Unitatea de tnvdlare 2.

Actorii sistemului international

Cuprins
2.1.Introducere.. ......22
2.2. Competenlele unitalii de invdfare ... ..22
2.3. Noliunea de actor internafional..... ... .....23
2.4. Actorri care evolueazdpe scena internalionala.... ..........24
2.5. Tendinle manifestate in sistemul interna{ional contemporan. ......27
2.6. Rezumat..... .......28
2.7 . Te,st de evaluare... ... . . ...28

2.1. Introducere
Sistemul interna{ional este un set de relafii intre actorii intema{ior-rali.
structurat conform unor reguli qi tipare de interacliune care stabilesc cine este
considerat membru al sistemului, care sunt drepturile qi responsabilitAtile pe care
le au membrii gi ce tip de acliuni qi rdspunsuri apar ?ntre membrii sistemr-rlui.
Dar cine snnt actorii sistemului internalional? Rispunsul 1a aceastd
intrebare pare u$or: statele lumii. ?n realitate pe scena intemafionald evolueazd o
multitudine de actori mari sau mici, interconectali la deciziile guvemelor. chiar in
condiliile in care contururile principale ale piesei sunt definite de interacJiunile
unor mari personaje conglomerate, statele, in timp ce aili actori apar qi dispar de pe
scend.

'fu 2.2. Competen{ele uniti{ii de invi{are

Aceastd unitate de inv[]are igi propune ca obiectiv principal familiarizarea
studenlilor cu actorii scenei interna{ionale.
La sfArgitul acestei unitali de invdlare studenlii vor fi capabili s6:

22
 dcfineascd no{ir-tnea clc actor internalional.
identifice categoriile in care se clasiflca actorii internalionali;
explice particularit[1ile fiec[rui actor;
sd rezume tendin{ele manifestate in sistemul interna}ional contemporan;

Durata medie de parcurgere a unitifii de invi{are este de 2 ore.

2.3. No(iunea de actor interna(ional

Teza potrivit cdreia statul este ur,icul actor semnificativ in relaliile interna{ionale a fost
o constantd a doctrinei mai vechi sau rnai noi, criticatd de-a lungul timpului pentru
,.statocentrismul" sdu. Unele critici alr provocat dezbateri aprinse, iar enunlurile despre actori
au ajuns si facd parte din nucleul clur al cercetarilor in cadrul Rela{iilor interna}ionale, dar qi a
Dreptului international public.
Exemple
Dacd in Relaliile internaliouale este utllizald, noliunea de actor
internalional, Dreptul international public o lbloseqte pe cea de subiect de drept
interna{ional public. Categorii de subiecte in dreptul interna{ional public
contemporan sunt:
a) statele;
b) organiza{iile internctlional e interguvernamentale.
Alte entitSfi, cum ar fr popoarele Si miscarile de eliberare nalionald,
organizaliile negt:ernamentole interna{ionale. societdsile transna{ionale, sunt
incluse de unii autori in categoria subiectelor dreptului internalional. Acestea au
un statut special, putdnd dobAndi anumite drepturi gi asuma anumite obligalii
internalionale, dar .fiira a dispune de o capacitate .juridicd deplind pe plan
internalional. De asemenea. o pozilie apafte in privinla capacitdlii juridice de
drept internalional o ocupd individul.

Parcurg6nd literatr:ra de spacialitate se poate aprecia cd monopolul conferit statului a

intrat int-o fazd de contestare sistematic[, mai aies dupa anii 70 c6nd evoluliile la nivel
internalional au stimulat privilegierea actorilor nestatali, in special a celor transnalionali. Noii
actori transnalionali au fost investili, adesea, cu un considerabil potenJial de schimbare in
politica internafional6, relaliile internalionale fiind inlelese drept politica globald.
Exemple
Cu o origine situatd in anii 60. termenul de globalizore a inceput sd fie
uzitat tot mai frecvent in anii 80. devenind treptat conceptul anilor 90.
Similar altor concepte centrale din vocabularul gtiin{elor politice, precum
putere, democralie Ei autodeterminare nalionald. termenul globalizare rimdne
unul controversat, neavdnd o definilie precisd gi nici unanim acceptati.
Fenomenul globalizarii a fost interpretat in mod diferit, conturAndu-se trei
curente de gindire importante.

- Considerd globalizarea o reorganizare fundamental a cadrului de

23
 clesfl5urare a activilAlilor Lurane.
Apreciazd cd r.r.rotorul globalizarii este capitalisntLrl gi tehnolo-9ia,
Anticipeaz[ sfhrqitul statr-rlui-na{iune yi instanrarea rntot' fbnne de
gul,ernanld global[, intr-un mediu economic global.

Considerd globalizarea doar o internalionalizare qi o regionalizare.

Apreciazd cd motorul globaliz[rii il constituie pie]ele, ac{iunile gi
politicile statelor.
Considera cd statele vor rimAne principalii actori politici qi economici, de
ale cdror interese gi acliuni va depinde in permanent gradul de
insti tulionalizar e international.
t- Curentul care pune accentul pe trans;fbrmareu .soc'ietuqii
inlernctlionale qi care combind cele doud opinii menlionate
anterior suslinAnd cd:
Globalizarea constii intr-o rearanjare a relaliilor international,
Motorul global izarii il constituie caracteri sti ci le modernitdli i,
Globalizarea presupune Lln nivel de interconectare a actorilor
interna{ional i fdra precedent,
Apreciazd cf, globalizarea va coexista cu fiagmentarea sistemurluri
internalional.
PentrLt globalizare se mai folosesc termenii de interna{ionalizare,
liberalizare, unit,er,valizare, mondiolizare, modernizare sau occidentalizure, ins/a
in literature de specialitate se apreciaz[ c[ aceqti termini se ref'eri la anumite
dimensiur-ri ale globalizdrii, aflAndu-se intr-o relalie mai degrabl de
contplementaritate decdt de .sinonimie.

.o'E?:;:i;Zi:;:;;?:;,?#!***r,,,,""extindereaglobaraEiunirbrmizarea
unor idei, valori. norme, institulii qi practice politice. Se vorbeqte despre
in acest context despre guvernare globala (global governance).
Globalizare economicd sa:u.financiard care constd in acceptarea la nivel
global a unor norme, practice qi mecanisme economice"
internalionalizarea produc{iei, relaxarea frontierelor tarifare, creqterea
controlului actorilor nestatali asupra politicilor qi instrumentelor
economice" monetare qi fiscale.
Globalizctrea culluralii care constd in diseminarea gi hibridizarea Lrnor
valori culturale, simboluri, semnificalii qi formarea unei cultrri glohale
sau cel pu{in a unei constiin{e globale.
(ilobalizarea tehnologicii care constd in expansiunea qi uniformizarea 1a
nivel global a tehnologiilor informaliilor. comunica{iilor qi de transport,
determinind comprimarea simbolicd a spaliului gi timpului.
Globalizarea socialii semnificd expansiunea geograficd a interacliunilor
sociale, uniformizarea stilului de consum (life sele), creqterea rnobilitalii
populaliei, dezvoltarea unor migcari sociale transna{ionale qi deci
comprimarea spaliului qi timpului din punct de vedere social.

Actorul international este orice entitate care joacl un rol identificabil in rela(iile
interna{ionale.
Este cea mai cuprinzdtoare definilie posibil[ care permite enumerarea actorilor actuali,
dar care lasd deschisa lista pentru a fi completatd pe mdsura evoluliei societa{ii interna{ionale.

24
 2.4. Actorii care evolueazi pe scena internafionalii

r statele
in ciucla controverselor din literatura de specialiLale, stutele continui sa fle cei mai
importanli actori ai rela{iilor interna{ionale.

{ono'
-?
Definili noliunile de stat, naliune. popor qi etnie.

C)onven(ia de la Mctntevideo privind drepturile Si indatoririle statelor din 1933

cuprinde o un set complet de criterii pentru identificarea statelor. Articolr-rl I al acestei
conven{ii stabileqte cd statul, ca persoand in dreptul interna{ional. trebuie sd aibh urmitoarele
caracteristici:
a) o populafie perrnanentd;
b) un teritoriu determinat;
c) o autoritate guvernamental6;
d) capacitatea de a intra in relalii cu alte state.
Statele sunt cele mai importante subiecte ale dreptului internalional public. in calitatea
lor de colectivit[1i umane organizate care se bucurf, de suveranitate. De altf-el, .suveranitatea
este ceo care a,sigurd baza politicd Si juridicd a calitcilii statului c'a sttbiect de drept
interna{ional.
Mlrimea statelor poate fi apreciatd in funclie de intinderea teritoriului qi nr-im[rul de
locuitori. iar puterea acestora in funclie de dimensiunile activitdlii econornice qi capacitS.lile
militare delinute. Astfel, putem vorbi despre state mari qi state mici; despre superputeri. mari
puteri gi state cu o influen![ neglijabild asupra sistemului internalional.

. Organiza\iile interna{ionale interguvernamentale

Din categoria actorilor statali fac parte qi organizuliile internalionale interguvernumentale
care suntfbrme de a,sociere liberd tntre state, create pebaza unor tratate internafionale.
Exemple
Uniunea Europeand (UE), Organizalia Tratatului Atlanticr"rlui de Nord (NA'l'O),
Consiliul Europei.
.\
{nW'
: "' Dali Ei alte exemple de organizalii internalionale interguvernamentale.

. Popoarele qi miqclrile de eliberare na{ionall

Popoarele. Calitatea de subiect interna{ional al popoarelor rezultd, din prevederile
Cartei ONU, care f-ace referire la ele inc[ din art. 1 alin. 2: unul din scopurile organiza]iei este
cel de a ,,dezvolta relafii prietenegti intre naliuni. intemeiate pe respectarea principiului
egalilalii fn drepturi a popoarelor qi dreptului lor de a dispune de ele insele" qi se intemeiazd
pe afirmarea principiului auto-determinarii ca principir-r fundamental al dreptului interna{ional.
Pentru ca o entitate s[ poata fi consideratd popor, ea trebuie sd indeplineasci
urmdtoarele condilii:
- sa fie determinat5, sd aibd o identitate evidentd;
- sa aibd legdturf, cu un anumit teritoriu.
Pentru a evita orice confuzii, trebuie precizat cd este general acceptatd norma potrivit
cdreia minoritalile nalionale nu pot fi considerate popoare qi in consecinfb nu se bucurf, de
dreptul la auto-determinare.

25
 lli,yc'cirile cle elibarure nulionuki. Migcarilc cie cliberare nalionald carc aclioneazf, pe
un anumit teritorir"r pot stabili relalii internalionale cu state sau cn alte migciri de acelaqi tip.
Pentru a fl recunoscute ca subiecte de clrcpt internalional. rni;cirile de eliberare nalionali
trebuie sa indeplineascd urmdtoarele condilii:
- sa aiba organe proprii de conducere. reprezentative:
- sd exercite autoritatea de facto pe un anumit teritoriu;
- acest teritoriu sd reprezinte o pafte imsemnatd din teritoriul statr-rlui in care
ac{ioneazd;
- sd constituie o for'[[ organizatd.^ capabila sa duca pAnd la capdt lupta de eliberare
nafionald in vederea constituirii unui stat independent. Aceasti din urmd condilie trebuie
privitd in legdturd cu situalia tranzitorie in care trebuie si se gdseascd migcarea respectivd.

6}?,
Dali exemple de miqcdri de eliberare nalionald.

. Organiza[iile interna{ionale neguvernamentale

Acestea sunt recunoscute ca actori interna{ionali in rndsura in care genereazd consecin{e
pe scena internationala qi sunt suficient de importante pentru a fi incluse intr-o analizd, a
politicii interna{ionale. Au caracter nestatai (sunt organiza{ii neguvernamentale) organizaliile
care sunt in mare mdsuri sau complet independente de finanlarea qi controlul statal.
Exemple
Amnesty Intemational. Societatea Interna{ionala de Cruce Rogie gi Semiluna
Rogie, Human Rights Watch, Greenpeace, Medecins sans Frontieres.

, Societ[{iletransna{ionale
Corporaliile, societdlile trunsnulionole, companiile multinalionale sau, simplu,
multinalionale sunt societ[fi comerciale (firme) care all sucursale in afara granilelor statului
de origine. Ele au o prezenld veche pe scena intern{ional5, dar perioada postbelicd a marcat
creqterea masivd a numdrului acestora precum qi a ponderii 1or in economia mondiald. Labaza
expansiunii societ6{i1or transnalionale se afl5 investiliile externe directe, iar guvernele
statelor-gazdd opteazd, pentru misuri de stimulare, de atragere a acestor investi{ii sau pentru
misuri de limitare ori chiar de blocare a 1or, in func{ie de interesele prevalente in anumite
momente istorice.
Societdfile transna{ionale reprezint[ intreprinderi formate dintr-un centru de decizie
localizat intr-o lara qi centre de activitate inzestrate saLl nll cu personalitate juridicd proprie
situate in una sau mai multe fdri. Determinarea locului qi rolului acestor entitAtri in cadrul
comunitalii internalionale constituie o problemd controversatd. Unii autori consideri
societ[1ile transnalionale ca fiind veritabile sr-rbiecte ale dreptului interna{ional, avdnd in
vedere forla lor economicd qi extinderea activitd{ii lor in numeroase state, precum qi
capacitatea acestor societdli de a incheia contracte cle stctt, adicd acele contracte ce intervin
intre un stat qi o astfel de societate, privind furnizarea unor bunuri sau servicii. exploatarea
unor bogdlii naturale etc. Al1i autori aratd c[ societdlile transna{ionale nu pot fi subiecte de
drept interna{ional.

Exemple
Sunt companii multina{ionale: Ford, General Electric, General Motors, Nokia,
Samsung, Lukoil, Shell, Volvo, McDonald's, Societe Generale, ING, Vienna
Insurance Group, Hyundai, Nike, Adidas, Dolce&Gabbana, Metro, Carrefour.

26
 :i

{a^Do
Dali qi alte exemple de societ5li transna{ionale.

. Persouna Jizicd.
Una din cele mai controversate probleme din doctrina dreptului intemaJional
contemporan este cea a poziliei individului ca subiect al dreptului interna{ional public. Unii
autori suslin ca individul este un subiect al dreptului internalional public. prin aceea cd stattil
nll ar fi decdt un instrument pentru promovarea unor interese colective, iar actele sale sunt
aduse la indeplinire prin intermediurl indivizilor, considera{i singurele subiecte ale dreptului
interna{ional public. Ai{i autori neagd calitatea individului de subiect al dreptului internalional
public, aritind c[ el este doar un obiect al acestei ramuri de drept, prin legdtura de ceti]enie
pe care o are cu statul.
In literatura de specialitate se vorbeqte despre actori legitimi care respectd normele
dreptului internatioual public qi actori nelegitimi care incalcd aceste norme. in ultimele
decenii tabloul actoriior internaJionali a devenit unul deosebit de complex intrucAt aldturi cle
actorii legitimi s-au afirmat qi actori nelegitimi. precum migc[rile teroriste transfiontaliere gi
alte grupuri translrontaliere (transnalionale) ale crimei organizate, dar qi aga-zise migcari de
eliberare nalionalf,, mililii qi miqcari de gherila a c[ror activitate depdqegte frontiera unui stat.
De asemenea. in literature de specialitate se foloseqte noliunea de actori transna{ionali
care opereazd ca re{ele sau parlicipi in re{ele care depdqesc granilele a doud sau mai multe
state. cu alte cuvinte se angaj eazd, in relalii transnalionale ce leaga sistemele politice.
economice, sociale Ei culturale.

Si ne reamintim...
' Actorul internalional este orice entitate care joacd un ro1 identificabil in
relali i le internali onale.
' Pe scena internalional[ evolueazd" urmdtorii actori: statele, organiza{iile

M international interguvernamentale gi cele neguvernamentale, popoarele qi

miqcdrile de eliberare na!iona16, societdlile transnalionale, individul, grupdri

k '
teroriste gi ale crimei organizate, miqcari nelegitime de eliberare nalionald,
mililii gi migcari de gherila.
Dintre aceqtia, Dreptul internalional public recunoagte calitatea de subiect de
drept statelor qi organizaliilor interna{ionale; ceilalli actori pot dobAndi
anumite drepturi gi iqi pot asuma anumite obligalii intenralionale, dar lbrd a
dispune de o capacitate juridica deplina pe plan internalional.

2.5. Tendin{e manifestate in sistemul interna{ional contemporan

Statul continud sd fie actorul principal in cadrul relaliilor internafionale, in ciuda

presiunii qi concurenlei exercitate de ceilal1i actori. Redlm in continuare tendinlele sistemului
internaf ional contemporan.

universalitate cdrora statele mentbre le transferd dreptul de a adopta hotiirdri

in anumite domenii specificate in tratate.

2l
 i.t
Exemple

mu
' Este cazul UE in care politica economicd qi monetari este adoptata 1a
nivelul organiza{iei pentru intreg spaliLri conrunitar, hotaririle adoptate
fiind obligatorii pentru statele membre. Se doreqte chiar qi integrarea
fiscald a statelor membre, ceea ce inseamni qi adoptarea politicii fiscale
pentru statele membre de cdtre organele Uniunii.
' Este gi cazul NATO sau a ONU in ceea ce priveqte securitatea nalionali.

clrepturilor omului. Astfel se pune in disculie viziunea tradilionald asllpra

aulonontiei statului.
Exemple
._..- 8...-,. Statele membre ale Consiliului Europei trebuie sf, recunoasc[ jurisdiclia
':$l\:it:.. : ' Cu(ii Europene a Drepturilor On.rului (CEDO) care funclioneazd in cadrul
organiza{iei. Eforturi similare sunt vizibile qi in dorneniul democra{iei gi a
economiei de piala gi avem in vedere. in acest sens. hotf,rArile Curfii
Europene de Justi{ie care fr-rnc{ioneazdin cadrul Uniunii Europene.

'.
Statele trebuie sd {ind cont de inlercondilioniirile mcmiJestate la nivel global,
de existen{a unor domenii de impact pentru opinia publicii interna{ionald, cum
ctr.fi proteclia mediului ori cecr a animalelor, ntdl in ceea ce priveSte deciziile
de politicd internd, cdt Si comportamentul pe arena internalionalii, sub
a menin{ar e a s anc{ iunilor spe c ifi c e.

Concurenla dintre state qi ceilal1i actori interna{ionali nu trebuie privita in termeni

conf'lictuali. Este mai important sd studiem mijloacele paqnice de solulionare a diferendelor
internalionale, coaliliile qi alianlele incheiate, beneficiile cooperdrii, decAt sd rdspundem la
intrebarea ,,Cine cigtigd duelurile dintre state qi ceilalli actori interna{ionali?" .

Rezumat
' Actorul internalional este orice entitate care joacd un rol identificabil in
relafiile intemalionale.
' Actorii internalionali sunt statele, organiza{iile interna{ionale
interguvernamentale qi neguvernamentale, popoarele qi miqcarile de eliberare
nafionald, societdlile transnalionale gi individul.
. Actorii internalionali sunt legitimi qi nelegitimi.
' Statele continud sd fie principalii actori internalionali, insa in ultimele
decenii rolul organizaliilor intemaJionale interguvernamentale a crescut
considerabil.

Test de evaluare a cunoqtin(elor

I .Care sunt dimensiunile globalizarii?
2.Defini1i actorul internafional qi enumera{i actorii sistemului
internalional contemporan.
3.Face!i paraleld intre noliunea de actor qi cea de subiect de drept
internafional.

28