca subiect simu ca obiect al reflectei sau inrospectiei. Jaspers ajunge in acest fella limita extrema a cdutirt in vederea unei ,orentii in lume ~ Weltorenierung, $i anume la ridicina voinei noastre de cunoastere. lar accasth origine Jaspers 0 numeste yexisteni, Cum existenfa mu apartne limi factice, ei lumis liberi, Jaspers vorbeste cu precidere despre cxistentéa posbil, lar din acclai motiv, nu este vorba dea dobindio cunoasteeaexistenfei-eanucsteun dbiect ci deari lumina posibiltatea si, prin aceasta de a o face si seactualize7ein mod autentic. Finalitatea ciutiri este ,transcendenia i, pe cale de consecinjé, filosofarea jaspersiana este in esenja 0 metafizict: ,modalitiile cdutiri existenfei porind dela existent posiili sunt ci spre transcendent, Lumanarea lor este metafzicaflosofica™ Transcendenfa angajeaz wcifful’, codul si paradigma gnoseologics, iar nu Cunoasterea ca alate, mai exact: ,obiectuaitatea metafzied se numeste cif, deoarece et ea atare neste transcendenfa, ci limbajul acestoia™ Ciffal este exstenfa care adueetranscendon{a in contemporancitats, in autenticulfactic.,Nimic mu este cif, total poate si fie cifmu*, spune Jaspers. Ciffurile nu vorbese despre transcendenya.decdt pentru existenjl, adicd_ pentru libertate. Numai aceasta elaboreazé cifruri ale transcenden(si, ydescifindu-le™ Prin accasth exstenja raportati la transcendent, adevaral rémine in lume. ocmaiesecul in lume’ consttuic cifral decisiv. al transcendenfei, si acesta na doar datorité. foment realti obiectuale. Acestesec nu este doar inevitabil el constituie pentru existenfa cifrul necesar al transcendenfei, Transcendenja nase alla mumai in liberate; prin intermedi acestei, ea este prezenta gi in natur Aceasta este antinomia liberi dace scunifica cu natura, ea se distruge ca liberate, daca contrazice natura, libertateaesueaza ea Dasein empiric ‘mn concluzie, pundnd intrebarea cu privite la fing, Jaspers o duce atit de departe edt ne inchide nt un esec fundamental, dar reuseste, prin acest e3ec, si spuna ceva despre fini, Nu aver cunostints despre ea, darputem spuncm ceva in vrttca, blocéri* nate, cici ppatem resimti ceva in esecul insuy. lar acest dscurs minimalist promoveazade apt adevarul decisival inti tumane si confera tile, coerenfa gi distinc metafizicd fapruluied finkim subzodia transcendente. BIBLIOGRAFIE Binswanger. Die Schizophrenic. fulingen: Neske Verag 1957. 2Buda 0. Explicatie st njlegere in sinfele antropologice. In Dragomirescu VT. Introducere te medicina legal antrmpologic. [Bosureg Pair All, 1998, 258-2785 Dragomieeseu VT, Buda O. Causal Explanation and Understanding in Peyehiatric Forensic Examination. In: Mangin , LudesB (eds) Acta ‘Medicina Lepalis Berlin Heidelberg: Springer-Verlag, 1998, 14-117, ‘4Bude 0, Katl lapers 4 fundamen. psbopatlogiel modems. Revista Medical Romi 20072: 96-100, ‘SGlatl J. Allgemeine Prychopathologe. Stattgar: Ferdinand Enke 6a J,’ Specille Psychoparologie. Staigart: Ferdinand Enke Verlag, 1981, 42-43, 159-172, 179-190, HW: Karl Jaspers Allgemeine Paychopatholgie.Nervnara, ‘SHerech J, Lochman JM, Wich! R. Kar! Jaspers = Philosoph, Ars, oltscher Denker Munchen: Piper Verlag, 1989, 83-19, Soaspers K.lgemeine Psyehopathologie, Bern whd Heidelberg Springer ering, 1946, 7890, 101-108,237-238 Oaspers K- Gesammelte Schrfen 2ur Peyehopatologle. Betln, tinge, Heiden Springer Veriag, (963, 329-112 Jaspers K- Textefilezfie. Bucurst: Ed Politic, 1986 12.Jaspers K. Heimuweh und Verbrechen. Minchen: Belleville -Veriag Michael arn, 1996, Romanian Journal of Psychiatry, vol. XV, No.2, 2013 13.Lizareseu M. Inoroducere in psihopatologia antropologicd ‘Timigoara Ed acl, 1989, 91-92, 231-232, 243, 1 Mayer-Gross W Die Schizoprenie-V. Die Klinik, In: Bue 0. (img). Handbuch der Geisesirankdeiten. Besa: Verlag Jule Springer 1982, 293-578, IMerieau-Ponty M. Phenomenolgie de ta Perception, Pati Gallraré, 1985. 1G Minkowsk F.Schizofrema, Bucur Ed IRI, 1999, 79-117 17 PamfilE, OgodeseuD. Psihoel, Timisoara’ Ea, Fae, 1976, 130- 1, aProlipceanaD. Paihia clined. Bucuresti: Ed Metical, 201 19.Riedel M. Comprekensane sau explicare? Despre eora storia _stinelorhermeneutce. ChE, Dacia, 1989, 87-76, 164177 2oSchncider K: Die phanomenoloyische Richtung in der Psychiatric halos Anz 19261: 382-404, 21. Wright von GH. Explanation and Understanding, London Routledge sndKegan Paul, 1971 sea 4s