Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Brașov (în germană Kronstadt, în maghiară Brassó, în latină Corona; de asemenea pe hărțile
vechi trecut Cron∫tadt, Brastovia sau Braßov, în dialectul săsesc Kruhnen, Krűnen, Krînen)
este municipiul de reședință al județului cu același nume, Transilvania, România, format din
localitățile componente Brașov (reședința) și Poiana Brașov. Potrivit recensământului din 2011,
are o populație de 253.200 locuitori,[1] fiind unul dintre cele mai mari orașe din țară (totuși în
scădere în ultimele două decenii din cauza exodului sașilor și a reducerii activității industriale).
Patron al orașului este considerată a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se află pe unul dintre
contraforturile Bisericii Negre, îndreptat spre Casa Sfatului, având stema Brașovului sculptată
dedesubt în relief.
Brașovul este cunoscut și datorită Festivalului Internațional „Cerbul de Aur”, ce se ținea aproape
în fiecare an în centrul orașului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas
Anders, Toto Cutugno, Tom Jones, Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina
Aguilera. Stațiunea de iarnă Poiana Brașov se află la 12 km distanță de centrul municipiului,
dispunând de o infrastructură dezvoltată pentru practicarea sporturilor de iarnă.
Municipiul Brașov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice și
înfloritoare orașe din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate și a infrastructurii sale de
astăzi, el permite dezvoltarea multor activități economice, culturale și sportive.
Brașovul este cel mai important oraș din regiunea de dezvoltare Centru.
Mărturiile dezgropate indică prezența unor mari culturi neolitice (celebra cultură Noua, Tei,
Schnekenberg) pe teritoriul de azi al Brașovului, apoi au urmat descoperiri din epoca bronzului.
Nu departe de Brașov s-au găsit bare de aur, cu ștampila oficiului din Sirmium și monograma lui
Crist, emise în a doua jumatate a sec-. IV[3]
Mai târziu, descoperirile arheologice au atestat existența unor temple dacice în zona Pietrele lui
Solomon, a unor depozite de alimente în Piața Sfatului, a unor așezări și cetăți pe Dealul
Melcilor și în cartierul Valea Cetății. Majoritatea acestora au fost deteriorate sau distruse de către
autoritățile comuniste, în cadrul programului de sistematizare.
Până spre secolul al XIII-lea al erei noastre, niciun document nu pomenește de Brașov. Totuși, se
remarcă o continuă locuire, mai ales în zona Șchei sau Bartolomeu. Actualul municipiu s-a
format prin unirea mai multor nuclee: Bartholomä, Martinsberg, Cetatea
(Corona), Șchei, Blumăna, Noua, Dârste, Stupini.
Tot aici exista, cu mult înainte de înființarea cetății Brașovului medieval, o veche așezare
românească cu numele "Cutun" sau "Cotun" de formă circulară, limitată de actualele străzi: Pe
Coastă, I. Barac, Valea Morilor și Coastei, ai căror locuitori din vechime erau apărătorii cetății
de pe Tâmpa. Această așezare a continuat să existe și după înființarea cetății Brașov, dar după
înălțarea zidurilor și a bastioanelor (1455) a rămas în afara incintei.[4] O altă explicație cu privire
la vechea așezare românească era că aceasta era locuita și de slavii bulgari (denumirea ei veche
fiind Bolgarszeg). Denumirea de "Cutun" este străină de limba română, fiind de fapt de origine
cumană (Kotony)[necesită citare]
Conform studiului lui Dragoș Moldovanu, numele orașului Brașov vine de la numele râului local
Bârsa (pronunțat și Bărsa), denumire preluată și transformată mai târziu de slavi în Barsov și în
final în Brașov.[5]
1203: Tradiția și cronicile calendarelor brașovene îl consideră ca an „în care s-a început zidirea
Brașovului”. Totuși documentele și izvoarele sigure nu confirmă această dată.
1211: Printr-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea al Ungariei, Cavalerii Teutoni sunt
așezați în Țara Bârsei (Numele apare sub formele Borza în diplomă și Burszam în bula papală
care a aprobat-o) Se pare că au întărit Cetatea Brassovia de pe Tâmpa. Cavalerii teutoni
construiesc cel mai vechi edificiu din oraș, Biserica Sfântul Bartolomeu din cartierul
Bartolomeu, o biserică construită în secolul al XIII-lea (cca. 1260), cu modificări substanțiale în
secolul al XV-lea. Întreaga construcție este tributară bisericii mănăstirii cisterciene de la Cârța.
Partea originală, rămasă neatinsă, cuprinde corul și încăperile adiacente acestuia, inclusiv cele
două capele pătrate cu care se închid, spre răsărit, brațele transeptului. Planul bisericii este
asemănător cu cel de la Cârța, numai că acesta dispune de trei travee pătrate. La fațada vestică
există două turnuri, din care doar unul este în întregime executat. Turnul de astăzi este construit
în 1842, în locul turnului vechi, prăbușit la cutremurul din 1822.
1228: Se întemeiază la Brașov o mănăstire de surori ale ordinului călugăresc al
premonstratensilor, aflată lângă Biserica Neagră de mai târziu, având ca patroană pe Sf.
Catharina.
1234 - Corona: Cercetătorul Norbert Backmund a editat așa-numitul „Catalogus Ninivensis”,
care conține o listă a tuturor mănăstirilor premonstratense din Ungaria și Transilvania. 1234
corespunde cu anul în care abatele Fredericus cunoaște „Claustra Sororum «in Hungaria
assignata est paternitas» Dyocesis Cumanie Corona”. Cumanie Corona”.