FRANGOISE DOLTO este, alituri de Jacques Lacan, una din personalititile de renume ale psih- analizei franceze, $i-a inceput activitatea inainte de cel de-al doilea rizboi mondial la spitalul Bre- tonneau, sub indrumarea doctorului Edouard Pichon, presedinte al Societisii Psihanalitice din, Paris, A abordat cu precadere probleme legate de dezvoltarea copiilor, aplicind metode psihanali- tice de diagnostic i tratament in tulburirile psiho- afective si de comportament ale preadolescentilor. Opere publicate: L’Eveil de lesprit chez l'enfant (1977), Lorsque enfant parait (3 volume, 1977-1979), La Foi au risque de la psychanalyse (1980), L’Evangile au risque de la psychanalyse (2 volume, 1980-1982). Rkasshter FRANCOISE DOLTO NOTIUNI FUNDAMENTALE ¢N PSIHANALIZA SAISPREZECE CAZURI DE-Copl] Traducere CRISTINA $i Costin Popescu ig HUMANITAS ——MANITAS BUCURESTI, 1993,Copera IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE, FRANGOISE DOLTO PSYCHANALYSE ET PEDIATRIE © Editions du Seuil, 1971 © Humanitas, 1993, pentru prezenta versiune romineasci ISBN 973-28-0440-8 Prefatd la editia din 1971 In cinda lacunelor sale, cred cf aceaste carte, as2'cum bemite medicilor, pétringilor si educatorilor so ime. leagd raporturile psibanalizei cu dezvoltarea intelect nik # caracteriali; dupd cum permite intelegeres acc ug intimpla cu starea generald de sdndtate a oamenilor in report cu evolugia sexualitafit. Studiile psibanalities din ultinti treizeci de ani au permis aprofundarea malin probleme ridicate aici. Interferenta intre tulbuctuns organice, functionale sax lezionale si dezvoltarea secauls, [Abi lis-a impus medicilor, unii dintre ef specialishida vo & medicina aza-zis psihosomatied. Din 1939 inconce intreaga socictate se afl in plind transformara Pane, Bogie confruntati cu un numer crescind de copii cx dif cult? caracteriale gi scolare, ca si cu inadapuirs lang Tied $82 rafinat metodelé de predare si de ,reeupersric Mai pretutindens, consultatis medico-pedagogice ofert en raph perintilor nelinistipi de diftenltsiue cop lor lor: dificultiti de vorbire, de scriere, de lecturs dificult [rotors dificult legate de scoalt san de adaptares he lege. In acelasi timp, conditile vietié urbane denne sci comprimare a timpului si spatiului de viatt Pe de diss Parte, constiinta propriei responsabilitati se dezvoltt In Hiner care nu mai vor sau nu mai pot sid anche parintii cu incredere, Altddatd sprijin $1 refugin, fonchig ri nai este decit un loc tranzitorin al dezvoliaré: cag pétrund toate ecourile lumii. Mai mit ce oricind, fiinga pmand, al cdrei trup se afl be adiipost de urmivde nine boli, intelege ét propriile neputinge afective t Psibice o 5pun in pericol st-si piarda echilibrul mental, Ea trebuie sd accepte in realitate o sexualitate pe oars iar ind, i imaginatie, cauza angoasclor sale, $i si-si se 2 Poona ge sare 6 ee fale garantie impotriva morpti, Inteligenta oamenilor seco lului al XX-lea s-a deschis nu numai fad de energia materiel sau fata de stapinivea ei, ci si fata de puterea inconstienta a libidoulut Sentimentul responsabilitatii e cu atit mai mare. a Dedic aceasta carte medicilor pediatri. Paris, 1971 Introducere siczvoltarea obiectivitagii cu care s-a consacrat srudiales fenomenclor psihice. Propriile teorii nu erau pone decit simple ipoteze dé Iueru atita timp eit aperet le, studiilor clinice nu le confirma, Acesta este monoal pen- En ake concepitile sale teoretice au eunoscut o evolue In fata problemelor a caror explicatic nau gisea prin setul primelor postulate, se intorcea la studiu buzsndy oe fntotdeauna pe terapeutica pentru confirmaren nar infin ‘marea justetei propriilor vederi, 7 Infelul acesga, Freud avea si claboreze Progresiv $i sa faci cunoscuti publicului, vrij sau refractan,o dace profund originala. Tnainte de toate insa, Fr. ulterioara a cocainei avea sa le incununeze —, tot asa cercerarile perseverente pe care le-a facut in Psihologie Bu fost animate de interesul inedicului dornic 64 vindene boli mintale, interes pe care terapeutica obisnuica, ne- putincioasa, nu il putea satisface Am auzit adeseori confrati, de buna credind, negind tcoriilor psihanalitice orice bazi realf, considering sexualitatea infantilé drept pura inventie iar manifecraat 7ci, daca nu deplasate, cel putin lipsite de interes. Totul, chiar si complexul lui Oedip, este considerat de citre unii 0 constructie teoretic’ sau un conflict monstruos rezervat unor indivizi anormali. Cei care triiesc in contact permanent cu copii, dact au sinceritatea si consemneze ceea ce vid, aduc nenumi- rate observatii in sprijinul descoperirilor psihanalizei. Or, daca n-ar fi vorba decit de plicerea pur specula- tiva de a vedea confirmindu-se ipoteze, am putea admite c& problema lasd indiferenti tocmai pe aceia al cAror rol social fi gine practic departe de masa de lucru, anume pe educatori si pe medici ‘Uitim ins& uncori in aceste polemici ci, daca psih- analiza deschide cai noi de studiu istoricului, sociolo- gului, psthologului, avantajul.siu cel mai mare, in fata ciruia nici un medic nu poate rimine indiferent, const in faptul c& metoda psihanalitie’ — parte a practicii cli- nice — are un scop terapeuti Tnarmagi cu sisteme stiintifice de observatie si cu un arsenal terapeutic deosebit de dezvoltat si de nuantat, care merge astizi pina la psiho-chimie, intilnim totusi numeroase cazuri rebele la tratament. fn faa insom- niilor, a depresiunilor fizice, a asteniilor, a spasmelor, a angoaselor, cu manifestiri digestive sau cardiace, medicul dezorientat apeleazi la medicamente, cel mai adesea neobrinind decit un succes trecitor. ‘Sint recunoscute reactiile fiziologice de fric’, de trac, de suferingi moral, de neliniste si toate tulburirile functionale cu punct de plecare psihic in raport cu 0 cauzi obiectivi cunoscuta si care dispar 0 dati cu ea; dar in cazul tulburarilor de acelasi ordin a ciror cauzi nu este obiectiva, bolnavii — pentru ci e vorba de oameni care sufer’, care au nevoie de ingrijire — aud spu-" nindu-li-se: , Nu-i nimic, e pe fond nervos.“ ‘Nu yom da decit un singur exemplu de dezordini grave in sinitatea generala pe care le pot provoca conflictele afective. O fetita de trei ani si jumdtate, Josette, este adust la consultatie la dr. Darré, la clinica Enfants-Malades, cu © stare generald ingrijordtoare: pierdere in greutate, paloare, anorexie, lipsd de interes je ? rexie, mn tru joacd, nervori- tate, insomnie sau cosmari pail ss ieeegt ims sau cosmaruri din care copilul se trexeste ‘ulburdrile, spune mama, aut “T: , ty aie Inceput in urmd Gincisprenece zile; nu le daduse importants le hecvne dar, in fafa agravirit lor 53a starit depresive a oopilatus inure crizele de nervs, s-a hotarit sd consulte medaewh dese ttmenid somatic este negativ, medicul preserie lenal si un stimulent al poftes de mrinena ser Dupé opt zile, Josette vine la control, a mai sedeut h Srgrtate Ot 280 de grame, Este tot tris, nu are fbr a reinceput sd facd pipi in if trecuse aid ss Pte Pipt in pat, desi trecuse um an de cind nu , Acest simptom de enurezie, care pe mine md i dip deen eee fe ine era Cigna cheme simi spund:, Tone poste de domental “Pun intrebari mames, cerbad precizsst aman Ail c@ cogmarurile a inceput in urmd cu trot hn mink In aceast timp s-a modificat gi caracterul copdihas Tress gs odie, fetita a devenit udcuta st indiferened, rezirile din timpul noppis atrdgeau mustrivile paneer, tamate de adeviirate crize de nervi ale fetta Grice, seravinds se, Josette a fort adv la pitan, tah , fparent nua existat mimic in preajma copil stl afecteze. Intreb und 2 fosette. Fy Ceeeare sel aie le doarme Josette: Th — Dar, adaugi mama, so} i — Dar, mama, sopul mex si cu mine consi- derém o# @ crescut si am hotdrit acum ate Gone a cumpirim un pat gi s-0 culetm tn surance, cd Cer date mai precise. a — Hotirirea am luat-o acum rt os a aproximativ trei sdptd- mini, am cumpiirat chiar patul, dar bineingeles of nat ats sch ‘% at incd nimic, asteptdim sd se insdndtoseascd. } atrag atenfia asupra coincidentei dintre momnentul camera camer si momentul declansarii simptomaelor, mind porte va, imi raspunde mama, este ined! pre mica pentru a ingelege. Nici mécar nu stia, Tatal ef) cn fe 4 iam spus un cuvint, $i, ca sd vd convinene mine um Spis sar b $i, cat Sd vd convinge) inchipuiti-vd cil nici mdcar nu a dat atentie putsin ce in sufragerie. Este ined un copil mic. — 9