PROPEDEUTICA CURS 1

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

Etapele clinico-tehnice

Definitie PPA :
Corp fizic rigid obtinut prin termopolimerizare din R.A.S.
Ca scop protetic restaureaza morfologia arcadelor dentare intrerupte de edentatii;
Se trateaza edentatia partiala.

Elemente componente :
 Baza-suprafata cea mai mare a acestor corpuri mecano-fizice ;
 Sei +arcadele artificiale-restaureaza morfologia de arcada ;
 Crosete din sarma –elemente de ancorare.

Caracteristici generale ale PPA :

Indicate ca tratament protetic provizoriu anterior solutiei protetice de durata precum
proteze fixe (punti totale cu agregare mixta –implant +dinti restanti) sau proteze fixe
(punti +PPS).

Indicatii :
 Clasa I Kennedy ;
 Clasa II Kennedy;
 Clasa IV Kennedy (edentatie frontala extinsa);
 Edentatie subtotala.

Avantajele PPA :
 Reabilitarea functiilor ADM rapid cu integrarea cazului clinic ;
 Se obtin in conditii medii de dotare;
 Timp de lucru, prêt de cost relativ reduse ;
 Se pot repara rapid (desprinderi de dinti, fracturi ale bazei, fracturi crosete) ;
 Materialele utilizate R.A.S., relativ ieftine +necesita un proces de
termopolimerizare.

Dezavantaje :
 Acopera o suprafata extinsa a campului protetic generand disconfort ;
 Reduce spatiul functional ;
 Altereaza fonatia;
 Gustul este diminuat;
 Spatiul Donders intre dorsul limbii si bolta palatina se reduce ;
 2

 Transmit nefiziologic presiunile =transmitere muco-osoasa spre componenta

dura (osteoperiostala) cu presarea fibromucoasei.
 Rezorbtia accentuata a crestei alveolare in zonele de sprijin generand
instabilitatea protezei in timp;
 Local au efect iritativ inflamator cu mobilizarea in timp a dintilor limitanti prin
efect disortodondic;
 De obicei se sar etape: lingura individuala, amprenta functionala, sabloanele de
ocluzie;
 Este un corp rigid,vestibularizeaza dintii limitanti »efect de cleste de extractie «
 Se fractureaza cu usurinta in zonal linguala centrala (mandibula) si zona
centrala a placii palatinale (maxilar) ;
 Dupa reparatii se indica rebazarea, recaptusirea (sei) pentru a echilibra proteza
pe camp altfel este instabila ;
 Materialul utilizat –R.A.S.- rata de imbatranire crescuta.

Dezavantajele sunt mai multe ca avantajele, scolile europene le utilizeaza in scop

tranzitoriu.

Campul protetic in edentatia partiala extinsa :

Campul protetic-totalitatea elementelor anatomice care vin in contact cu proteza
partiala acrilica;
Maxilar:
 Dintii restanti;
 Creasta alveolara;
 Bolta palatina;
 Tuberozitatea maxilara;
 Fibromucoasa.

Mandibula:
 Dintii restanti;
 Creasta alveolara;
 Tuberculul piriform ;
 Fibromucoasa.

Campul protetic anatomo-functional:

 Suportul dento-parodontal=dinti restanti (dinti reziduali) de pe arcadele dentare
cu rol major in sprijinul+ancorarea PPA;
 Suportul fibromucos-osos (fibro-osteoperiostal)=fibromucoasa (camp moale)
+componenta osteoperiostala (componenta dura).
 3

Caracteristicile (rolul) suportului dento-parodontal:

 Dintii restanti=unitati odontoparodontale ce prezinta un sistem ligamentar
autonom si proprioceptori care are capacitatea de adaptare a dintilor
(odontomul) la presiunile ocluzale prin intreruperea reflexa cand sarcinile sunt
supraliminare ;
 Sprijinul bazei protezei prin plasarea marginilor supracingular ;
 Ancorarea PPA prin crosete din sarma;
 Dintii restanti (suportul dento-parodontal) sunt examinati foarte riguros (clinic)
si indirect (examen RX+model de studiu).
 Macroscopic : semne de inflamatie parodontala, gingivala, grad de rezorbtie,
prezenta pungilor false sau adevarate, mobilitatea dintilor.
 Examenul RX : indirect –gradul de rezorbtie , adancimea pingilor, statusul
parodontal in ansamblu (sanatatea osului periradicular).
 Pe model : se observa nivelul retractiei gingivale, tipul de contacte dento-
dentare, fatete de abraziune.

Mentinerea, stabilitatea+ancorarea P.P.A. :

Clinic si pe modelul de studiu se analizeaza urmatorii factori:
 Numarul dintilor restanti +topografia lor;
 Pozitia de implantare;
 Morfologia coronara;
 Valoarea parodontala;
 Ocluzia.

1) Numarul si topografia dintilor restanti:

 dintii restanti grupati (PM-M sau grup frontal C-C) au valoare parodontala
crescuta cand sunt bine implantati;
 ancorarea pe dintii restanti grupati in zonele distale este dificila ;
 frontalii grupati (clasa I Kennedy) sunt favorabili acoperii cu coroane (dintii
limitanti=coroane cu lacasuri pentru pintenii ocluzali, praguri orale, convexitati
vestibulare) ;
 dintii ideali pentru ancorarea-stabilitate=bine implnatati+situati in planuri
diferite.

2) Pozitia de implantare :
 dintii limitanti breselor edentate migreaza in sens orizontal si vertical in absenta
dintilor antagonisti, cautandu-si antagonistul ;
Factorii care favorizeaza migrarea :
-varsta edentatiei ;
 4

-contactele dento-dentare traumatice ;

-statusul parodontal local;
-starea de sanatate a organismului;
-absenta dintilor antagonisti.

Migrari orizontale (mezio-distogresiuni)=malpozitii secundare:

 inclinare (basculare) –cu tendinta de a inchide spatiul edentat;
PM spre distal, molarii mezial, caninii mezial + distal; incisivii mezial.
 translatie-migrare corporeala, la tineri, molarul 2 in locul molarului 1 ce se
extrage la 8-9 ani;

Migrari in sens vertical :in absenta dintilor antagonisti

 Extruzie- migrarea in sens vertical a dintilor fara proces alveolar ;
 Egresiune- migrarea in sens vertical + proces alveolar.
Se impune normalizarea planului de ocluzie prin depulpari si amputari coronare. Dintii
respectivi pot fi si acoperiti cu coroane prevazute cu convexitati sau praguri pentru un
ancoraj mai bun al crosetelor.
Migrarile orizontale mici si medii creaza retentivitati favorabile ancorarii PPA.
Ele sunt depistate la dintii pluricuspidati la molari (pe fetele vestibulare) , pe fetele
linguale (1/3 M-L) la molarii inferiori ; la PM-pe ambele fete.
Dintii globulosi sunt favorabili ancorajului.
Dintii globulosi au un grad de retentivitate crescut si sunt favorabli ancorarii cu
crosete din sarma.
Dintii subdimensionati necesita acoperirea cu coroane cu convexitati favorabile.

3) Morfologia coronara :
 Se examineaza pe modelul de studiu pentru a restaura prin arcada artificiala
edentatia in concordanta cu morfologia dintilor naturali.
 In zona frontala dintii au un volum , forma , culoare ~ cu dintii naturali ;
 Se analizeaza zonele retentive subecuatoriale pentru a preciza zona de contact a
segmentului dentar a crosetului de sarma.
 In zona laterala dintii sunt alesi dupa criterii biomecanice si montati dupa aceste
criterii (pe mijlocul crestei, latimea V-O, nu se monteaza pe zone biostatice).
 Inainte de montare se stabilesc zonele retentive coronare :
-Zona subecuatoriala=zona de retentie favorabila pentru crosetele din sarma;
-Zona supraecuatoriala = zona de sprijin .
functie de ecuatorul de implantare , malpozitie

Reperul major pentru stabilirea celor 2 zone =ecuatorul protetic=linia cea mai inalta
care uneste convexitatile maxime de pe fetele axiale +laterale coronare.Se inscrie
grafic pe dinti cu ajutorul tijei grafice a paralelografului , utilizat in tehnologia P.P.S.
 5

Traiectul ecuatorului protetic este diferit de cel de implantare si malpozitie. Este o

combinatie a traiectului celor 2 ecuatoare.
Ecuatorul anatomic=dintele este scos din alveola, perpendicular pe planul mesei.
Dintele in alveola= ecuator de implantare.
Ecuator de malpozitie apare datorita migrarilor coronare spre edentaite. In tehnologia
PPA se utilizeaza ecuatorul de implantare+malpozitie apreciat macroscopic. Se
obiectiveaza zonele subecuatoriale functie de valoarea parodontala a dintior plasandu-
se bratele crosetelor pe fetele cu retentivitatile cele mai favorabile.

4) Valoarea parodontala a dintilor restanti :

Capacitatea dintilor sau unitatilor odonto-parodontale de a se opune fortelor de
dislocare a dintilor din alveola.
Valoarea parodontala este dependenta de factori:
 Gradul de implantare osoasa;
 Morfologia radiculara : volum, numar si dispozitie spatiala a radacinilor ;
 Statusul parodontal local (absenta pungilor parodontale) ;
 Valoarea maxima o au molarii si valoarea mica o au incisivii centrali, incisivii
laterali.
Din punct de vedere parodontal se indica contentionarea dintilor restanti pentru a
creste valoarea parodontala si a pregatirilor preprotetice (praguri, convexitati,
soldarizarea dintilor restanti)

5) Relatia de ocluzie :
Starea de edentatie induce prin contactele dento-dentare traumatice ocluzia instabila.
De urgenta, ocluzal, cazul clinic se echilibreaza prin reducerea contactelor premature
+interferente , cu coroane provizorii. Apoi se indica tratament protetic de durata.

Suportul muco-osos :
Fibromucoasa:
Maxilar: acopera crestele edentate, bolta palatina, tuberozitati
Mandibula: copera crestele edentate, tuberculul piriform.
Este o mucoasa aderenta, fixa, cu un grad de deformare variabil.
Pe bolta palatina:
-1/3 anterioara –situata retroincizal : papila incisiva ;
-paramedian-rugile palatine (rol in fonatie).
Ambele elemente au rol important in montarea dintilor
-1/3 medie fibromucoasa este subtire, sensibila si acopera o formatiune osoasa
decelabila=torus palatin.
-1/3 posterioara-fibromucoasa este depresibila, acopera tesutul adipos +glandele
secretorii (SCHRODER).
Foveele palatine se afla posterior, de o parte si de alta a boltii palatine.
 6

La nivelul zoneler SCHRODER, rezilienta este 0,4-0,6 mm.

Dupa Ackerman rezilienta este cuprinsa intre 0,4-2mm.
Rezilienta :
Cu cat capacitatea de infundare este mai mare cu atat preluarea presiunilor
ocluzale este mai mare.
Rezilienta mucozala are valoare medie 0,2mm. La nivelul crestelor alveolare 0.2mm.
In 1/3 mediana a boltii palatine atinge valori de 0,1mm.
Fibromucoasa trimite prelungiri sub forma de frenuri centrale, mediane.
Fibromucoasa fixa se continua la nivelul fundurilor de sac si obraji. La nivelul
fundurilor de sac vestibulare si zona AH este o bandeleta de 1-2 mm, culoare roz-pal,
vizibila=mucoasa pasiv mobila (neutrala) =rol esential in inchiderea marginala a
protezei totale.
Mucoasa neutra este imperceptibila la nivelul campurilor protetice mandibulare
(latime mult mai mica).
Inchiderea marginala in zona neutrala este deficitara la protezele mandibulare.
Mucoasa mobila acopera formatiunile mobile din vestibul si tapeteaza buzele obrajii ;
are rol esential in mentinerea protezelor pe campul protetic prin aplicarea obrajilor pe
fetele externe ale seilor.
CURS 2

PROTEZA PARTIALA ACRILICA –ELEMENTE COMPONENTE

 Arcadele (dintii) artificiali;

 Seile;
 Elementele de legatura intre sei (placa protetica) ;
 Elementele de mentinere, stabilizare, sprijin (partial)-crosete din sarma.

I.Arcadele artificiale :
 Restaureaza segmente de arcada edentate, ei avand volum, forma, culoare ~
(identici ideal) dintilor naturali. ;
 Alegerea dintilor artificiali se realizeaza in functie de zona : frontal
(fizionomia), lateral (biomecanic) ;
 Materiale :R.A.S., R.D.C., mase ceramice (mai rar) ; cele mai utilizate sunt
R.A.S., dinti manufacturati (mai rar) sau prefabricati (frecvent).

A) Dintii din R.A.S:

a) manufacturati:
1)in tipare metalice (stante metalice)-termopolimerizare;
2)in tipare de gips (din materiale siliconice-amprente siliconice).
 7

1)Pulberea (polimerul) se amesteca cu lichidul (monomerul) rezultand o pasta ce se

introduce in tipar, in urma termopolimerizarii rezultand dinti cu forma, volum, culoare
neindividualizati =dinti standard.
2)In tipare siliconice dupa amprente siliconice. Se amprenteaza garnituri industriale
(prefabricate) ce corespund cazului clinic In amprente se aplica ceara ,rezultand
macheta, ambalare, tipar. Acrilatul se introduce in tipar, termopolimerizare,
dezambalare, prelucrare, procedeu tehnic mai laborios rezultand dinti mai
individualizati.
Cele 2 procedee sunt mai putin folosite in laborator.
Avantaje :
Prelucrare, adaptare usoara.
Dezavantaje :
Proprietati mecanice, cromatice, structurale scazute.
Sunt dinti porosi, cu rata de abraziune crescuta, se modifica coloristic, structura
necompacta, friabila.

b) industriali :
Sunt indicati mai mult.
Se realizeaza frecvent din rasini diacrilice si rasini acrilice simple.
Se obtin prin termopolimerizare in stante metalice, la temperaturi inalte , caldura
uscata=250ºC, in cuptoare electrice (pupinel) sau in autoclave sub presiune si
temperatura crescute=termobaropolimerizare(temperatura mai mare de 250ºC si
presiune 8-10N/m2.
Rezulta dinti cu proprietati net superioare, caracterizati prin rezistenta mecanica,
stabilitate cromatica, rezistenta la abraziune.
In plus prezinta « efectul de perla », grad maxim de translucenta pe fondul gri al
cavitatii orale ;efect ce se datoreaza adausului de pigmenti si particule ce emit in
lungimea de unda a luminii (IVOCLAR, MAIOR, SPOFA).
Avantajele dintilor din R.A.S. :
 se monteaza , adapteaza, prelucreaza cu usurinta;
 se leaga chimic de baza protezei ;
 reparatiile pot fi facute cu usurinta ;
 pretul de cost este inferior dintilor ceramici;
 tehnologic se obtin mai usor.
Dezavantajele dintilor manufacturati :
 absorb usor apa, cu modificari de volum;
 rata de abraziune comparativ cu cei ceramici este mare ;
 nu conserva DVO, zona de stop ocluzal ;
 structural sunt microporosi, infiltrativ (isi modifica culoarea) ;
 rata de coroziune este mai mare comparativ cu dintii ceramici.
 8

B) Dintii din rasini diacrilice :

 proprietati mecano-fizice superioare ;
 indice de transluciditate, modul de elasticitate ~ dintilor naturali ;
 se fixeaza chimic de sei ;
 conserva zona de stop ocluzal mult mai bine ca rasinile acrilice manufacturate ;
 se obtin prin termobaropolimerizare (mai mare de 120ºC, presiune 8-10N/m 2
 materiale bifazice (organo-anorganice), cu proprietati ~tesuturilor dure (smalt,
dentina) ;

C) Dinti din mase ceramice:

 sunt ideali din punct de vedere fizico-chimic ;
 stabilitate coloristica exceptionala pe fondul unei rate de imbatranire minima;
 au o structura compacta neinfiltrativa cu o stralucire asemanatoare dintilor
naturali, chiar superioara smaltului natural.
 proprietati mecanice foarte bune : duritate crescuta, rezistenta mecanica la
rupere crescute, conserva zona de stop ocluzal chiar cu fenomene rezorbtive,
stabilitate ocluzala excelenta ;
 indicati in zona frontala, pe campuri protetice favorabile (creste+tuberozitati
bine reprezentate).Se evita in zona frontala superioara-inferioara dinti ceramici
deoarece genereaza zgomoturi
Dezavantaje :
 duritatea crescuta cu 100 U.K. mai mult ca smaltul dentar (au efect abrazant);
 se leaga mecanic de sei –crampoane, cavitati ;
 prelucrare, lustruire dificila cu paste speciale de alumina cu duritate crescuta ~
diamantului ;
 prêt de cost ridicat;
 dinti casanti.

Toti dintii se livreaza sub forma de garnituri duble (maxilar, mandibular) cu volum,
forma, culori diferite.
Cei mai indicati sunt dintii din rasini diacrilice simple.
Cei mai utililizati cei din rasini acrilice simple.

II. Seile protetice

Caracteristici :
 vin in contact cu fibromucoasa campului protetic ;
 acopera versantele crestei edentate ;
 pe sei se fixeaza dintii artificiali ;
 seile+placa protetica =preiau presiunile ocluzale si le transmit fibromucoasei si
componentei osoase ;
 9

 prezinta o fata interna (mucozala) si o fata externa (V, O)-lustruita.

a) Fata externa :
-versantul vestibular:
 acopera versantul vestibular al crestei alveolare;
 limite: de la varful crestei pana in fundul de sac (mucoasa neutra) ;
 restaureaza morfologia crestei alveolare+fizionomia in zona frontala ;
-versantul oral (palatinal):
 continua placa protetica (maxilar) ;
 versantul oral la mandibula (versant lingual) si se confunda cu placa protetica
(placa linguala);
 modelaj : plan concav lingual (oral) se modeleaza din ratiunui de functionalitate
pentru a conferi limbii spatiul vital ;
 versantul extern se modeleaza plan-convex . Se lustruiesc ambele perfect pentru
a nu adera alimente adezive.
b) Fata interna :
 acopera imtim mucoasa crestei alveolare ;
 se extinde pana in fundul de sac (mucoasa neutrala =pasiv mobila);
 nu se prelucreaza si nu se lustruieste ;
 reproduce microrelieful fibromucoasei ;
 preia presiunile ocluzale pe catre le transmite suportului fibromucos
osteoperiostal.
Observatii practice :
Limitele seilor :
 Anterior-dintii restanti fata proximala ;
 Distal: zonele biostatice (tuberozitatea maxilara, tuberculul piriform)
Acopera diferentiat campul protetic; tuberozitatile integral. Tuberculul piriform doar
1/3 anterioara –traiectul orizontal. Nu acopera cele 2/3 posterioare unde se insera
ligamentul pterigomandibular, deoarece are un traiect ascendent.
 Tot ca zona biostatica este si bolta palatina.
 Numarul seilor = numarul edentatiilor.
 Seile +placa protetica preiau presiunile ocluzale.

III. Placa protetica :

 Element de legatura intre sei rigidizand PPA (viitorul conector principal al
PPS)+grosimea ei (2mm) ;
Dezavantaje :
 Reduce spatiul functional pentru limba (Donders);
 Transmite nefiziologic presiunile ocluzale comprimand fibromucoasa rezultand
leziuni de decubit +disconfort;
 10

 Volum crescut rezultand disconfort functional pentru cazul clinic +reactia fata
de aceasta constructie protetica.

Tipuri de placi protetice :

a) placa protetica total extinsa ;
b) placa protetica redusa.

a) Placa protetica extinsa:

Maxilar:
 Acopera intreaga bolta paaltina 5 cm 2 si prezinta ca limite:
Anterior: supracingular (pe model) pe dintii restanti si infracingular (in cavitatea
bucala);
Lateral: supraecautorial (sprijin pentru placa protetica);
La nivelul dintilor restanti placa protetica (parodontal) este situata la distanta de 1-1,5
mm; distantarea se obtine prin foliere.
Mandibula :
Placa protetica linguala :
Anterior :zona supracingulara, subecuatoriala la distanta (1-2mm) prin foliere;
Distal: supraecuatorial (daca exista dinti restanti) din ratiuni de sprijin.

Caracteristici generale :
Placa totala genereaza disconfort si tulburari fonatorii, tulburari functionale ale limbii
(interferarea functionalitatii).

b) Placa protetica redusa :

 Pentru a diminua disconfortul generat de grosimea placii;
 Pentru a reduce (anihila) reflexul de voma ;
 Pentru a readuce senazatia termica si gustativa

Forme:
a) rascroita distal (2-3cm) ;
 evita reflexul de voma +functionalitatea pentru radacina limbii ;
 are un traiect arcuat in zona posterioara ;
b) fenestrata:
 reducere ovalara in zona centrala a placii, cu un grad de confort mai mare;
 readuce senzatia gustativa;
c) decoletata:
 sectionata in dreptul dintilor restanti pentru protectia parodontiului superficial
pe o distanta de 2-3mm, evitandu-se presarea parodontiului marginal.

Placa protetica redusa-observatii practice :

 11

 reducerile placii protetice au anticipat designul PPS;

 cea mai frecventa este cea sectionata distal;
 utilizarea crosetelor din sarma cu pinten ocluzal au anticipat crosetul circular la
PPS;
 placa protetica redusa (fenestrata) are o rezistenta mecanica mai mica fiind
predispusa la fracturi;
 decoletarea se contraindica;
 placa protetica fenestrata este recomandata sexului feminin, persoanele delicate,
pedante.

IV.Crosetele din sarma:

 elemente de mentinere, stabilizare si sprijin partial a PPA pe campul protetic la
tendintele de dislocare (orizontal, vertical sau basculare prin infundare);
 rolul crosetelor din sarma este de a opri sau de a contracara aceste
efecte negative la care se adauga tot cu efect negativ si musculatura cu insertie
perpendiculara pe campul protetic – muschii GG, GH, MH. Tot cu efect negativ
sunt si alimentele lipicioase, forta gravitationala.
 Se confectioneaza din sarma de WIPLA (Fe-Cr-Ni) 0,6-0,8mm obtinuta prin
laminare ; din WIPTAM (Co-Cr) sau din NITINOL (Ni-Ti)-« memorry shape »
 S-a utilizat aurul –procedeu vechi-, azi exceptional

Caracteristicile crosetelor din sarma :

 Asigura mentinerea, stabilizarea, sprijinul partial ;
 Se confectioneaza din sarma dupa un prealabil desen pe model la nivelul
dintilor limitanti (pe model) ;
 Pot fi reparate +activate relativ usor (tehnician+clinician) ;

Caracteristici specifice:-3 parti componente:

1) Segmentul dentar (subecuatorial) :
 Are contact liniar cu 2/3 din fata vestibulara ;
2) Segmentul intermediar (elastic):
 Asigura elasticitatea crosetului si are diferite forme de: S, Z,V. Se proiecteaza la
distanta de parodontiu 0,5mm.
3) Segmentul retentiv (terminal) :
 Are forma de zig-zag si se termina in versantul seii sau pe mijlocul ei.
Segmentul dentar si cel intermediar sunt mult mai estetice comparativ cu crosetele
turnate.de la PPS.

Caracteristicile functionale ale crosetelor din sarma:

 Gradul de flexibilitate mult mai mare ca la crosetele din sarma ;
 12

 Efect lezional (erodant) al dintilor limitanti inferior crosetelor turnate ;

 Contact liniar cu dintele;
 Segmentul dentar isi modifica pozitia orizontal (prin dezactivare de catre
pacient) sau vertical (pe fond de rezorbtie);
 Crosetele cu diametrul de 0,8 mm sunt contraindicate , au efect traumatic asupra
dintilor limitanti ;
 Crosetele plasate pe convexitati , activare continua au efect disortodontic (croset
cu actiune permanenta) ;

Tipuri crosete din sarma :

1.Crosetul cervico-alveolar deschis dental (CADD)
 Cel mai utilizat ;
 Tehnica de confectionare +caracteristici –vezi L.P. ;
 Parti componente :-vezi L.P. ;
 Actiune :
-Se opune tendintei de desprindere in sens vertical + basculare prin infundare datorita
segmentului dentar plasat 2/3 pe fata vestibulara ;
-indicat pe dintii cu convexitati crescute+bine implantati (PM, Minf.) ;
-efect semifizionomic.
2. Crosetul cervico-alveolar deschis edental (CADE) sau intors:
 Segmentul dentar este plasat subecuatorial;
 Segmentul intermediar este o ansa sub colet;
 Indicat pe dintii scurti PM, M (usor malpozitionati);

3. Crosetele cervico-ocluzal deschis dental si edental:

 parti componente +tehnica de lucru (vezi L.P);
 indicate pe dintii cu convexitati putin pronuntate (C max. PM) ;
 Actiune :
-inhiba desprinderile verticale prin segmentul dentar ;
se opune miscarilor de lateralitate +infundarilor protezelor pe campul protetic
(CODE) ;
a) Crosetul cervico-ocluzal deschis edental :
 Se opune desprinderilor verticale, infundarilor, asigura si sprijinul;
 Necesita realizarea unei nise ocluzale cand nu avem spatiu pentru a nu
interfera relatia de ocluzie;

4. Crosetul cervico-ocluzal dublu:

 indicat pe PM, M in edentatii subtotale;
 au si actiune disortodontica.
 13

5. Alte tipuri de crosete din sarma :

5a) Crosetul STHAL(ocluzo-interdentar)
5b) Crosetul Jackson (inelar);
5c) Crosetul Adams (inelar).
 Sunt indicate in edentatii uniterminale (clasa II Kennedy) , aplicate pe dintii
restantyi de pe hemiarcada (Sthal, crosetele inelare+cervico-alveolar deschis
dental).
 Ofera sprijin PPA;
 Unele sunt utilizate frecvent in ortodontie pentru ancorarea aparatelor
ortodontice.
5a) Crosetul STHAL:
 Segmentul dentar =ansa interdentara plasata interdentar;
 Segmentul interdentar traverseaza nisa masticatorie;
 Segmentul retentiv merge in placa protetica;
 Utilizat in ortodontie.

5b) Crosetul inelar Jackson:

 Segmentul dentar este cu traiect orizontal subecuatorial;
 2 segmente proximale ce trec prin nidele masticatorii;
 2 segmente retentive ce merg in placa protetica.

5c) Crosetul Adams :

 are acelasi traiect dar prezinta 2 bucle vestibulare la nivelul segmentului dentar
ce permit activarea crosetului , facandu-l mai elastic.

6 Crosete speciale :
6a) Crosetul cu patrice ;
6b) Crosetul cu caseta;
6c) Crosetul in T;
6d) Crosetul in I.
Toate sunt utilizate foarte rar.
Ele au anticipat crosetele speciale turnate si au fost inlocuite de mijloace speciale de
stabilizare, sprijin tip culise, capse, bare ce sunt utilizate in tehnologia PPS.

7. Crosetul muco-alveolar :
 indicat in edentatii clasa I Kennedy (biterminale);
 procesele alveolare frontale usor retentive;
 modelarea a 2 anse duble de o parte si alta a liniei mediane , sarma este elastica
cu diametrul 0,6mm si un segment retentiv pentru fixarea numai in versantele
protezei.
 14

 Actiune : prin contactul cel mai frecvent dureros cu procesul alveolar retentiv
moment in care proteza este reaplicata pe campul protetic.
 O forma imbunatatita =pelotele=sarma prezinta la capat o pelota din acrilat roz
ce vine incontact cu mucoasa sau ansa este inglobata in acrilat roz pentru a fi
mai fizionomic.Pelota este mai putin traumatica.

Mijloace auxiliare de mentinere, stabilizare si sprijin :

 Retentivitatile anatomice , tuberozitatile maxilare, tuberculul piriform, bolta
palatina ;
 Adeziunea si succiunea partiala.
Adeziunea apare intre 2 suprafete plane : bolta-fata mucozala (placa totala maxilara)
Succiunea partiala apare la nivelul zonei de inchidere marginala (mucoasa neutrala)
 Tonicitatea musculara : aplicarea fibrelor muschiului buccinator pe versantele
externe ale PPA, ce sunt modelate plan-convex.

PROPEDEUTICA CURS 3

ETAPELE CLINICO-TEHNICE DE CONFECTIONARE A PROTEZEI PARTIALE ACRILICE

1. Examenul clinic ;
2. Pregatirea campului protetic ;
3. Amprenta preliminara ;
4. Modelul preliminar ;
5. Confectionarea lingurii (portamprentei ) individuale ;
6. Amprenta functionala =finala=definitiva ;
7. Modelul de lucru ;
8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
9. Determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie;
10.Montarea modelelor in articulator;
11.Confectionarea machetei preliminare;
12.Proba machetei preliminare pe campul protetic;
13.Transformarea machetei preliminare in macheta finala+ambalarea si obtinerea
tiparului;
14.Prepararea si introducerea acrilatului in tipar +polimerizarea;
15.Dezambalarea, prelucrarea, finisarea protezei;
16.Aplicarea (inserarea ) PPA pe campul protetic;
17.Dispensarizarea pacientului.

1. Examenul clinic:
 15

Pacientul se examineaza riguros exobucal, endobucal (odontal, parodontal, chirurgical,

ortodontic). Se pune diagnosticul pe baza datelor anamnestice si a statusului
parodontal. Se pune un diagnostic odontal, parodontal, protetic de edentatie, ocluzal,
ortodontic, chirurgical. Primul diagnostic este cel de urgenta.Pe baza lor se
prefigureaza planul primar de tratament coroborat cu examenul complementar
(RX+analiza modelului de studiu). Se explica solutia de tratament si se definitiveaza
planul de tratament (solutia protetica finala).
2. Pregatirea campului protetic :
a) pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica (nespecifica) ;
b) pregatirea dintilor stalpi (limitanti) =pregatirea proprotetica (specifica);
In tehnologia P.P.A. pregatirile preprotetice si ale dintilor stalpi nu sunt asemanatoare
celor efectuate in tehnologia P.P.S. (mult mai complexe).

a) Pregatiri preprotetice:
 Interventii chirurgicale : se extrag dintii mobili , irecuperabili, resturile
radiculare irecuperabile cu procese periapicale cronice, dintii migrati excesiv
orizontal sau vertical mai mult de 30º, dintii egresati. Se rezeca apexul, chiuretaj
periapical pentru conservarea unor dinti limitanti pe campul protetic favorabili
protezarii.
Se intervine pe tesuturi moi. Se excizeaza tesuturile gingivale hiperplazice, frenurile
inserate pe varful crestei, bridele. Interventiile chirurgicale se asociaza cu interventiile
parodontale.
Se pot face interventii mai ample : frenoplastii (toate frenurile, bridele inserate pe
varful crestei sunt sectionate si mutate), plastii de funduri de sac (vestibular, lingual)
cand creasta are un grad de proeminenta (nu cand crestele alveolare sunt rezorbite
intens) .
Interventiile chirurgicale pe componenta osoasa : iregularitati de creasta simple sau
multiple (ciocuri osoase, creste alveolare protruzive se modeleaza chirurgical,
tuberculii piriformi, tuberozitatile maxilare, volum, cu topografi nefavorabile se rezeca
modelant).
Crestele negative sau crestele cu rezorbtii mari pot fi restaurate prin autotransplant
osos (restaurari de creasta alveolara).Scopul este de a realiza un pat fibromucos
periostal cu fibromucoasa +componenta osoasa favorabile protezarii. Ultimele
interventii chirurgicale la nivelul fibromucoasei +componentei osoase =pregatiri
proprotetice (termen autohtoan).
In literatura europeana=pregatirea cavitatii bucale (toate cele de mai sus) in vederea
protezarii.
 Interventii chirurgicale parodontale pentru obtinerea unui parodontiu indemn
care initial a fost afectat.
Etapele tratamentului parodontal-tratament antiinflamator (antiplaca) + tratament
chirurgical.
 16

Tratamentul antiinflamator : detartraj, indepartarea depozitelor inflamatorii cronice,

indepartarea obturatiilor incorect adaptate, ablatia coroanelor supraconturate ce
intretin fenomene de iritatie locale sau iritatii gingivale , ablatia constructiilor protetice
mai ample (punti).
Chirurgical : tratarea afectiunilor parodontale : gingivite , parodontite marginale
cronice profunde ( a pungilor gingivo-osoase), operatii cu lambou limitate+ample
+gingivectomie + gingialveoloplastie pe parodontiul marginal +profund (apical)
indemn (sanatos) pentru a putea fi amprentat in etapa finala.
 Echilibrarea ocluziei : foarte, foarte important.
Edentatia partiala extinsa prezinta frecvent ocluzie instabila cu disfuctie ocluzala. Se
indica echilibrarea ocluzala prin : renivelarea planului de ocluzie (aducerea in plan a
dintilor migrati, malpozitionati ce genereaza contacte dento-dentare traumatice).
Mijloace de echilibrare : coronoplastie –se modeleaza in plan suprafata ocluzala a
dintilor migrati ; amputari coronare in migrarile accentuate cu depulpari si acoperiri
metalice (mixte) ; ablatia contactelor premature si a interferentelor care sunt zone
« trigger » (generatoare) pentru disfunctia ocluzala pe baza de bruxism.
 Tratamentul odontal : dupa interventii chirurgicale
specifice+parodontale+ocluzale se efectueaza tratamentul odontal al leziunilor
carioase simple, complicate ; se refac obturatiile cu adaptare defectuoasa, cariile
de colet (obturatiile de colet) pentru ca dintii restanti sa fie apti pentru etapa de
pregatire a lor in vederea altor mijloace suplimentare de conservare si de
ancorare a protezei pe campul protetic.
 Alte pregatiri preprotetice mai complexe :tratamentul ortodontic (Pm, M usor
inclinati), aplicarea de implanturi sau transfixatii dentare pentru dintii al caror
raport coroana/radacina este defavorabil (solutia de exceptie –de regula
tehnologia P.P.S.)
Protezarea imediata-se aplica P.P.A. dupa interventii chirurgicale, se extrag
grupul frontal mandibular/maxilar. Se amprenteaza, proteza, adaptare
intraoperator.

b) Pregatirea dintilor stalpi.

Interventiile sunt limitate. Se indica pregatiri speciale complexe in tehnologia P.P.S.
Dintii stalpi: se planeaza fetele proximale prin slefuire pentru a rezulta un ax de
insertie /dezinsertie functional (in malpozitii minore).
In migrari accentuate (depulpare, R.C.R.)
Se reduc convexitatile sau retentivitatile accentuate.
Se acopera dintii limitanti cu coroane metalice, mixte, modelate cu convexitatea
vestibulara mai accentuate pentru plasarea bratelor crosetelor.
Lacasurile pentru pinteni, praguri pentru bratele opozante se practica pentru P.P.S..
Lacasuri interne pentru pintenii interni .
In tehnologia P.P.A. spatiile unidentare /bidentare se restaureaza cu punti.
 17

Dintii pot fi contentionati si acoperiti cu coroane daca prezinta un grad de mobilitate

de tip 1,2.
In tehnologia P.P.S., curent se indica contentionarea dintilor prin punti si aplicarea pe
fetele proximale a mijloacelor de mentinere, sprijin, stabilizare (MSS).
In spatiile edentate se pot aplica bare frictionale, reziliente cu rol in sprijin.
Aceste pregatiri nu se fac in mod curent in tehnologia P.P.A.
Concluzie:
Pregatirea cavitatii bucale (pregatiri preprotetice +proprotetice) se indica a se termina
inainte de amprentarea finala (definitiva).

3. Amprenta preliminara :
Se realizeaza cu materiale elastice cel mai frecvent.
Inregistrarea elementelor campului protetic in totalitate (creste alveolare, bolta,
tubercul, tuberozitati) si cu aproximatie zona de inchidere marginala (zona fundurilor
de sac).In tehnologia P.P.A. se indica ambele metode de amprentare (preliminara) sau
defintiva (functionala) pentru a obtine o proteza partiala integrabila.
Amprenta preliminara –caracteristici-
 Se realizeaza cu portamprente standard prevazute cu sisteme retentive ;
 Materialul de amprentare curent =materiale alginice mai frecvent (hidrocoloizi
ireversibili) sau hidrocoloizi reversibili (agar-agar=scumpe).
 Amprenta se toarna in primele 15 minute maximum 30 minute de la dezinsertie.
 Pentru turnarea amprentei, amprenta se conditioneaza (igienizare, dezinfectie,
tratare suprafata) ;
 Indepartarea amprentei de pe model strict dupa priza primara a gipsului (30-40
minute) ;
 Reproduce cu exactitate zona de sprijin a campului protetic.
 Este utilizata pentru obtinerea modelului preliminar ;
Metode de amprentare, dozarea, prepararea, tehnica de amprentare=vezi L.P.

4. Modelul preliminar :
Reprezinta copia pozitiva a campului protetic obtinut dupa turnarea amprentei
preliminare.
Caracteristici :
 Modelul preliminar se toarna din gipsuri normale ( hemihidrate) dupa
conditionarea amprentei : spalare, dezinfectare , imersie).
 Dozarea, prepararea gipsului : tehnica saturatiei progresive (vezi L.P.) ;
 Aplicarea gipsului de consistenta fluida , cu vibrare manuala (mecanica) in
amprenta pana la umplerea acesteia ;
 Soclul are o grosime pana la 3 cm., se toarna din acelasi gips, mai vascos ,
aplicat pe placuta de sticla in care se introduce amprenta turnata initiala ;
 Turnarea are loc intr-un timp , tehnica criticabila, dar practicabila.
 18

 Demularea amprentei are loc in 30-40 minute. Prelungirea timpului de demulare

are efect reactiv al alginatului de potasiu cu apa din model, rezultand un model
preliminar cu proprietati mecanice inferioare.

Rolul modelului preliminar:

 Confectionarea portamprentei individuale;
 Analiza situatiei clinice pentru diagnostic+solutia protetica finala;

5. Confectionarea portamprentei individuale:

Portamprenta este un conformator rigid confectionat din materiale rezistente (R.A.S.)
In portamprenta individuala se aplica materialul de amprentare definitiva (functionala)
sau finala functionala.
Materiale folosite in confectionare :
 Placa de baza –laboratoare, servicii dotate modest. Utilizata din ce in ce mai rar
datorita proprietatilor mecanice scazute. Se confectioneaza in cazuri favorabile ;
campuri protetice maxilare ;
 R.A.S.-(Duracryl, Duracrol) –Rasini acrilice autopolimerizabile la temperatura
mediului ambiant ;
 Rasini compozite ;
 Poliesteri ;
 Copoliesteri
Ultimele 3 tipuri de materiale sunt materiale moderne, scumpe.
 R.A.S.- termopolimerizabile-folosite rar, in scop stiintific (multe etape) – cand
lingura poate deveni chiar baza protezei.
Tehnica, metoda de obtinere –vezi L.P.

Caracteristicile portamprentei individuale :

 Anterior confectionarii portamprentei individuale, dintii restanti sunt pregatiti
(se acopera cu gips curent pentru a dirija spatiul intre dintii restanti si lingura
individuala si pentru a crea spatiul necesar pentru materialul de amprentare de
circa 3 mm).
 Se izoleaza modelul, aplicare material in stare plastica : placa de baza, R.A.S
prepolimerizata, sectionarea materialului suplimentar, adaptare
marginala+prelucrare identice la fel ca la portamprenta necesara P.T.) ;
 Cele mai indicate :R.A.S.autopolimerizabile (3-5 mm) –rezistenta,
nedeformabilitate, rezistenta la manevrele clinice comparativ cu placa de baza
ce necesita ramforsare ;
 Materialele moderne : rasini compozite, poliesteri, copoliesteri=indicate datorita
tehnologiei de lucru ergonomice (5-10 minute), fotopolimerizare 90 secunde.
Dezavantaj : rasini compozite : prêt de cost crescut.
 19

 Elemente componente : portamprenta din placa de baza –baza portamprentei ce

acopera campul protetic ; accesorii : maner, butoni de presiune (mandibula) –
cand este cazul ; sistem de ramforsare –sarma 1-1,5mm plasata pe varful crestei
si modelata cu o bucla mediana pe care se aplica placa de baza pentru maner.
Sistemul de ramforsare nu se practica pentru celelalte tipuri de portamprente.
La mandibula-ramforsarea se aplica pe versantul lingual.
Lingurile individuale in edentatiile clasa I, clasa II, edentatiile subtotale se
adapteaza exact pe campul protetic si se inchid la zonele marginale cheie (tuberculul
piriform, zona AH pentru a rezulta o inchidere marginala eficienta a protezei pe
campul protetic . Numai dupa aceasta adaptare a lingurii pe campul protetic se practica
orificii la nivelul crestelor, median, paramedian cu rol de deretentivizare, refluare
material.

6. Amprenta functionala –definitiva=finala:

Inregistreaza in negativ cu maximum de precizie zona de sprijin + zona de inchidere
marginala (neutrala).
Caracteristici :
 Se realizeaza cu materiale elastice : elastomerice sau alginice.
 Materialele de amprentare functionala se aplica in portamprente individuale;
 Materiale elastice ideale :siliconii de condensare –consistenta medie-grosime 2-
3mm; tiocauciucurile (consistenta medie). Se poate amprenta functional cu
materiale alginice pe campurile protetice corect pregatite si favorabile, nu pe
campurile protetice deficitare (complexe) –grosimea 4-5mm.
 Scopul amprentarii functionale-obtinerea modelului de lucru
(definitiv).Examenul amprentei preliminare +in special cea finala -se
examineaza inaintea turnarii modelelor.Trebuie sa prezinte suprafata neteda,
fara goluri, fara zone desprinse sau fracturate cu inregistrarea tuturor detaliilor
pregatirilor preprotetice ale cavitatii bucale+dintii limitanti.
 Amprenta finala-trebuie sa reproduca cu exactitate lacasurile, convexitatile,
pregatirile preprotetice efectuate la nivelul campului protetic. In situatiile clinice
de erori : desprinderi de material, zone neamprentate, neacoperirea unor zone-
(lingura incorect adaptata) se indica reamprentarea.
 In final amprenta finala functionala trebuie sa reproduca zona marginala cu
mobilitatea functionala a fundurilor de sac unde exista frenuri, bride , reproduce
latimea, adancimea fundurilor de sac. Amprenta preliminara deoarece se
amprenteaza in lingura standard, grosimea marginilor amprentei vor fi mai mari
de 5 mm cu efect deformant al santurilor vestibulare.

7. Modelul de lucru (definitiv=de lucru) ;

Reprezinta copia pozitiva a elementelor campului protetic obtinut dupa turnarea
amprentei functionale.
 20

Caracteristici :
 Se toarna frecvent din gipsuri dure tip MOLDANO- hemihidrate- (sau mai rar
arcada din gips superdur -frecvent P.P.S.) cu proprietati superioare gipsurilor
normale ( hemihidrate) ;
 Se toarna ideal intr-un timp cu 1 material sau din 2 gipsuri –dur +normal- sau
superdur +dur in 2 timpi ;
 soclul se toarna dupa priza gipsului superdur /dur ;
 demularea pentru hidrocoloizi –dupa priza primara a gipsului dur (20-30
minute) ;
 pentru elastomeri-demularea 40-60 minute.
Prelucrarea marginala se face manual sau mecanic ; la maxilar-pentagon ; la
mandibula-trapez.
Scopul modelului de lucru :
 confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
 modelarea machetei ;
 parte integranta a tiparului

8. Confectionarea sabloanelor de ocluzie :

Piese intermediare indispensabile in tehnologia P.P.A. dar si a P.T..
Se utilizeaza pentru determinarea relatiilor intermaxilare de ocluzie (D.V.O.+R.C.) ;
Parti componente :
 Baza asemanatoare cu baza portamprentei individuale-acopera zona de sprijin a
campului protetic ;
 Bordura de ocluzie- restaureaza in limite asemanatoare arcada dentara.
Materiale :
Baza sablonului-asemanator cu materialele folosite pentru confectionarea lingurii
individuale –placa de baza, R. A. S. autopolimerizabile, rasini compozite, poliesteri,
copoliesteri, R.A.S. termopolimerizabile.
Bordura de ocluzie : in zona frontala-latime 5 mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca
dintii restanti ; in zona laterala latime 8-10mm, inaltime cu 2 mm mai inalta ca dintii
restanti.
In zona frontala bordura se monteaza in afara crestei ; in zona laterala bordura se
monteaza pe mijlocul crestei.
Nu se aplica pe tuberculul pirifiorm, tuberozitatea maxilara.

Caracteristicile sablonului de ocluzie :

 Rigide, nedeformabile ;
 Sa acopere intreaga suprafata a campului protetic (sprijin) ;
 Sa nu basculeze pe campul protetic ;
 Sa nu derapeze in angrenaj ;
 Marginal sa aiba grosimea proportionala cu latimea fundului de sac vestibular ;
 21

 Inaltimea poate fi scurtata 1-2mm pentru materialalele elastomerice, mai mult

pentru cele alginice (3- 4mm ) ;
 Sisteme de ramforsare a sabloanelor-sarma, placute metalice pentru cele din
placa de baza.

PROPEDEUTICA CURS 4

DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE (D.V.O.+R.C.)

Relatiile intermaxilare: pozitia mandibulei fata de maxilar, tridimensionala

(orizontala, verticala, sagitala).
Relatia centrica :
 pozitia mandibulei fata de baza craniului ;
 clasic (mecanicist), pozitia condililor cea mai inalta, cea mai posterioara,
nefortata, simetrica in cavitatea glenoida de la care sunt posibile miscarile
mandibulei in cadrul anvelopei functionale ;
 aceasta pozitie este independenta de contactul ocluzal ;
 pozitia condiliana retrudata, centrata si inalta de la care sunt posibile miscarile
mandibulei ;
 fiziologic (actual), pozitia condiliana anterioara, inalta si mediana cu contact
condilo-disco-articular de la care sunt posibile toate miscarile mandibulei in
cadrul anvelopei functionale (definitia cea mai functionala a R.C.).

Caracteristicile R.C. :
 o pozitie condiliana cu condilii centrati in cavitatile glenoide ;
 o pozitie ligamentara ;
 o pozitie neuromusculara, tipar (engrama) de pozitionare neuromusculara a
mandibulei in R.C. ;
 singura pozitie reproductibila si transferabila pe articulator ;
 pozitia fundamentala pe care se realizeaza restaurarile protetice fixe si mobile ;
 cel mai exact se transfera cu arcul facial pe articulatoarele programabile unde
R.C. coincide cu axa mecanica a articulatorului.

D.V.O. (dimensiunea verticala de ocluzie):

 corespunde relatiei de contact interarcadic in poztia de intercuspidare maxima
(P.I.N.) ;
 se determina cu ajutorul testelor antropometrice, fonetice si estetice ;
 corespunde dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei, dimensiune
masurata intre 2 repere antropometrice :subnazion-gnation ;
 D.V.O.=D.V.R.-D.S.F. ; D.V.R=pozitia de repaus a mandibulei ;
D.S.F.=spatiul minim de vorbire , care in zona premolarilor este de 2-3mm ;
 22

La pronuntarea lui « S » (testul Thomson) =spatiul minim de vorbire interarcadic .

Determinarea relatiilor intermaxilare –cazuri clinice-

1. cazuri clinice cu un numar suficient de dinti pe arcada favorabili distribuiti pe
arcada +D.V.O. pastrata
R.C.+P.I.N. se determina relativ usor.
a) prin pozitionarea manuala a modelelor in P.I.N. si insemnarea cu creionul
a unitatilor masticatorii (rapoarte neutrale de la nivelul caninilor +molarul
1/molarul 2) ;
b) cu folia de ceara roz speciala pentru ocluzie (P.I.N.).Modelele sunt
pozitionate dupa aceasta inregistrare in ceara. Pentru inregistrarea
ocluziei : ceara +Z.O.E. (materiale plastice dupa preparare si nu modifica
pozitia mandibulei fata de maxilar) ;

2.cazuri clinice cu numar suficient de dinti pe arcada, topografie favorabila, ocluzie

instabila. Disfunctia ocluzala se datoreaza denivelarii planului de ocluzie, contactelor
premature+interferentelor. Determinarea R.C.+D.V.O. se realizeaza numai dupa
echilibrarea ocluzala a cazului clinic; ablatia contactelor premature, a interferentelor si
renivelarea planului de ocluzie.
Inregistrarea R.C.+D.V.O. se realizeaza cu sablon de ocluzie (vezi curs anterior), cu 2
proceduri clinice:
a) inregistrarea dintilor antagonisti cu bordurile de ocluzie ale sablonului dupa
ramolirea prealabila a acestora. Este un procedeu curent.
b) Se inregistreaza cu paste Z.O.E., R.C la D..V.O. corespunzatoare.Pasta Z.O.E.
se aplica pe bordurile subdimensionate in sens vertical cu 2-3mm, mandibula
este condusa la D.V.O. a cazului clinic inregistrandu-se fara dificultate R.C.
Este o modalitate mult mai exacta, indicata frecvent, cand sunt prezenti toti
dintii antagonisti pe arcada.

3. cazuri clinice cu numar de dinti restanti redus si relatii de ocluzie perturbate.

Exemplu : edentatii clasa I Kennedy, edentatii subtotale. La aceste cazuri clinice se
utilizeaza metoda de inregistrare a R.C. cu sablonul de ocluzie ca la edentatul total.
Anterior inregistrarii celor 2 repere se examineaza adaptarea sabloanelor de
ocluzie+prelucrarea bordurilor de ocluzie. Se traseaza punctele antropometrice
subnazion-gnation si se masoara cu rigla sau ocluzometrul lui Willis D.V.O. dupa teste
antropometrice +teste fonetice.

Etapele determinarii R.C :

1. Se examineaza sabloanele de ocluzie pe modele, sa fie stabile, rezistente
mecanic, confectionate corect (dimensiuni, margini) sa nu basculeze.
2. Examenul nivelului planului de ocluzie in zona frontala+laterala. Frontal, planul
de ocluzie este paralel cu planul bipupilar. Marginea inferioara a bordurii de
 23

ocluzie la 1-2mm de marginea inferioara a buzei superioare.Bordura in zona

frontala va fi usor in afara crestei si va mentine de la o comisura la alta buza
superiuoara intr-o stare de plenitudine fiziologica, normala. Nu va fi deformata
in sens sagital. In zona laterala, bordura de ocluzie se prelucreaza astfel incat
nivelul planului de orientare ocluzala (protetic) sa aiba un traiect ascendent spre
distal iar la contactul din R.C. sa nu prezinte contacte distale ; ele trebuie sa fie
pe toata suprafata bordurii de ocluzie.
3. Determinarea propriu-zisa :
 Se utilizeaza testul fonetic Silverman pentru a recontrola cu sablonul
intraoral spatiul minim de vorbire =2-3mm. La pronuntia lui “S” trebuie
sa existe un spatiu de 2-3mm intre sabloane.
 D.V.O.-se conduce mandibula in contact si se masoara intre cele 2 repere
D.V.O. care trebuie sa fie mai mare cu 3-5mm (bordurile nu sunt
plastifiate) ;
 Plastifierea bordurilor de ocluzie, pe toata inaltimea si lungimea cu
ajutorul spatulei bine incalzita pana cand se obtine o plastifiere totala
(omogena) a bordurilor ;
 Se aplica sablonul de ocluzie pe camp ;
 Se conduce mandibula dupa exerciii de oboseala musculara prealabile
(inchideri-deschideri ale gurii) in pozitia retrudata si nefortata la
dimensiunea verticala de ocluzie in prealabil masurata ;
 Se racesc usor bordurile, se deschide gura pacientului si se reverifica
aceasta pozitie ;
 Se recomanda 3-4 inchideri repetatepentru a vedea daca pacientul
conduce singur in R.C. si daca inchide la fel ;
 Bordurile de ocluzie se solidarizeaza , igienizare sabloane, aplicare pe
model dupa care se aplica modelul dintilor antagonisti . Se examineaza
realatia de ocluzie inregistrata.
Edentatia subtotala+edentatia totala, pun probleme privind determinarea R.C.. Cel mai
indicat este utilizarea arcului facial si transferul relatiei centrice pe articulatorul mediu
sau programabil.

Fixarea modelelor in articulator :

Modelele de lucru pozitionate cu sabloanele in R.C. sunt ulterior fixate in articulatoare
simple (ocludatoare) , articulatoare medii (frecvent) sau programabile (rar);
Pentru fixarea modelelor in articulator se parcurg 2 etape:
a) Pregatirea modelelor pentru fixare;
b) Fixarea propriu-zisa dupa regulile de fixare.

Tehnic:
 24

1. Reducerea bordurilor cu 1-1,5 cm pentru a putea fi usor pozitionate intre cele 2

brate ale articulatorului;
2. Realizarea de retentii pe baza soclului ;
3. Fixarea modelelor in R.C. cu freze metalice sau bete de chibrit lipite median si
paramedian intre cele 2 modele ;
4. gipsarea modelelor-mai intai modelul inferior pe bratul inferior al ocluzorului
urmat de priza gipsului. Apoi se fixeaza modelul maxilar in R.C. inregistrata.
Gipsul se aplica usor in exces, modelandu-se convex ca o calota.

Reguli de fixare a modelelor de lucru in ocluzor :

 Planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul mesei (orizontala de la
Frankfurt) ;
 Planul medio-sagital al modelului sa coincida cu planul medio-sagital al
articulatorului ;
 Distanta axei intercondiliene-punct interincisiv =10,5 cm. Distanta
intercondiliana-punct interincisiv cel mai bine se transfera cu arcul facial
pe articulatorul mediu sau programabil (individual).Acesata distanta este
aproximativa la articulatoarele simple.
Observatii practice :
 Se va evita gipsarea excesiva a modelului inferior si aplicarea de gips pe surubul
distantator deoarece vor aparea dificultati de manevrare ;
 Plasarea modelelor in sens sagital se va realiza cel mai corect cu arcul facial ;
 In tehnologia P.P.A., metoda cu ocluzor si articulator mediu sunt suficiente.
Metoda cu articulator programabil este utilizata numai in cazuri exceptionale.

Macheta P.P.A :
 Preoperator, se indica realizarea proiectului viitoarei proteze
(baza+sei)+mijloacele de M.S.S. (crosete din sarma),ce vor fi desenate de medic
pe model ;
 Pregatirea modelului de lucru pentru machetare ;
 In tehnologia P.P.A. se utilizeaza macheta preliminara si cea finala (definitiva) ;

Pregatirea modelului de lucru :

Anterior etapei de machetare au loc urmatoarele procedee tehnologice :
1. Deretentivizarea : se reduc retentivitatile de pe fetele proximale si spatiile
interdentare pentru a favoriza insertia/dezinsertia P.P.A. pe campul protetic.
Neefectuarea acestei subetape va duce la proteze care nu pot fi inserate decat
prin fracturare.
2. Folierea : se foliaza zonele desenate de medic pe model care potential pot fi
expuse leziunilor de decubit :parodontiul marginal, papila retroincisiva, rugi
palatine, torus palatin. Intre aceste formatiuni si baza protezei se obtine un
 25

spatiu prin foliere. Pentru deretentivizare se foloseste ciment dentar, vascos,

aplicat interdentar si fixat pe o suprafata de 3-5mm. Pentru foliere se foloseste
folie de plumb 0,5-1mm sau mai groasa sectionata cu forme specifice (ovalara).
Modelul de lucru anterior pregatirii (cazuri clinice complexe) poate fi analizat la
paralelograf pentru a stabili zonele de retentie ale bratelor crosetelor –foarte rar.

Etapele machetarii :
 Izolare model 5 minute in apa saponata ;
 Confectionarea bazei machetei din folie de ceara, roz calibrata (1/2 folie);
 Plastifiere-adaptare folie de ceara in limitele desenului. Se va evita
subtierea bazei machetei prin presiuni excesive ;
 Confectionarea rulourilor pentru fixarea dintilor. Se aplica prin lipire la
nivelul spatiului edentat. Rulourile se vor realiza din resturi de ceara.

Montarea propriu-zisa a dintilor artificiali :

Zona frontala-dupa repere transmise de clinician pe sablon : linia surasului , linia
caninilor, linia mediana, transferate de tehnician pe baza modelului de lucru (soclu)
+date din fisa tehnica (culoare, volum, forma, material, cuspidaj), artificii de montare
(diasteme, treme), suprapuneri coronare, numarul +tipurile de crosete +materialul din
care se confectioneaza.
Le edentatul partial-montarea este usurata de prezenta dintilor restanti.

Montarea dintilor artificiali-dinti frontali :

 Cand sunt dinti pe arcada –montarea dintilor artificiali se va face functie de
acestia. Se respecta axele de montare in sens sagital+orizontal.
 Cand nu avem dinti restanti –dintii aertificiali se monteaza in afara crestei (in
consola) pe un arc de cerc armonios, de la canin la canin cu artificii de montare
(daca este cazul) pentru ca protezarea sa nu se tradeze.

Montarea dintilor laterali :

 Dintii laterali se aleg dupa criterii biomecanice +functionale; sa aiba cuspidajul
moderat 20-30º, latimea proportionala cu latimea crestei, din R.A.S., R.C. mase
ceramice.
 Montarea se realizeaza dupa criterii biomecanice : pe mijlocul crestei, astfel
incat cuspizii activi sa ocluda cu fosele antagoniste in I.M. ;
 Se evita bascularile protezelor, se va restaura nivelul planului de ocluzie
ascendent spre distal ;
 Dintii laterali vor restaura unitatile masticatorii conform realatiilor de contact
ocluzal (1 dinte mandibular cu 2 dinti maxilari).
 26

Macheta preliminara-examinarea pe model

Se verifica corectitudinea montarii:
Montarea in zona frontala (forma, culoarea, volumul, coincidenta liniei mediane);
Raportul de ocluzie –normal psalidodont /labiodont (in anomalii sagitale medii sau in
atrofii rezorbtive importante), ocluzie inversa.
Montarea dintilor laterali :
 Corectitudinea contactelor dento-dentare;
 Nivelul planului de ocluzie;
 Corectitudinea dintilor in zona distala (nu se monteaza dinti pe portiunile
ascendente ale crestelor – tuberozitati maxilare+tuberculul piriform) ; molarul 3
=absent totdeauna ; uneori se renunta chiar si la molarul 2. Molarul 2 se
monteaza totdeauna subdimensionat, asemanator cu premolarul 2 inferior, dar
niciodata la volumul lui in caz de ascendenta a crestei.
Examenul intraoral al machetei :
Macheta preliminara se examineaza frontal+lateral-aceeasi parametrii ca la examinarea pe model.

In plus, se examineaza contactele dento-dentare cu hartia de articulatie sau cu folia de

control metalica .
Se recurge la proba spatulei.
Daca proba spatulei este negativa=contacte dento-dentare corecte.
Daca proba spatulei este pozitiva=se indica remontarea dintilor.
Dupa examenul intraoral macheta preliminara se trimite in laborator pentru
tranformarea ei in macheta definitiva.(fizionomic, estetic, biomecanic)
La pacientii cu torus voluminos, predispusi la fracturi, baza protezei va fi metalica
pentru a conferi rezistenta P.P.A.

PROPEDEUTICA CURS 5

MACHETA DEFINITIVA

Dupa examenul intraoral al machetei preliminare, pe fisa clinica , medicul noteaza

modificarile privind culoarea, forma, pozitia dintilor, pozitia crosetelor, modelajul
functional.
Se fizeaza crosetele in baza P.P.A.
Se modeleaza macheta definitiva a P.P.A.

Obiectivele (principii) de modelaj functional:

 Fizionomia;
 Igiena;
 27

 Fonatia;
 Rezistenta mecanica;
 Mentinere+stabilitate pe campul protetic.

Fizionomia:
-zona frontala maxilara- modelaj individualizat in detrimentul modelajului igienic;
Principii de modelaj:
Se va restaura morfologia naturala a parodontiului :
-linia coletelor (insertia festonului gingival) ;
-aspectul gingiei artificiale ;
-modelarea versantului vestibular al seii.

Linia coletelor-traiect denivelat, in ansamblu sinusoidal, cu coletul incisivului central

situat mai sus cu 1-2mm de cel al incisivului lateral; coletul caninului la acelasi nivel
sau mai sus cu 0,5-1mm ca incisivul central.
Modelajul fizionomic si traiectul coletelor se asociaza cu traiectul marginilor incizale
ale grupului de dinti frontali.
Traiectul va fi denivelat, in treapta, cu ambrazuri incizale=efect fizionomic maxim.
Se contraindica traiect rectiliniu=efect de tristete.
Gingia artificiala va fi modelata ca un burelet cu sant gingival.
Versantul vestibular al seii va fi modelat usor plan-convex (normal) sau plan-concav
in cazul crestelor (versantelor) in protruzie , voluminoase.
Se contraindica modelaj plan-convex deoarece poate conduce la deformari ale buzei
superioare = procheilie.
Convexitatile radiculare sau boselurile radiculare, interradicular depresiuni.
Axele virtuale ale dintilor artificiali vor fi convergente la maxilar, spre crista galli.
(vezi L.P.-reguli de montare a dintilor).La mandibula acestea vor fi divergente.
Papilele gingivale :voluminoase, mai accentuate la tineri, atenuate, subdimensionate
dar nu absente la varstnici.
Versantul vestibular al seii frontale : - absent-din ratiuni estetice-creste protruzive,
retentive ; dintii se monteaza pe creasta, fara versantul vestibular al seii.
- prezent-usor plan-convex + grosime ~ gradului
de atrofie al crestei postextractionale.
Se contraindica aceste regului in zona laterala din ratiuni igienice : modelaj plan, usor
convex+suprafete lustruite pentru a nu adera alimentele.
Din punct de vedere fizionomic, nu aplicam regulile de modelaj estetice pentru grupul
frontal mandibular .
Maxilar se pot modela dintii cu spatieri (diasteme, treme) . In practica s-a renuntat la
aceste spatii retentive.

Igienic:
 28

Suprafete plane, bine lustruite atat in faza de macheta cat si de proteza pentru a
contracara aderenta placii dentare+alimentele.
In zona laterala maxilara si in totalitate la P.P.A. mandibulara se contraindica spatii
interdentare (diastema, treme), santurile gingivale (zona retentiva).
La P.P.A. mandibulara, in zona frontala se contraindica modelaj anatoform estetic
deoarece dintii frontali inferiori sunt putin vizibili (1/3 incizala).

Fonetic :
Se restaureaza relativ rapid 24-48 ore, cu P.P.A. sau P.T., cund sunt confectionate
corect.
Se indica montarea simetrica a dintilor in zona frontala, pozitionarea in spatiul neutral,
pe locul dintilor naturali+fata palatinala anatoforma (creste, cingulum).
Se contraindica acoperirea fetelor orale ale dintilor frontali, in zona de colet (pe o
inaltime mai mare de 1mm); exceptie dintii ceramici (pe 2/3 –legarea mecanica ,
deasupra cingulumului, se perturba fonatia).
Restaurarea papilei retroincisive si a rugilor palatine cu chei siliconice (amprentarea
rugilor palatine ale cazului clinic).
Se contraindica modelaj empiric, prin modelarea lor directa, aparand tulburari
fonatorii.
In practica , numai in scop de cercetare este un element in plus ; suprafata externa
trebuie sa fie perfect lustruita.
Fixarea dintilor din R.A.S. –1mm ; R.D.C.-1mm ; M.C. -mai mult pentru a nu perturba
pronuntia siflantelor (afectarea timbrului vocii).
Din punct de vedere igienic +fonator-la mandibula- versantul lingual se modeleaza
plan-concav pentru a favoriza functionalitatea limbii (nu plan-convex).

Rezistenta mecanica :
Modelajul bazelor cu grosimea =2mm din R.A.S., asigura o suficienta rezistenta
mecanica la compresiune, la pacientii cu ocluzie normala.
O grosime 0,6-0,8 mm a sarmei pentru crosete este suficient de rezistenta in etapele de
insertie/dezinsertie+activare.
Se indica din punct de vedere mecanic, la placile protetice reduse, ramforsarea
(armarea) , pentru a nu se fisura /fractura (vezi ocluzia adanca acoperita).
Se ramforseaza cu fibre de sticla , fibre de carbon, plase metalice, folii acrilice
speciale sau baza va fi metalica(0,4-0,6mm -pentru confortul pacientului)+rezistenta
mecanica superioara.

Mentinerea +stabilitatea :
Mentinerea P.P.A. se realizeaza prin :
 Extinderea marginilor protezei pana in fundul de sac, pana in zona neutrala ;
 Grosimea marginilor ~ cu latimea fundului de sac;
 29

 Marginile protezelor vor ocoli formatiunile mobile : frenuri, bride ; nu le vor

interfera.
Pentru a creste stabilitatea +mentinerea se indica crearea de spatii in baza protezei
prin foliere a formatiunilor anatomice (torus), rezultand spatii dirijate (tip camera cu
vid, in care dupa aplicare se va dezvolta o presiune negativa intre ea si fibromucoasa,
rezultand succiunea partiala).

TIPARUL :
Etapa de laborator ce consta in ambalarea machetei definitive cu materiale specifice,
urmata de eliminarea machetei din ambalaj si obtinerea cavitatii=tipar.
In aceasta cavitate se introduce in stare plastica neaderenta R.A.S.pentru baza protezei.
Etapele obtinerii tiparului :
 Pregatirea machetei pentru ambalare ;
 Ambalarea (metode) ;
 Eliminarea machetei din ambalaj –TIPAR.

Anterior ambalarii –conditii de lucru:

Intrumentar+materiale:
 Bol din cauciuc +spatula;
 Vacuummalaxor;
 Masa vibratorie;
 Presa mecanica/hidraulica;
 Chiuvete metalice ovalare, dreptunghiulare din bronz/aluminiu;
 Ghipa clasa II  hemihidrat si clasa III  hemihidrat.
Didactic se utilizeaza  hemihidratul (gips normal=alabastru). In practica ar trebui
gips Moldano sau macar amestec (clasa II+clasa III).

Metode de ambalare:
1) metoda directa (cu val) ;
2) metoda indirecta (fara val)-cea mai indicata ;
3) metoda mixta.

1.Pregatirea machetei pentru ambalare-caracteristici :

 curatirea cerii de pe dintii artificiali , de pe toate suprafetele ;
 degresarea machetei cu acetona, neofalina, alcool pentru a rezulta
suprafete netezite ;
 demontarea modelelor din articulator+ocluzor pentru a nu se deforma
machetele ;
 adaptarea modelelor in chiuvetele selectate, eventual soclare ;
 30

 deretentivizarea dintilor restanti prin sectionarea lor in sens cervico-

ocluzal pe care s-au aplicat crosete pentru a favoriza dezinsertia in
momentul dezambalarii protezei fara deformarea lor.

2. Ambalarea:

Caracterisiticile metodei amabalare cu val:

 modelul + dintii artificiali+crosetele in aceeasi parte a chiuvetei;
 dintii artificiali sunt acoperiti cu un val de gips gros de 5-8 mm vestibular
pentru a-i fixa in acea pozitie.
Metoda:
 din punct de vedere tehnologic este dificila si a fost mult utilizata in tehnologia
P.P.A.cu baza din cauciuc vulcanizat=valoare istorica (1940).
Indicata in edentatii frontale, cu montarea dintilor direct pe creasta fara versantul
vestibular al seii (creste protruzive)+edentatii mixte de arcada multiple.

Dezavantaje :
 eliminarea machetei, izolare tipar, introducere acrilat se realizeaza greu ;
 fracturare val;
 modificarea pozitiei dintilor la izolare.

Ambalarea fara val (indirecta) caracteristici:

 Utilizare larga, cel mai frecvent indicata in tehnologia P.P.A.;
 Modelul este impreuna cu crosetele in prima ½ a chiuvetei si dintii artificiali in
a doua ½ a chiuvetei ce joaca rolul valului).

Avantajele metodei:
 acces larg in tipar , cu eliminarea machetei prin plastifiere;
 izolarea tiparului se realizeaza usor;
 introducerea acrilatului fara dificultati.

Dezavantaje:
 inaltari de ocluzie –asamblarea partilor chiuvetei sunt eronat realizate;
 presarea incorecta;
 izolarea intregului tipar , inclusiv a dintilor, cu desprinderi ale dintilor de baza
protezei. Se contraindica izolarea talonului dintilor (suprafata de contact dinti-
R.A.S.)

Metoda mixta:
Indicata in edentatii frontale-creste protruzive, cand dintii se monteaza pe creasta; in
edentatii multiple.
 31

Se realizeaza ambalarea cu val pentru dintii frontali si ambalarea fara val pentru dintii
laterali.

3.Eliminarea machetei din ambalaj:

Curent prin termoplastifierea bazei machetei dupa priza gipsului.
Chiuveta se introduce in apa fiarta, timp de 5 minute pana se plastifiaza baza.
Se contraindica depasirea de 5 minute deoarece se infiltreaa ceara in structura poroasa
a tiparului.
La deschiderea chiuvetei se observa baza machetei plastifiate ce se elimina sumar cu
spatula+reziduurile ce se elimina cu jet de apa fierbinte sau cu ajutorul vacuum press
system –vapori de apa sub presiune (procedeu modern).
Se contraindica adausul de detergenti la apa deoarece se infiltreaza in tipar avand un
efect nociv pentru izolare.
Rezulta tiparul=cavitate cu volum , grosime si forma ~ cu macheta definitiva.
Urmeaza pregatirea tiparului pentru introducerea, presarea, indesarea acrilatului.

Izolare tipar:
 Aplicarea de solutii speciale la temperatura de 40-45ºC(Izodent, Pectizol), in 2-
3 straturi dupa uscarea straturilor.Se formeaza o pelicula ferma, izolatoare,
inerta ce nu modifica proprietatile tiparului (cel mai frecvent procedeu).

Rolul izolarii :
 Impiedica patrunderea R.A.S. in gipsul tiparului ;
 Inhiba reactia chimica dintre R.A.S. si gips;
 Previne fisurarea /fracturarea bazei protezei in momentul dezambalarii .

Alte materiale de izolat:

 Clorura de calciu 30%+silicat de sodiu 86% ;se aplica in tipare calde la 85-90ºC
Procedeu clasic-albeste baza protezei +necesita prelucrari suplimentare ;
 Amidonul-procedeu clasic-foarte rar ;aplicarea identica.
 Lacuri siliconice –tip Dentaflex sau Kiesellack, in zona gingivala a machetei
pentru conservarea modelajului gingiei artificiale.Dupa indepartarea lacului
siliconic suprafata necesita prelucrari minore+se obtine o suprafata neteda,
lucioasa apropiata de forma finala.
 Silicon gingival+nisip fin –se obtin suprafete lucioase, netede, cu usoare
prelucrari (nu se mai intervine brutal)

Polimerizarea bazei P.P.A. :

Baza se obtine din R.A.S. termopolimerizabile +autopolimerizabile.Cele mai indicate
cele termopolimerizabile deoarece rezulta o structura relativ compacta, cu rata de
monomer rezidual mica .
 32

Termopolimerizarea clasica-cu regimul termic-vezi sem. I.

Materiale: R.A.S. :
Superaryl (Spofa)-6 culori +T,
Biocryl (Galenica),
Palavit (Kulzer),
Paladon (Kulzer).

 R.A.S. termopolimerizabile –Pallapress (Kulzer) +Ivocap press se introduc in

tipar prin injectie si polimerizare sub presiune.
 Microbase-rasini poliuretanice –injectabile sub presiune in tipar, polimerizare
initiala si apoi se finalizeaza polimerizarea in cuptoare cu microunde
(MICROMAT).

PROPEDEUTICA CURS 6

POLIMERIZAREA BAZEI P.P.A.

 Rasini acrilice conventionale (clasice): nesarjate (nearmate): SUPERACRYL,
PALAVIT, PALADON, BIOCRYL;
 Rasini acrilice polimerice armate (high impact) : armare speciala cu fibre ;
 Rasini acrilice simple termopolimerizabile : PALLA-X-PRESS (Kulzer),
IVOCAP(Ivoclar), introduse in tipar cu presiune , sub injectie ;
 Rasini poliuretanice –MICROBASE- sub presiune in tipar si polimerizate in
cuptorul cu microunde.

Rasinile cele preferate pentru baza protezei sunt termopolimerizabile.

Exista si rasini autopolimerizabile ce nu sunt indicate datorita proprietatilor inferioare
(rezistenta mecanica scazuta, absorbtia de apa crescuta, culoare), indicate cu caracter
provizoriu.

Dozare/Preparare :
P+L
P=Pulbere=Polimer derivat al acidului metacrilic (PMMA)
L=Lichid=Monomer (MMA)
Dozarea : 3 procedee
1.) Empirica (curent);
2.) Volumetrica (cilindrii gradati);
3.) Ponderala (cantarire).

1. Dozarea empirica :
 33

Se dozeaza lichidul in godeu din material plastic/ceramic –6-8ml +pulberea prin

tehnica saturatiei progresive sau 1 g pulbere roz /dinte +7ml monomer (1/1)
Daca avem 14 dinti (proteza totala) ne sunt necesare 14g ce se adauga peste 8-10ml
lichid.
Prepararea :
Tehnica saturatiei progresive :
P+L se aplica in godeu, amestecate 2/1, 1/1, 3/1 (proportia volumetrica). Prepararea se
realizeaza prin spatulare cu o bagheta de sticla pana rezulta o pasta vascoasa.
Pasta trece prin mai multe etape:
 Sedimentare-zahar umezit ;
 Dizolvare –pasta aderenta nemodelabila;
 Saturare-lanturi macromoleculare prin consumul monomerului, cu aparita pastei
elastice modelabile, neaderenta, stadiul ideal de introducere, indesare al
acrilatului in tipar;
 Evaporare-(prepolimerizare)-faza intermediara in care se contraindica
modelarea pastei ca rulou si introducerea in tipar.Ruloul se aplica in ½ tiparului
unde exista dinti, dupa ce tiparul a fost izolat cu Izodent 2-3 minute pana ce
acesta precipita.
Manipulare R.A.S.:
Se indica a se realiza in tipare reci, la distanta de flacara si de solventi oragnici ; se
manipuleaza cu folii umede prin presare in tipar.
Ruloul este aplicat, apoi o folie de celofan umed pentru a rezulta suprafete umede .
Cele doua jumatati ale chiuvetei se preseaza de 2-3 ori, se sectioneaza plusul marginal,
se examineaza dupa deschiderea chiuvetei dispunerea rasinii acrilice in tipar.
Unde sunt lipsuri de rasina acrilica simpla, se adauga pasta. Tiparul este polimerizat.
Cele doua jumatati se asambleaza, se introduc intr-o presa mecanica (ideal hidraulica)
la 2-3 atmosfere , timp de 15-30 minute-1 ora.
Chiuveta se scoate din presa si introdusa intr-un cadru metalic =RING= cu rolul de a
mentine partile componente ale chiuvetei presate anterior (pe durata polmerizarii).
Metode de termopolimerizare :
a) Metoda clasica
regim termic 2,5 ore /vezi L.P. tehnologia protezelor fixe.Cea mai indicata si utilizata
in practica, regim de polimerizare lent , fara a se consuma brusc monomerul si a se
obtine structuri poroase, cu incluziuni, cu rezistenta mecanica scazuta, racire ideal 4-8
ore (ideal 48 ore).
Reactia de polimerizare este exoterma (cu degajare de caldura).
Monomerul la 65 ºCpolimerizeaza in masa.
La 100,3ºC monomerul se volatilizeaza brusc. Proprietatile mecaniceale protezei sunt
bune, superioare, monomer rezidual putin, impuritati reduse daca temperatura se ridica
lent si se raceste lent.
Dezavantajele termopolimerizarii clasice :
 34

 dozare empirica ;
 polimerizare incompleta ;
 monomer rezidual =impuritati ;
 contractie de polimerizare crescuta ;
 prelucrare laborioasa (margini groase +plusuri) .

b) Metoda moderna :
Termopolimerizare cu injectie :
Este o termobaropolimerizare cu 3 procedee de injectare a rasinii speciale.
-SR IVOCAP-IVOCAP PRESS (Ivoclar);
-PALAJET (Kulzer);
-UNIPRESS (Schutz Dental).

Materiale :
 IVOCAP PLUS
 PALA-X-PRESS ;
 MICROBASE.

Avantaje :
 Proteze foarte exacte (grad de succiune maxima+inchidere zona AH) ;
 Se introduc prin injectie ;
 Asigura rasina pe toata durata polimerizarii compensand contractia ;
 Se obtin baze foarte rezistente mecanic : structuri dense, fara porozitati,
incluziuni ;
 Cantitatea de monomer rezidual este scazuta ;la 7 zile –1% (Kulzer) si 2%
(Ivoclar).
 Prelucrarea finala mult mai facila , timp de lucru mult scurtat (30 minute pana la
1 ora).

SR IVOCAP (Ivoclar)
Instalatia de injectie este cuplata la o presa hidraulica de 3-4 tone.
Zona de cuplare –manometru-presiunea sub care se injecteaza rasina in tipar.
Presa actioneaza un servomotor ce impinge un piston de teflon in flaconul cu
rasina ; din el printr-un orificiu rasina este injecata in permanenta intr-un
conformator (camera de injectie).
Regimul de lucru :
 Injectie la 6-8 atmosfere ;
 Temperatura de polimerizare in reactor =95-100ºC;
 Timpul =35 minute;
 35

 Racire sub presiune a camerei de injectare 20 minute sub jet de apa, apoi fara
presiune 10 minute, urmata de dezambalare.

Rezulta proteze foarte rezistente, foarte exacte ca adaptare, structuri dense, neporoase,
cantitate minima de monomer rezidual, procedeu ideal de polimerizare P.P.A.+P.T.

Rasina poliuretanica -MICROBASE :

Se introduce sub presiune, prin injectare timp 30 minute, la 6 bari, polimerizarea finala
se realizeaza in cuptorul cu microunde (MICROMAT) , timp de 7 minute. Rezulta
proteze foarte bune din punct de vedere biomecanic.
Cel mai modern procedeu pentru obtinerea bazelor protezelor +aparate ortodontice.

Dezambalarea /Prelucrarea :
Etapa de laborator consecutiva prelucrarii bazei.
Dezambalarea din conformatr a protezei.
Se indeparteaza ringul, se deschid cele 2 jumatati ale chiuvetei ;
Se indeparteaza proteza din ambalaj prin sectionarea gipsului (spatula, fierastrau) ;
Atentie !!!! Sa nu se deformeze baza protezei, crosetele din sarma sau sa nu se
desprinda dintii artificiali.
La ambalarea fara val-nu exista aceste riscuri.

Prelucrarea :
Proteza enucleata, scoasa din tiparul gipsului se prelucreaza.
Mecanic-resturile de gips se indeparteaza sub jet de apa +periaj ;
Chimic-citrat de sodiu –4-8ore.
Procedeul modern consta in folosirea vacuum press system-se introduce intr-un aparat
cu vapori si toate resturile sunt curatate repede.
Se examineaza proteza anterior prelucrarii (sa nu aiba fracturi, fisuri, deformari , sa nu
se desprinda dintii artificaili, se evalueaza cantitatea polimerizarii-un masa,
neunniforma-).

Prelucrarea propriu-zisa :
1. Planare : indepartare exces de rasina, de regula marginala, cu freze (pietre) de
acrilat de forme diferite, la micromotoare ; rezulta suprafete plane, grosiere ;
2. Netezire : prelucrare mai fina, cu freze mai mici (cilindrice, conice, con invers )
in zona festonului gingival). Se introduce discul intre dintii artificiali , se extrag
particule mici cu excavatoare. Se netezeste cu glasspapier (sticla pe hartie),
rezulta suprafete netede, lustruite.Macheta finala izolata cu lacuri siliconice
aplicate in zona cervicala, gingivala sau baza protezei termobaropolimerizate
duce la o prelucrare foarte usoara.
 36

3. Lustruirea : se realizeaza cu filtzuri (conuri din bumbac, perii), pufuri

(bumbac), la o turatie mai mica de 3000 rotatii /minut, fara presinue deoarece se
incalzeste acrilatul, se deformeaza rasina.
Supraincalzirea este scazuta prin adaugare de agent abraziv : pulbere calcar
(feldspat+apa) , pulbere sticloasa (cuart+apa), creta, pulberi de os =fosfati de calciu,
margneziu, paste de lustruit=oxid de fier.
Rezulta suprafete extrem de lustruite « oglinda » ce favorizeaza autocuratirea
+curatirea artificaila.

Lustrul final :
Se realizeaza cu pufuri fara agent abrziv pana se obtine un luciu specific.
Se contraindica lustruirea cu filtzuri sau perii a partii metalice cu polpant (oxid de
crom-verde) deoarece se impregneaza si vor polua zonele prelucrate ale protezei.

Conservarea protezei :
In recipinet +apa de la prelucrare pentru a se evita contractia volumetrica prin
distorsionare (prin deshidratare) ;
Imersia in apa duce la o contractie centripeta si revenirea la forma initiala ;
Protezele baropolimerizate cu injectie au o contractie minima, polimerizare excelenta.

Adaptarea P.P.A. :
Insertia P.P.A. pe campul protetic:
In edentatiile clasa I , II Kennedy, insertia nu ridica probleme cand a fost respectata
tehnologia (model de lucru deretentivizat, foliat, portamprente individuale).
In edentatiile intercalate , insertia este dificila, adaptarea proximo-proximala prin
frezarea zonelor de contact protexa-dinti. Se contraindica sectionarea, prelucrarea
excesivadeoarece apar spatii la nivelul parodontiului.
Prelucrarea zonelor de contact se contraindica a se prelucra excesiv ducand la
inflamatia parodontiului.
Examinarea finala :
a) exoorala-(sumara)-se observa corectitudinea montarii dintilor (pozitia),
realizarea unitatilor masticatorii, nivelul planului de ocluzie, cuspidajul,
calitatea materialului dintilor (ceramici, R.A.S., R.D.C.), calitatea polimerizarii.
b) Endooral-relatiile de ocluzie, corectitudinea montarii, coincidenta liniei mediane
marginea protezei la nivelul fundurilor de sac, la nivel ocluzal=contacte premature,
intereferente (prin retusuri), examenul pozitiei crosetelor.
Retusurile marginale , ocluzale sunt urmate de relustruire de catre clinician cu gume
(polipant) sau cel mai bine in laborator pentru a obtine o integrare biologica.

Integrarea biologica :
 Depinde de calitatea protezei= »medicament » ;
 37

 Experienta +abilitatea medicului in echilibrarea ocluzala’

 Capacitatea medicului =convingerea cazului clinic ca acea solutie este cea mai
indicata pentru el.

TEHNOLOGIA PROTEZEI PARTIALE SCHELETATE

Varianta tehnologica superioara P.P.A.=solutia protezei definitive pentru edentatiile

partiale intinse sau punti cu agregare mixta (implant+dinti restanti) ;
Din punct de vedere protetic este chintesenta principiilor protetice.
Cel mai complex tratament.
Istoric :
Datorita progreselor din metalurgia generala, elaborarea aliajelor moderne
(oteluri)=metalurgia stomatologica, industria chimica (chimia macromaoleculara cu
elaborarea elastomerilor de sinteza +materailele alginice), s-a ajuns la conceperea si
elaborarea stiintifica a P.P.S si realizarea unor proteze ce refac in grad maxim functiile
A.D.M.
Caracteristici:
 Volum mult mai mic, stare de confort crescuta;
 Ancorare : crosete turnate, bare speciale, sisteme speciale, eficienta crescuta ;
 Sprijin mixt : dinti-parodontiu+muco-osos ;
 Din punct de vedere mecanic-rezistenta maxima-infrastructura turnata din
Co-/Cr (ce a inlocuit Aur-Pt) ; mai rar Ni-/Cr ;
 Grosimea mica 0,4-0,8m pentru conectorii principali;
 Igienic : suprafete mici, perfect lustruite ;curatire+autocuratire maxima ;
 Dotare foarte buna, eperienta medic-tehnician.

Conditii de lucru impuse:

 Dotare laborator cu paralelograf +izoparalelometru (in afara tijei detectoare
exista si un instrument de prelucrat, frezat pentru prepararea lacasurilor) ;
 Hidrocoloizi+polieteri –model duplicat ;
 Aliaje Co-Cr ;
 Aparate de turnare: C.I.F.(Bego Nautilus), C.M.F.(TIM 500
Dental),C.J.F.(Ducatron).

Campul protetic :
Totalitatea elementelor anatomice ce vin in contact cu elementele P.P.S.
Campul protetic cu zone pozitive : ce vin in contac cu proteza=zone
functionale ;
Zone negative : ce nu vin in contact cu proteza=zone
afunctionale .
 38

Campul protetic maxilar :

Zone pozitive: dinti restanti, creste alveolare, bolta paltina (o parte duin ea),
tuberozitati maxilare-la maxilar;
dinti restanti, creste, tuberculul piriform –la mandibula.
Zonele pozitive la maxilar sunt mai multe ca la mandibula.
Dintii restanti au rol in M.S. S. (sprijin+mentinere directa +mentinere indirecta,
stabilitate).
Crestele , bolta, tuberozitatile, tuberculii piriformi asigura sprijinul mucozal,
stabiliatea orizontala –(M-D, transversala)+adeziunea (la nivelul boltii palatine0.

Zonele negative ale boltii palatine :

Conectorul principal, partile componenteale protezei sa fie la distanta de ele pentru a
nu aparea leziuni de decubit.
Zone negative la maxilar (ce se vor folia):
 Parodontiul marginal (gingia) –0,2mm;
 Papila retroincisiva: 0,2-0,4mm;
 Torusul palatin : 0,4mm ;
 Rafeul median : 0,2mm ;
 Zonele Schroder –sunt ocolite, sunt acoperite; au maxim de rezilienta,
conectorul se infunda, basculeaza.
 Exostozele marginale osoase.

Zonele negative nu vin in contact cu conectorul principal+conectorii secundari pentru

a nu aparea leziuni de decubit.
Zone negative la mandibula (ce se foliaza) :
 Parodontiul marginal adiacent dintilor restanti ;
 Versantul lingual al conectorului principal : 0,5-1,5mm ;
 Planseul bucal-se ocoleste ;
 Bridele laterale.

Conceperea P.P.S. :
Nici un element al P.P.S. nu se concepe intamplator ; este coroborat cu elementele
anatomice specifice.
Peste 150 de factori sunt luati in considerare.

Factori :
 Tipul de edentatie restanta ;
 Atitudinea fata de dintii restanti ;
 Pe ce arcada ;
 Sisteme de ancorare : crosete+sisteme speciale ;
 Ce probleme ridica fizionomia;
 39

 Tipuri de sei, conectori;

 Metode de amprentare preliminare, finala=suficiente +amprenta compresiva a
fibromucoasei ;
 Materialul pentru baza, pentru dintii artificiali, pentru sistemele retentive ;
 Eficienta masticatorie, gradul de cuspidaj, montarea dintilor ;
 Sisteme de retentie pentru dinti, sei.

Elemente componente P.P.S. :

 Arcada artificiala : sei +dintii artificiali ;
 Conectori pricipali+secundari =elemente de legatura ;
 Mijloace de mentinere, sprijin, stabilitate (M.M.S.).

PROPEDEUTICA CURS 7

ELEMENTELE COMPONENTE P.P.S.

 Sei;
 Dintii artificiali;
 Conectorii principali ;
 Elementele de M.S.S.

Factori de care se tine cont in conceperea unei P.P.S. :

 Tipul de edentatie ;
 pe ce arcada ;
 atitudinea fata de dintii restanti (pregatiri preprotetice) ;
 sistemele de ancorare-ce tip de crosete ;
 tipuri de sei, conectori ;
 inaltimea dintilor ;
 rezilienta mucozala ;
 metode de amprentare –amprenta functionala-amprenta compresiva;
 nivelul gradului de restaurare a functiilor A.D.M. ;

Triada echilibrului in tehnologia P.P.S. –sei, conectori, mijloace de M.S. S.

1. Dintii artificiali :
Dintii artificiali au ca suport seile metalice.
Se obtin din R.A.S.(manufacturati/prefabricati), R.D.C., mase ceramice (numai
prefabricati-gama industriala).
 40

Materiale +metode de obtinere-vezi curs P.P.A.

Alte tipuri de dinti artificiali :
 coroane acrilice +fatete acrilice se aplica pe componenta metalica (bont/caseta) ;
 coroane mixte metalo-ceramice sau fatete ceramice. Cele mai indicata solutie
estetica in grad maxim.
 Dinti metalici in edentatii unidentare laterale-din conectorul principal (placuta,
bara) se prelungeste un dinte metalic-spatiu mic in sens C-I /M-D ;
 Dinti micsti : rasina +onlay-uri ocluzale ; se indica cand dintii antagonisti sunt
artificiali cu fete ocluzale metalice (Ni-Cr, Co-Cr) sau ceramici.
Reguli de montare dinti frontali+laterali =vezi L.P. +curs.

2. Seile :
 Elemente de suport metalic ale dintilor artificiali ;
 Concepute in functie de spatiul edentat (topografie +dimensiune) ; numarul
seilor =numarul edentatiilor.
 In edentatiile mixte nu se proiecteaza sei ci o prelungire din conectorul principal
modelat sub forma de bont +coroana artificiala.

Caracteristicile generale ale seilor :

Seile trebuie sa prezinte un contact intim cu versantele crestelor alveolare in
edentatiile clasa I, II Kennedy si contact lejer in edentatiile laterale.
In edentatiile laterale se concep seile metalice ; in edentatiile clasa I, II +latero-
frontale vor fi mixte –metalo-acrilice.
Seile vor avea un contact intim cu fibromucoasa , mucoasa se amprenteaza compresiv
prin metoda compresiva pentru starea functionala.
Marginile seilor se extind pana la nivelul mucoasei pasiv mobile (zona de reflexie).
Seile acopera 2/3 din inaltimea +lungimea crestelor alveolare ; restul de 1/3 se
completeaza cu acrilat roz.
Orizontal seile vor acoperi in totalitate tuberozitatile si partial tuberculul piriform (cat
permite traiectul orizontal al tuberculului pana la insertia ligamentului
pterigomandibular).

Caracteristici tehnologice :
 Versante perfect lustruite, modelate plan-convex ;
 Sa faciliteze captusirea, rebazarea ;
 Restaurarea formei+volumul dintilor +fizionomia (in grad maxim) ;
 Versantele metalice vor fi concepute subtiri, dar suficient de rezistente
mecanic;
 Seile in zona de unire cu conectorul principal vor prezenta pe ambele fete la
niveluri diferite praguri, trepte de cca. 1mm pentru ca acrilatul sa se termine in
strat suficient de gros pentru a nu fi infiltrat ;
 41

 Seile metalice vor prezenta distal, pe mijlocul crestei un stop de cca. 1 mm ce le

mentin in aceeasi pozitie (element antibasculant) –la examenul intraoral +etapa
de introducere , indesare acrilat).Stopul distal are rol in dirijarea spatiului pentru
acrilatul ce completeaza spatiul.

Tipuri de sei :
 Sei metalice –edentatii laterale- P.P.S. are sprijin dento-parodontal ;nu este
permisa rebazarea.
 Sei cu ochiuri mici (plasa) +acrilat; indicate in spatii laterale mai mari, extinse
pentru a permite rebazarea.
 Sei cu ochiuri mari+acrilat –cele mai indicate in edentatii clasa I, II
Kennedy+latero-terminale.

3. Conectorii principali :
 Elemente transversale de legatura intre sei ;
 Asigura rezistenta mecanica a P.P.S., rigiditatea ;

Caracteristici generale :
a) rigiditatea este data de latimea si grosimea conectorului (0,4-0,6 la maxilar;
1,5-3mm-bara linguala) ;
b) bioprofilactic-conectorii principali sunt plasati in zonele afunctionale ale
campului protetic pentru a nu interfera functiile de baza ale A.D.M. .Conectorii
principali sunt plasati la distanta de zonele negative ale campului protetic
(papile, rugi, torusuri, exostoze).
c) Confortul –asigurat de plasarea simetrica de o parte si de alta a liniei mediane ,
perpendicular pe planul M-S, zonele de unire cu conectorii secundari –sei in
unghiuri rotunjite (nu ascutite).
Modelajul va fi realizat cat mai plat +suprafete perfect lustruite redand elementele
morfologice pe care le acopera .Plasarea in zonele pozitive ale campului-un conector
tip placa palatinala lata, extinsa pe un torus, papila, parodontiu (nefoliat) va exercita
un efect traumatic, leziuni de decubit .
Limita anterioara la conectorul principal maxilar se plaseaza intre rugile
palatine.Limita posterioara anterior de zona Ah cu 5mm. Latimea nu va fi sub 10mm –
pentru conectori maxilari.
Grosimea va fi mica : 0,4-0,6mm (edentatii laterale) .Conectorii ingusti +grosi cu efect
traumatic si sunt neconfortabili.

Conectorii principali maxilari-tipuri-

 Placi palatinale inguste =placi mucozale=edentatii laterale, proteze cu sprijin
dento-parodontal, grosimea 0,6mm, ingrosate marginal anterior/posterior.
Cand in 1/3 medie exista un torus , sunt foliate si modelate corespunzator.
 42

 Placuta palatinala lata (mucozala) –edentatii T-T, clasa I Kennedy, latero-

terminale, cand pe arcada sunt 6-8 dinti.Ocupa 2/3 din bolta, marginile
anterioare/posterioare sunt ingustate. Marginea anterioara se plaseaza intre rugi,
nu pe rugile palatine, nu pe papila incisiva sau parodontiul marginal ; fata de
parodontiu minim 5mm. Marginea anterioara ideal va fi situata pe o linie
transversala ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai anterior si posterior
anterior de zona AH cu 5mm.Limita anterioara a placutei palatinale nu va
depasi linia transversala ce trece prin cei mai anteriori pinteni ocluzali.
Nu se plaseaza in zonele Schroder (au rezilienta crescuta si favorizeaza bascularea prin
infundare).
 Conectorul principal fenestrat-edentatii mixte, intercalate, asociate cu prezenta
torusului in centrul boltii palatine, la pacientii care nu suporta placute palatinale
totale. Are o forma de paralelogram cu unghiurile rotunjite, placuta anterioara
are o latime de 6-9mm cu marginea anterioara extinsa pe creasta dar la distanta
de parodontiu, papila prin foliere 0,2-0,3mm. Placuta posterioara are o latime de
4-5mm. Placutele laterale sunt late de 5-6mm situate la distanta de parodontiul
marginal, prezentand zone decoletate.Este conectorul cel mai rigid, asigura
degajarea boltii palatine, a papilelor+rugile.
 Conectorul in forma literei “ U” –edentatii T-T+torus palatin voluminos,
conector cu rezistenta medie (discutabila) –modelat mai gros 0,6mm.
 Placuta dento-mucozala –edentatii terminale cu numar de dinti redus (frontale),
inalti, verticali, la cazurile clinice cu creste alveolare atrofiate, reduse
volumetric. Placuta se extinde pe dintii restanti supracingular unde va avea o
grosime de 0,4-0,6mm si va reproduce morfologia dintilor si a versantului
crestei alveolare. De o parte si de alta pe dinti va prezenta pinteni ocluzali
incizali-mai rar) iar limita superioara se va sprijini pe trepte practicate pe canini,
incisivi. Se contraindica sprijinul pe plan inclinat deoarece are efect
dizortodontic.
 Placuta palatinala totala-edentatii T-T, dinti restanti redusi+asocierea cu
edentatii frontale, creste atrofiate.Acopera in totalitate bolta, grosimea 0,4mm,
fata exterioara perfect lustruita, confort maxim , sprijin supracingular pe praguri
pentru a transmite fiziologic presiunile pe dintii restanti.

Conectorii principali maxilari-proiectare :

 Latimea proportionala cu spatiul edental ;
 Grosimea 0,4-0,6mm ;
 Marginea anterioara/posterioara ingrosata ;
 Conectorii principali se unesc cu seile prin unghiuri rotunjite; la jonctiunea cu
seile ajung minim 1mm.
 43

Conectorii principali mandibulari :

De rigidizare prin solidarizare cu seile : bara linguala, placuta dento-mucozala (cei mai
utilizati) , crosetul continuu , conectorii principali dentari , bara vestibulara (cei mai
rari).

1.Bara linguala :
 Forma arcuata, in relatie cu planseul bucal -limita inferioara ; limta superioara la
distanta de insertia gingivala –5mm;
 Dimensiunea –conditionate de inaltimea procesului alveolar=9mm;
 Latimea –4-5mm;
 Grosimea-1-3mm;
 Superior sunt plasati la 5 mm de parodontiul marginal; inferior in fundul de sac
lingual fara a interfera planseul si frenul limbii in functionalitate.
 Forma semipiriforma-cea mai rezistenta +confortabila; ovalara +semirotunda –
au fost utilizate, actulamente abandonate.
Topografia barei : functie de creasta alveolara-este variabila.

Principiu protetic :
Conectorul nu va veni in contact cu mucoasa crestei alveolare, in cavitatea bucala este
un spatiu ce se obtine prin foliere ; grad de foliere 0,3-2mm.
 Creasta verticala –foliere-0,3mm ; edentatii latero-laterale ;
 Edentatii mixte –rezilienta mucozala este mai mare –foliere mai mult de 1mm ;
 Proces alveolar concav +dinti lingualizati –2-3mm, dar nu ne permite limba,
frenul ;
 Dinti lingualizati –bara situata la 2mm.

Bara linguala -caracteristici foliere :

La P.P.S. cu sprijin dento-parodontal 0,2-0,3mm-clasa III Kennedy.
Cand exista sprijin mixt –edentatii L-T –0,3-1mm ;
Edentatii T-T +rezilienta a mucoasei 1-1,5mm ;
Edentatii T-T +proces alveolar concav+rezilienta crescuta –grad de foliere maxim-
2mm.
Bara linguala se asociaza cu crosetul continuu cand procesul alveolar este scurt si bara
este mai mica (3mm).

Bara linguala :
Zonele de minima rezistenta –la jonctiunea cu seile, la zona de unire cu conectorii
secundari si pe linia mediana.
Orice presiune exercitata in sens transversal va duce la fractura pe linia mediana.
 44

Tehnicienii vor ingusta zonele de jonctiune. Cand bara este extinsa, mai lunga, polul
inferior va fi modelat mai gros.

2.Crosetul continuu :
Element suplimentar de rigidizare al barelor+protezelor ;
Indicat in cazul proceselor alveolare subdimensionate, planseu cu insertie inalta,
aproape de insertia gingivala ;
Conditii de proiectare :
 Intre bare si conectori sa existe un spatiu de autocuratire de 4-5mm.
 Marginal sa fie rigidizat prin pinteni ocluzali/conectori secundari ;
 Latime 2,5-3mm ;
 Topografie –pe fetele orale ale dintilor restanti ;
 Profil semirotund ;
 Grosimea : 0,5-1mm ;
 Mentinere –pinteni ocluzali, gherute incizale (nu se folosesc, efect nefiziologic),
pinteni ocluzali (plasati supracingular)

Crosetul continuu –rol :

 Rigidizare bara cu cresterea rezistentei mecanice;
 Este considerat a-2 -bara;
 Extinderea P.P.S. pe dintii restanti;
 Efect de solidarizare a dintilor;
 Efect antibasculant;
 Stabilizarea protezei in sens M-D;
 In edentatii frontale unidentare pot fi montati dinti artificiali;
 In treme/diasteme poate prezenta o bucla ocolitoare (ca si placuta dento-
mucozala).

3.Placuta dento-mucozala:
 Indicata cand insertia planseului este mai mica de 9mm;
 Caracteristici ~ crosetului continuu ;
 Se indica in edentatii cu dinti restanti redusi ca numar si cu inaltime medie,
mica +proces alveolar subdimensionat+planseu cu insertie superioara ;
 Placuta poate fi decoletata ; se concepe cu forma ~barelor, la distanta de
procesul alveolar prin foliere ; limita superioara in contact cu zona
supracingulara pierduta, atenuata (supraecuatorial).
 Oral va reproduce morfologia dintilor restanti pentru a nu interfera
functionalitatea limbii ;
 Folierea pentru placuta dento-mucozala 0,5-1mm (ca la bara linguala) ;
 Caracterisitici +rol-vezi crosetul continuu ;
 45

 Permite decoletare; la P.P.A. nu se poate realiza.

4.Bara vestibulara :
 Dinti lingualizati ;
 Proces alveolar subdimensionat ;
 Insertie planseu inalta aproape de insertia gingivala ;
 Bara este mai lunga, inestetica, cu rezistenta mecanica scazuta, plasata in fundul
de sac vestibular.
 Rar indicata.

5. Conectorul principal dentar :

 Se indica in subdimensionari ale procesului alveolar cu dinti inalti si verticali ;
 Este ~ crosetului continuu, fiind cu o latime mai mare cu 1mm si mai subtire ;
 Uneste direct seile ;fara conector secundar ;
 Rar utilizat ;
 Indicat in cazuri clinice speciale ;
 Este ca o banda metalica ce inlocuieste la P.P.A. placa linguala.

PROPEDEUTICA CURS 8

SISTEME DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE (M. S. S.)

1. Cu actiune directa : Crosete turnate ;

Sisteme speciale (culise, capse, bare, telescoape, magneti).
Rol –blocarea desprinderii P.P.S. de pe campul protetic.
2. Cu actiune indirecta- opritori de basculare –tot ce se prelungeste anterior de
P.P.S.

1. Mijloace cu actiune directa :

Crosetele turnate (90%) din tehnologia P.P.S. comparativ cu sistemele speciale au pret
de cost mai mic si se obtin tehnologic mai usor.
Actioneaza impotriva desprinderii P.P.S. de pe campul protetic prin bratele retentive
flexibile plasate in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti. Aceasta zona este
delimitata cu ajutorul paralelografului.
2. Sisteme speciale :
 Utilizare restransa (5-10%) ;
 Tehnologic mai dificil de obtinut;
 Materiale scumpe Au-Pt sau greu de prelucrat Co-Cr-Mo, aliaje baza titan ;
Pot fi :
-Prefabricate (industriale) – de mare precizie ;
 46

-Manufacturate in laboratorul de tehnica dentara (precizie mai mica);

Crosetele turnate /crosetele din sarma –avantaje:

 Rigiditate mai mare;
 Contact in suprafata ;
 Retentia (ancorare) mai mare;
 Eficienta bratelor retentive mai mare datorita plasarii portiunii efilate pe zona
de maxima convexitate a fetelor laterale (V/L) ;
 Concepere –paralelograf-si plasarea elementelor active cu retentivometrul ;
 Asigura o buna stabilizare a P.P.S. in sens transversal +sagital fata de crosetele
din sarma (flexibile);
 Asigura sprijinul prin pintenii ocluzali.

Dezavantaje crosete din sarma :

 Retentie alimentara (contact in suprafata) ;
 Contactul in suprafata ;
 Erodeaza smaltul (aplicate direct pe dintii naturali neacoperiti) ;
 Bratul activ se fractureaza relativ repede la crosetele circulare (inlocuit de
crosetele mixte) ;
 Pentru evitarea sacrificiilor de tesuturi dure prin erodare se indica acoperirea
dintilor limitanti cu coroane de invelis (metalice, mixte, coroane de substitutie,
metalo-polimerice, metalo-ceramice) ;

Crosete turnate-functii :
 1. Mentinere=retentie=ancorare:
Se obtine prin plasarea bratelor retentive in zonele subecuatoriale ale dintilor limitanti,
zone ce se determina cu ajutorul paralelografului.
Ancorarea contribuie la stabilizarea protezei pe camp ; se opun bratele elastice
desprinderii P.P.S. de pe campul protetic +factorii asociati (gravitatia, alimentele
lipicioase, musculatura periprotetica) –cu efect de dislocare ;
2. Sprijinul- asigura sprijin dento-parodontal si mixt prin pintenii ocluzali ai
crosetelor .
Pintenii interni asemanatori culiselor si indicati in edentatii L-L si mai rar clasa IV
=sprijin dento-parodontal pur.
Pintenii externi (principali)-cei mai utlizati in tehnologia P.P.S. se aplica in fosele
proximale ale dintilor limitanti (mezial /distal) ;
Pintenii auxiliari-aplicati in fosele (pe dintii vecini) dintilor limitanti cu efect
antibasculant (pinteni supracingulari) se indica a se aplica pe praguri, trepte si nu pe
planuri inclinate =efect dizortodontic .
Se adauga gherutele incizale –foarte rar utilizate- datorita efectului nefizionomic si
datorita mijloacelor moderne suplimentare.
 47

Elemente suplimentare :
Bratul opozant , corpul crosetului, segmentul supraecuatorial al bratelor elastice
.

Caracteristicile pintenilor externi :

 Forma triunghiulara, grosimea 1mm la varf si 1,5mm la jonctiunea cu
conectorul secundar, lacasul se prepara in fosele coroanelor naturale, de
forma hemisferica sau in obturatii de amalgam sau pe suprafetele ocluzale
ale coroanelor de acoperire –cel mai indicat. Unghiul de unire pinten-
conector =90º sau mai mic de 90º (nu mai mare de 90º) ; varful plasat
aproape de centrul suprafetei oculzale . Lungimea ¼ din diametrul M-D
si latimea 1/3 din diametrul V-O.
 Cu cat sarma este mai lunga (edentatii terminale) pintenii se gandesc mai
rezistenti (nu mai grosi pentru a nu perturba functiia ocluzala).
3.Reciprocitatea :
Bratele crosetelor pentru a avea actiune reciproca (fiziologica asupra dintilor limitanti)
vot fi proiectati la acelasi nivel pentru a nu avea efect traumatic asupra dintilor
limitanti.
Plasarea inegala nu asigura reciprocitatea ; crosetul va avea prin bratul activ efect
dizortodontic asupra dintilor limitanti.
Se obtine prin :
 Planarea fetei orale (reducerea convexitatilor fetei orale) si aplicarea bratului
opozant la acelasi nivel cu bratul vestibular)-procedeu putin utilizat ;
 Acoperirea dintilor limitanti (coroane de invelis) si modelarea unui prag in
dreptul convexitatii maxime a fetei vestibulare ;
4.Pasivitatea :
Se obtine prin elementele sale ; crosetul in momentul insertiei nu trebuie sa aiba efecte
presionale asupra dintelui limitant.
Cand pe proteza nu se aplica o forta, crosetele circulare sunt mai rigide si grad de
incercuire mai mare, grad de pasivitate mai mic.
Crosetele divizate sunt mai elastice , contact partial intrerupt cu fetele axiale, grad de
pasivitate mai mare.
5. Mentinerea indirecta =efect antibasculant ;
Crosetele prin portiunile efilate terminale +elementele rigide (brat opozant, segment
supraecuatoerial, conector secundar) au efect antibasculant .
6. Incercuirea :
Functia crosetului de a incercui dintele limitant pe fetele axiale ; grad de incercuire
diferit (la crosetele circulare mai mare de 180º, la crosetele divizate =180º).
Incercuirea la crosetele circulare are un efect discret dizortodontic (bine concepute) .
Efectul dizortodontic prin incercuire poate fi limitat cand dintii restanti sunt
contentionati prin acoperirea cu coroane/punti.
 48

7. Stabilizarea :
Crosetul turnat se opune deplasarii orizontale ale protezei. Functia este asigurata de
segmentele rigide ale crosetului. Crosetele circulare prezinta un grad de stabilizare mai
mare, aplicarea bilaterala a elementelor rigide mareste gradul de stabilizare (si de
simetrie). Exista o stabilizare in sens transversal (V-O) si una in sens sagital (M-D).
Cu cat elementele rigide sunt prelungite spre anterior, gradul de stabilizare este mai
mare.

Clasificare crosete turnate :

 Circulare ;
 Divizate ;
 Ney ;
 Speciale.

1.Crosete circulare :
 Utilizare larga in tehnologia P.P.S.;
 Contact in suprafata;
 Elasticitate mica, rigiditate mare;
 Grad de incercuire mai mare decat crosetele divizate;
 Grad de fizionomie mai mic ;
 Indicate pe dinti ( PM. /M) cu convexitati mici ;
 Grad de mentinere crescut ;
 Fracturare frecvent.

Clasificare :
a) functie de dintii pe care se aplica : monodentare/bidentare/tridentare ;
b) functie de bratele active : monoactiv/biactiv/tetraactiv ;
c) functie de conectorii secundari : 1 conector secundar/ 2 conectori
secundari/ 3 conectori secundari ;
d) functie de orientarea bratului activ : orientate edental, dental, plasat
vestibular ,oral

1. Crosete circulare-descriere :
Crosetul Ackers: (cu 3 brate) –elemente componente:
5 elemente:
-4 rigide-corp, pinten, brat opozant, conector secundar de unire;
-1 element elastic-segmentul supraecuatorial +portiunea efilata subecuatoriala .
Functii:
 Bratul elastic se opune desprinderii P.P.S. de pe campul protetic;
 Pintenul +elementele rigide suprecuatoriale se opun bascularii prin infundare.
 49

Observatie practica :
Cand crosetul Ackers este proiectat clasic nu se asigura reciprocitatea , pasivitatea.
Crosetul inelar cu 4 brate :
Este indicat pe molari maxilari/mandibulari. Se deosebeste prin plasarea diferita a
bratului retentiv (activ).
Inferior se plaseaza lingual, superior se plaseaza vestibular. Spre deosebire de crosetul
Ackers prezinta in plus un pinten auxiliar plasat in foseta distala si 1 conector
secundar de intarire situat intotdeauna pe partea bratului opozant.
Observatie practica :
Nu se aplica conectori si croset cand la nivelul procesului alveolar exista exostoze si
nu se poate folia traiectul conectorului secundar de intarire (se contraindica).
Crosetul circular cu 4 brate (inelar) la maxilar/mandibula.

Crosetul circular cu 6 brate :=dublu Ackers(Bonwill)

Este un croset tetractiv. Se indica pe PM, M cand intre cei 2 dinti exista trema (situatia
clinica ideala) sau dintii respectivi se acopera cu coroane care sunt prevazute cu
lacasuri pentru pinteni.
Indicat pe PM/M situati pe hemiarcada integra. Bratele elastice pot fi active pe
diagonala sau de aceeasi parte.
Observatie clinica :
Bratele crosetului pot fi plaste toate 4 subecuatorial =actiune tetractiva.

2. Crosetele divizate-caracteristici :
 Suprafata de contact mai mica;
 Grad de incercuire mai mic ;
 Brat retentiv mai elastic ;
 Grad de fizionomie mai mare.

Crosetul divizat in « T » (Roach) –cuprins in formula mnemotehnica CLUSTIR.

Se opun (crosetul divizat in “T”) tendintelor de desprindere a P.p.S. +basculare
=functie mai complexa decat cele circulare.
Indicatii: edentatii L-T, clasa I, II Kennedy.
Crosetul divizat in “T”-elemente componente:
 Elemente componente rigide asemanatoare crosetului circular;
 2 elemente elastice-segmentul orizontal subecuatorial care este unit direct de sa
printr-un conector secundar arcuat;
 segmentul in “T” al crosetului se opune bascularii prin infundare (portiunea
meziala) si bascularii prin desprindere (portiunea distala).
 Bascularea prin infundare poate fi diminuata +efectul de parghie al dintelui
limitant daca pintenul este plasat mezial (edentatii terminale).
 50

Observatii clinice :
-Bratul elastic se plaseaza subecuatorial cu ambele segmente (mezial/distal) in
edentatii laterale (clasa III) ;
-Segmentul orizontal poate avea un traiect orizontal sau arcuat (Y) –crosetul Budlong-
in edentatii clasa III-sprijin dento-parodontal pur;
-In edentatii L-T, T-T, traiectul segmentului orizontal va fi oblic , segmentul mezial va
intersecta ecuatorul protetic si va fi plasat deasupra;
-Pentru a creste gradul de elasticitate , conectorul secundar va fi modelat mai lung si
orizontal=crosetul lui Bonihard ;
-Pentru a mari gradul de fizionomie, segmentul mezial se poate sectiona =crosetul in
« semiT « ;
-Crosetul divizat I, R C au un grad de mentinere redus, utilizare relativa (crosetul in I
are grad de fizionmie mai mare) ;
-Crosetele divizate c , R, U- rar utilizate in tehnologia P.P.S.

Indicatiile crosetului divizat in “T”:

 Toate edentatiile si frecvent in edentatiile clasa I, II, L-T;
 Pe toti dintii dar cu rezerva pentru cei maxilari; bratul divizat este vizibil in
functionalitate;

Contraindicatii:
 Pe dintii cu ecuator protetic inalt si in exigente fizionomice deosebite;
 Curent sunt indicate in edentatii terminale, pe dintii cu implantare +valoare
parodontala medie datorita elasticitatii si gradului de incercuire favorabile.

3. Crosetele NEY :
 Elaborate de U. S. A. ; sunt 6 ca numar (4 crosete biactive +2 crosete circulare
monoactive).
 In practica sunt relativ restranse , dificultati tehnologice.
 Sunt utilizate mai frecvent crosetele biactive datorita gradului de ancorare,
reciprocitate si pasivitate (functii in grad maxim);
 Neutilizarea se datoreaza efectului nefizionomic , al gradului de incercuire mare
si a dificulatilor tehnologice de obtinere.

Crosetul Ney nr. 1:

Este un croset biactiv, derivat din crosetul circular Ackers , are aceleasi elemente
componente, are ambele brate active plasate subecuatorial.
Se indica pe PM, M cu ecuator protetic nr. 1 ( ce pleaca de la fata proximala dinspre
edentatie ; nivelul ecuatorului este la jumatatea fetei, ecuatorul va avea pe fetele
laterale un traiect ascendent) ;
 51

Crosetul Ney nr. 2:

Este un croset biactiv , derivat de la crosetul divizat in “T” cu un brat suplimentar in
“T” fata de bratul opozant al T-ului clasic+conector secundar de intarire mai gros si
mai arcuat, uniti direct de sa. Indicat pe M inferiori malpozitionati ; pe dintii ce
prezinta ecuatorul protetic nr. 2 (din 1/3 ocluzala a edentatiei are un traiect descendent
spre fata ocluzala opusa).
Prezinta grad de mentinere, reciprocitate excelent.

Crosetul Ney nr. 3 este o combinatie intre Ney nr. 1+ Ney nr. 2.
Prezinta 1 brat divizat vestibular si 1 brat circular lingual, ambele subecuatorial
plasate.
Indicat pe molarii mandibulari malpozitionati.

Crosetul Ney nr. 4 –croset mixt biactiv cu 2 brate din sarma fixate prin lipire sau
supraturnare de corpul crosetului.
Se indica pe dintii cu convexitati inalte.

Crosetul Ney nr.5+Ney nr. 6

Sunt crosete monoactive, grad de flexibilitate crescut , necesita aplicarea bilaterala.
Flexibilitatea se datoreaza absentei conectorului secundar in prelungirea pintenului.
Exista crosetul circular cu actiune posterioara (ce poate avea si 2 pinteni) indicat pe
canini si premolari lingualizati si croset circular posterior cu actiune inversa.

Crosetele mixte:
Au utilizare mare datorita avantajelor pe care le prezinta, flexibilitate a bratului
elastic, posibilitatea de adaptare rapida, contactul linear cu dintele limitant, iar in caz
de fractura se poate repara foarte usor.
Tipuri de crosete mixte: MC Cracken, crosetul mixt Ney nr. 5, crosetul Ney nr. 4.

PROPEDEUTICA CURS 9
Crosete mixte:
 Utilizare mai mare datorita avantajelor; avantajele sunt generate de
prezenta bratului elastic confectionat din sarma (flexibil)-vezi caracteristici
crosete din sarma (avantaje);
 Flexibilitatea bratului elastic +adaptarea,
 contactul linear,
 Fixare in sa facila ;
 52

 Dificultati tehnologice mai putine si posibilitatea de reparare facila.

1. Crosetul mixt Mc Cracken :

Parti componente :
4 elemente rigide:
-pinten, corp, brat opozant, conector secundar asemanator crosetului
Ackers;
- bratul circular activ (retentiv) din sarma, curent este fixat in acrilatul
seilor, sub dinte sau la nivelul versantului vestibular (posibilitatea de a fi
inlocuit). Bratul poate fi si lipit, supraturnat sau sudat cu laser.

2. Crosetul Ney nr. 4-ambele brate din sarma sunt plasate subecuatorial (biactive)
indicat pe dintii inalti, convexitati inalte. Rar utilizat in practica, flexibilitate
mare
3. Crosetul Ney combinat (mixt) : este asemantor crosetului Mc Cracken , numai
ca bratele sunt biactive. Are un brat elastic din sarma subecuatorial +bratul
opozant turnat subecuatorial.
4. Crosetul mixt cu pinten intern +brat de sarma :
-sudat la pinten (plasat oral) indicat in edentatii clasa III, clasa IV.

Dezavantaje crosete mixte :

 Dezactivare in timp ; sarma sufera fenomenul de imbatranire (Bauschinger) ;
 Se modifica pozitia bratului elastic prin repetatele tractiuni ;
 Activarea este empirica ;
 Fixarea sarmei de corpul crosetului, sa este dificila (lipire, supraturanre) ;
 Controlul activarii este imposibil ;
 Poate exista o activare permanenta cu efect traumatic asupra dintilor limitanti
(50 g /dinte limitant exercita un efect traumatic) ; o sarma cu diametrul de 1 mm
dezvolta 500g asupra dintelui limitant in momentele de activare permanenta) ;
 Pasivitatea este relativa (Ney biactiv) iar pentru confectionarea bratului elastic
sunt necesare materaile speciale : WIPTAM, NITINOL (“memory shape”)-cu
utilizare in ortodontie.

Crosete speciale:
 Utilizate rar in tehnologia P.P.S.;
Indicatii:
 Efect fizionomic mai mare;
 Edentatii clasa III, IV; micsoreaza efectul de parghie al seilor terminale;

Crosetul R.P.I. (Kroll) :

Caracteristici:
 53

 Pinten plasat in foseta meziala;

 Proximal prezinta o placuta ce asigura impreuna cu pintenul reciprocitatea si
diminua bascularea;
 Bratul activ este divizat in « I » , plasat vestibular, subecuatorial, contact in
suprafata de 2mm ;
 Indicat in edentatii T-T mandibulare;
Crosetul R.P.I. +crsetul divizat in “T” prezinta conectori secundari de unire cu saua
direct (nu se unesc de corpul crosetului sau conectorul secundar) .Conectorul secundar
al bratului divizat in « I » are rolul de rigidizare +generare a elasticitatii (mai mare).

Crosetul cu pinten intern (Soyer=”equi-poise”):

 Efect fizionomic mare (din sarma);
 Bratul activ emerge din pinten si este plasat numai oral;
 Pintenul de forma hemisferica se aplica pe o incrustatie sau pe o coroana
turnata ;

SISTEME SPECIALE (M.S.S.):

Caracteristici:
 Indicatii limitate (10-15%);
 Eficiente in M.S.S. , completand functiile crosetelor turnate;
 Dimensiuni mici (micronice);
 Alcatuite din 2 parti : 1 matrice tubulara (negativul)+1 patrice (pozitivul) ;
 Functionalitatea se asigura prin frictiune ; cu cat suprafata de contact este mai
mare cu atat gradul de frictiune este direct proportional ;
 Se aplica cu ajutorul paralelografului (in axul de insertie al protezei) ;
 Topografia-curent se aplica proximal extracoronar (rar intracoronar).

Dezavantajele :
 Rata mica de utilizare datorita dificultatilor tehnologice ;
 Prêt de cost crescut ;
 Complexitatea ;
 Confectionate din aliaje nobile Au-Pt ; pot fi si din aliaje substituente ;
 Reparatii dificile (necesita o tehnologie complexa+dotare +echipa medic-
tehnician calificata) ;
 Se toarna in varianta industriala din aliaje nobile (Au-Pt) sau substituente : Co-
Cr, Ni-Ti (greu de prelucrat) ;
 Se livreaza ca :
-sisteme de precizie (industriale) ;
-sisteme de semiprecizie (manufacturate) ;
 54

1. CULISELE:
 Mecanisme speciale cu actiune directa;
 Forma de prezentare : matrice+patrice ;
 Obtinute din Au-Pt sau aliaje substituente : Co-Cr ;
 Livrate in forma diferite : cilindrice, T, H, trapez, ovalare.
 Pot fi activabile (cand patricea este sectionata-au suprafata de contact cea mai
mare si gradul de frictiune crescut)/inactivabile (patrice nesectionata).
 Pot prezenta mijloace suplimentare de retentie : sfera /bila +resort (continute de
matrice) ;
 O parte din culisele cilindrice pot fi manufacturate =culisele de semiprecizie ;
 Recent li se adauga garnituri teflonice ce maresc gradul de frictiune dar si
favorizeaza usoare basculari prin infundare a seilor ;
 Indicate in numar de 2, maxim 4 : edentatii clasa III, clasa IV=culise
intracoronare (sprijin dento-parodontal pur) ;
 Fixarea cu ajutorul paralelografului ; se pozitioneaza in axul de insertie, usor
divergente pentru a favoriza frictiunea ;
 Indicate pe dintii cu talie medie, inalti ;
 In edentatii terminale se indica solidarizarea a minim 2 dinti ;
 In edentatii maxilare sunt mai indicate ca in edentatiile mandibulare datorita
rezilintei mucozale mai mici la maxilar fata de mandibula ;
Forma de livrare :
 Culise intracoronare cu forma T, H, ce au grad de frctiune mai mare sau
cilindrice ;
 Culise extracoroanre (cele mai frecvente)-cilindrice , H, trapezoidale –
Christmani, Schatzman ;

Gradul de rezilienta + dimensiunea dintilor sunt esentiale pentru a alege culisele.

2. CAPSELE :
 Au dimensiuni mici ;
 Foarte eficiente ;
 Deosebit de fizionomice ;
 55

 Alcatuite din patrce si matrice ;

 Forme diferite : cilindro-conice, sferice cilindrice activabile –matricea/patricea
sunt sectionate (de regula) /inactivabile ;
 Pozitionarea : patricea se fixeaza de un D.C.R. ;
 Cele industriale prezinta o tija ce este fixata prin lipire sau supraturnare sau
sudare cu laser (procedeu modern) ;
 Matricele au aceeasi forma : cilindrice, sferice, cilindro-conice.
Produse comerciale :
Biagi (sferice, cilindrice), Dalbo (cilindro-sferice), Gerber (cilindrice +manson de
frictiune) , Rotherman (discoidale) ;
Capsele sunt livrate cu un disc teflonic pentru distantarea celor 2 componente pentru a
favoriza usoare miscari de basculare ;
Sunt din materiale : Au-Pt sau substituente : Co-Cr , Ni-Cr, Ag-Pd, Ti, baza Pd.
Capsele Biagi : au matricea +patricea sectionata (pot fi activate) ;
Capsele Dalbo : au numai matricea activabila.
Capsa Rotherman : este discoidala –patricea prezinta un sant in care va patrunde
matricea ca un croset circular.
Capsa Gerber : are matricea cilindrica care contine un resort ce va prinde patricea in
momentul aplicarii (patricea are un sant =denivelare) –capsa foarte eficienta ;
Capsa Ceka : matricea inelara se fixeaza de coroana proximal, iar patricea este
cilindro-conica sectionata , activabila (cel mai modern sistem) ;

3. BARELE CU CALARETI ;
 Sunt alcatuite din : matrice + patrice.
 Patricea are forme diferite : dreptunghiulara, « U », ovalare, rotunde ;
 Matricea este un calaret.
 Matricea curent se realizeaza din Au-Pt sau aliaje substituente :Co-Cr.
 Se livreaza industriale+manufacturate (profil ovalar) fixate prin supraturnare de
dispozitivele radiculare (agregate pe canin) ;
 Au profil dreptunghiular –pentru zona laterala ;
 Modern : sunt utilizate bare + capse Ceka( edentatii clasa III unde se obtine
eficienta frictionala maxima).Cele 2 matrice inelare se afla la capatul barei;
patricile sunt fixate in sa unde se afla si lacasul pentru bara –eficienta maxima
functionala.
 Frictiunea pe bare ovalare-se realizeaza intre convexitatile maxime ale barei si
calaret (vezi bara Dolder) ;

Sisteme Dolder :
Confectionate curent din Au-Pt (prefabricate) sau aliaje baza paladiu.
 56

Exista 2 variante de sistem Dolder : frictional ; bara +calaretul au un profil in « U »

sau dreptungiular sau patrat , cu lunginea 50-200mm indicate in edentatii laterale) ; cel
rezilient este indicat in edentatii terminale, subtotale, frontale (profil ovalar) si
functioneaza ca un ruptor de forte (disjunctor) ce permite bascularea prin infundare.

Ackerman-bara este rotunda, ovoida, confectionata din Au-Pt.

Gilmore : profil patrat, dreptunghiular, indicat in edentatii laterale.
La ambele sisteme calaretul este alcatuit din 2-3 elemente.
Avantajul este ca au un efect fizionomic foarte bun in zona frontala, efectul frictional
+fiabilitatea mare in timp; sunt indicate in edentatii maxilare/mandibulare.

4. SISTEME DE TELESCOPARE:
 Livrate in varianta prefabricate/manufacturate (de semiprecizie);
 Parti componente:
-Coroana primara=capa ce se fixeaza prin cimentare pe dintele stalp ;
C-oroana secundara ce reface morfologia dintilor-ce se fixeaza de schelet ;
Mentinerea se realizeaza prin frictiunea intre cele 2 coroane (capa+coroana
secundara).
Este un sistem rigid ; frictiune mare initial, ulterior se anuleaza.
Se indica elctiv, in edentatii L-L (sprijin dento-parodontal pur) datorita rigiditatii mari.
Frictiunea in timp de reduce .
Se indica utilizarea de sisteme telescopate cu mijloace suplimentare retentive (bila +resort) tip

PRESSOMATIC, IPSOCLIP. Coroana secundara este prevazuta cu un lacas ce contine un resort si o

sfera (bila )activabila.

Sfera patrunde in momentul agregarii intr-un lacas in 1/3 cevicala a capei (face un
« clic » specific) ;
Aceste sisteme se intalnesc la capele cu forma cilindro-conica care usureaza insertia scheletului cu

acest sistem de telescopare.

Tipuri (forme) :
 Telescopare coronara –cape cilindrice+coroane secundare (sistem frictional
maxim). Tehnologic sunt dificil de obtinut si clinic de inserat pe un numar mai
mare de cape.
Se indica capele cilindro-conice (mai mult de 2 telescoape) cu lacas pentru bila
activata de resort (Pressomatic, Ipsoclip) ;
 Telescoparea intraradiculara :
 57

Este reprezentata de un pivot +lacas intraradicular sub forma cilindrica. Frictioneaza

tip pivot-teaca.
Sistem rar utilizat , dificil, pierde repede frictiunea.
Indicate datorita sprijinului foarte rigid, in edentatii laterale, mixte .
In edentatiile terminale capele vor fi cilindro-conice pentru a facilita insertia
scheletului pe campul protetic.

PROPEDEUTICA CURS 10

SISTEMELE ARTICULATE

Distribuie fiziologic presiunile ocluzale pe campul protetic cu actiune de protectie a

dintilor restanti si a crestelor alveolare (favorizeaza transmiterea mai fiziologica a
acestor presiuni la nivelul celor doua entitati).

Clasificare:
 Ruptori de forta simpli =balamale=sarniere;
 Amortizori de forta (ruptori de forta) =disjunctori –au in componenta resorturi
(arcuri) ce readuc seile in pozitia initiala.

In tehnologia P.P.S. cele mai indicate sunt sistemele articulate simple (balamale).

1. Balamalele :
 Permit deplasarea in sens vertical a seilor =basculare prin infundare (3-5º),
functie de rezilienta mucoasei;
 Este blocata bascularea prin desprindere (nu dislocare) .

Prin aplicarea balamalelor de schelet se realizeaza 2 modalitati de sprijin :

 Sprijin mixt articulat =balamaua se fixeaza de conectorul secundar al crosetului
circular (totdeauna) ; restul partii se afla in sa .Seile nu sunt unite cu conectorul
principal, el se uneste totdeauna la nivelul conectorului secundar al crosetului.
Rezulta sei cu actiune independenta . P.P.S. la acest tip de sprijin se mentin prin
actiunea crosetelor circulare cu pinten in fosetele distale ;
 Sprijin mixt rigid articulat = o parte din balama se fixeaza prin lipire –
supraturnare pe fata distala a coroanelor (puntilor).Seile nu sunt unite. Proteza
nu prezinta conector principal tip bara . Sunt sei individuale ce se articuleaza
intraoral.

Tipuri de balamale :
 58

 ANCORVIS-balamale +culisa ;
 STRINI-lipite de conectorul secundar cu rol de ruptori de presiune ;
 KRUPP+HINGE ;
Sisteme de balamale mai complexe :KORTE (matricea are forma de « U » ce se
solidarizeaza la coroana/conectorul secundar) –agregarea se realizeaza de pacient
(intraoral); STERN (balama+culise) ~ amortizorului.

Ruptori de forta mai complecsi ce permit translatia verticala +2-3 miscari.

 Exemplu : ROACH plat +sferic cu platou de ghidaj –permit translatie verticala
+rotatie vestibulo-orala.
 ROACH sferic fara platou –permite 3 miscari (la rotatie se adauga bascularea
prin infundare) ;

2. Amortizorii de forta (disjunctorii) –tehnologic sunt foarte dificili, mai complecsi.

Permit miscari mai complexe : translatie verticala aproximativ de 1mm ; basculare
prin infundare a seilor nelimitata si revenirea seii in pozitia initiala datorita resortului
din interiorul matricii.
Pot efectua 3-6 miscari.
 Exemplu: DALBO, DALBO M (pooate fi si blocat) , ASC 52, A33.
Sistemul DALBO –cel mai utililizat ruptor de forta ; ce se aplica in patricea de forma
sferica atasata prin lipire /supraturnare de coroana /punte.
Matricea are forma cilindrica cu resort deschisa ocluzal. Resortul dezvolta o rezistenta
mecanica de 1200 grame ceea ce favorizeaza revenirea . Peste 2 kg. sunt cele mai
eficiente.
Alti amortizori :
 A33, ASC 52-patricea sferica se fixeaza in sa, nu de coroanan si este reglabila.
Matricea se fixeaza de coroana /punti si permite 6 miscari.
 BEAT-MULLER, BIAGI- utilizate mai putin, complexitatea miscarilor mai
mare . Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat presiunea ocluzala este
consumata pentru mobilizarea seilor si devine ineficienta in masticatie. Se
indica ruptori de forta simpli tip balamale mult mai eficienti si mai usor de
atasat infrastructurile metalice a P.P.S.
Indicatii ale amortizorilor : edentatii clasa I, II Kennedy mandibulare cu grad de
rezilienta moderat pentru sisteme simple (balamale) ; accentuat pentru amortizori.

3. Sisteme magnetice :
 Au inlocuit capsele ;
 Eficente +fizionomie ;
 Au volum mai mare decat sistemele capsulare (supraconturari ale dintilor) ;

Forma de prezentare :
 59

 2 minimagneti incapsulati situati cu polii invers ;

 se livreaza incapsulati pentru a se evita corodarea si descarcarea ;
 mentinerea P.P.S. este asigurata prin forta magnetica dezvoltata intre
minimagneti si un dispozitiv radicular magnetizabil.
Materiale :
Se toarna din Cobalt 5-Samariu iar D.C.R. din Cobalt-Platina magnetizabil.
D.C.R. =KEEPER (cel ce tine proteza)
 sistem simplu, eficient ;
 rata de fiabilitate 10 ani (corodare lenta) , saliva este cauza;
 forta dezvoltata 300 grame (forta (medie) ;
 se livreaza minimagneti ce dezvolta o forta de 500 grame (minimagneti
extraplati) ;
 numarul magnetilor (minim 2, maxim 4 ) ; mai mult de 4 face imposibila
dezinsertia P.P.S. de pe campul protetic ;
 locul de aplicare pe D.C.R. –minimagnet fixat pe saua protezei ;

Produse comerciale :
DYNA MN (minimagnet) ;
PARKELL MN

Dezavantajele utilizarii :
 coroziune lenta, in timp ;
 dintii ce acopera minimagnetul sunt usor supraconturati ;
 forta de atractie se micsoreaza in timp si este necesara inlocuirea magnetilor.

MENTINEREA INDIRECTA :
Toate sistemele ce contribuie la mentinerea indirecta se numesc opritori de basculare
(contrabasculare).
In edentatii ample clasa I, II Kennedy , L-T exista tendinta la basculare de-a lungul
liniei crosetelor (Fulkrum line)=linia ce trece prin pintenii ocluzali situati cei mai
posteriori (axa de rotatie a P.P.S.). De-a lungul acestei axe sunt tendinte de basculare.
Tot ce este anterior de pinteni asigura mentinerea indirecta.
Mentinerea indirecta depinde de :
 eficenta mentinerii directe (crosete +sisteme speciale) ;
 distanta unde se plaseaza opritori de basculare ;
 locul de aplicare (curent canin, premolari) =pinteni antibasculanti ;
 valoarea parodontala a dintilor limitanti (bine implantati, bine solidarizati).

Mijloace antibasculante :
1. Pinteni ocluzali in foseta meziala a premolarilor ;pinteni supracingulari la
nivelul caninilor.
 60

2. Crosetul continuu aplicat pe dintii restanti supracingular cu rol de extindere a

poligonului de sprijin (P.S mai mare decat P.P.) =mentinere, stabilizare
excelente a P.P.S. pe campul protetic.
3. Conectorul principal =placuta dento-mucozala sisteme speciale tip culise,
telescoape, bare . Este un mijloc antibasculant.

Bascularea prin infundare a P.P.S. este in functie de rezilienta mucoasei crestei

alveolare.
Efectele locale ale bascularii prin infundare: modificari trofice parodontale la nivelul
crestei +dintilor restanti , cu efect traumatic si rezorbtiv.
Mijloace de contracarare a bascularii prin infundare :
1. aplicarea de crosete divizate, segmentul mezial al bratului in « T » ;
2. praguri orale pentru bratele opozante ;
3. utilizarea de sisteme speciale (bare Dolder reziliente), ruptori de forta ;
4. extinderea seilor in perimetrul functional (sa acopere in totalitate tuberozitatile
si partial tuberculul piriform) ;
5. amprente compresive ce redau starea functionala a mucoasei; se contraindica
obtinerea de P.P.S. ce se confectioneaza dupa o amprenta unica ;
6. plasarea pintenului in foseta meziala a dintelui stalp (edentatii terminale) ;

Mijloace secundare de mentinere :

 adeziunea (mai putin P.P.S.) ;
 retentivitati anatomice ;
 tonicitatea musculara ;
 factorii protetici.

Factorii protetici :
 scuratea seii ;
 montarea dintilor M-D redusa (mai ales molarii) –nu se monteaza molarul 3 ;
nici molarul 2 pe zonele ascendente ale crestelor (doar molarul 1) ;
 extinderea seilor la nivelul tuberozitatilor si tuberculilor ;
 utilizarea crosetelor deschise edental ;
 modelarea functionala a marginilor seilor (sa ocoleasca bride, frenuri), iar
grosimea sa fie cat latimea fundurilor de sac.
 modelare versante usor convexe (plan-convexe);
 paste adezive;
 se contraindica alimentele adezive;
 educatia +vointa pacientilor.
 61

TEHNICI DE OBTINERE A P.P.S.

-3 metode (2 sunt abandonate)-

1. metoda empirica din elemente prefabricate;

2. turnare: a) ambalare libera;
b) ambalare in 2 timpi;

3. tehnica moderna a turnarii (modelul duplicat)

PROPEDEUTICA CURS 11

TEHNICI DE REALIZARE A P.P.S.

1) Tehnica empirica: utilizeaza elemente prefabricate pentru conectori principali,

sei, crosete; modelarea cu clestele crampon, adaptate pe modelul de lucru si
solidarizarea prin schelete. Rezultau schelete adaptate aproximativ, simple, cu
rezistenta mecanica scazuta; zonele de lipire erau expuse coroziunii. Azi aceasta
metoda este abandonata.
2) Turnare :
a) ambalarea libera –macheta se modela din ceara prin picurare in tipare
manufacturate de tehnician, macheta era desprinsa de pe model si
ambalata liber. Rezultau schelete deformate, imprecise dar tehnologic
erau mai bune.
b) ambalarea in 2 timpi :- macheta se ambala in timpul1 pe modelul de
lucru ; apoi macheta in timpul 2 se desprindea si se ambala. Rezultau
baze de PPS mai exact obtinute. Procedeul este laborios, cu imprecizii, in
prezent este abandonat datorita aparitiei centrifugei semiautomate, a
maselor de ambalat fosfatice, a diferitelor procedee moderne de
machetare.
3) Tehnica moderna : din 1970-utilizeaza elemente prefabricate pentru toate
elementele PPS.Este un modelaj rapid, ergonomic al machetelor. Conceperea
scheletului se realizeaza pe modele analizate la paralelograf, modelarea
machetei se realizeaza pe modelul duplicat din mase de ambalat specifice
(fosfatice/silicatice) ; macheta este fixa ; modelul duplicat devine parte a
tiparului, se distruge la dezambalarea scheletului.
-Rezulta bioproteze cu actiune bioprofilactica a ADM ;
-Protezele scheletate sunt complexe ;
-Dupa turnare rezulta o baza rigida a PPS, nedeformabila, rezistenta mecanic ;
-Concepem stiintific solutia de tratament.
 62

Etapele clinico-tehnice :
1) Examenul clinic-de catre medic, in mod riguros-endo-si exoucal, diagnsticul de
urgenta, chirurgical, parodontal, protetic, odontal.
Examene paraclinice : RX ortopantomograma si RX panoramice-pentru a concepe
planul protetic individualizat.
2) Amprenta preliminara :tehnica, materiale, instrumentar –vezi PPA.Se realizeaza
cu H. I..R.(alginat). Se poate recurge si la H. R. (agar-agar) –procedeu mai
complicat.

Caracteristicile amprentei preliminare :

 Sa redea cu precizie suprafata de sprijin (suportul dento-parodontal,
creste alveolare) ;
 Sa redea cu aproximatie zona de inchidere marginala (retentie) ;
 Sa prezinte suprafete integre, fara desprinderi, zone neacoperite ;
 Sa nu prezinte goluri pe suprafata.
Inainte de turnarea modelului, amprenta se igienizeaza, se aplica sulfat de calciu
pentru neutralizarea alginatului de potasiu ce ramane activ in momentul turnarii
modelului.
Amprenta preliminara se indica a se turna in decurs de 30 minute ; se conserva in
mediu umed (hidrofoare) sau se aplica rulouri umede pe suprafata.
Se contraindica introducerea amprentei in boluri cu apa, absorb apa si se deformeaza
disgratios.
Modelul preliminar reprezinta o etapa de laborator-tehnica de turnare, materiale,
dozare-vezi PPA.

Caracteristicile modelului preliminar :

 Este adjuvant examenului clinic pe care se vizualizeaza mult mai obiectiv
situatia clinica a cazului ;
 Se realizeaza etapele de pregatire preprotetice, proprotetice ; echilibrarea
planului de ocluzie ; reducerea planului de ocluzie in normoocluzie ;
echilibrarea ocluzala ;
 Le putem explica aceste etape pacientului, prezentarea solutiei protetice ;
 Se confectioneaza lingura individuala ;
 Se pastreaza deoarece are valoare juridica , documentara ;
 Se toarna din gipsuri  hemihidrate ; mai indicate sunt gipsuri dure .

Pregatirea campului protetic in vederea realizarii PPS :

 Etapa clinica in care rolul cheie il detine clinicianul (medicul);
 Pregatirea cavitatii bucale=pregatire preprotetica=vezi PPA;
 Pregatiri proprotetice:
 63

-lacasuri pentru pinteni ocluzali, de forma triunghiulara . Pintenii emerg din corpul
crosetului, asigura sprijinul si stabilitatea in sens orizontal. Se plaseaza in lacasuri
speciale mezial /distal sau pe coroane de acoperire.Forma lacasului este de hemisfera,
inclinata spre centrul suprafetei ocluzale si situata spre centrul suprafetei ocluzale
pentru ca presiunile ocluzale sa se transmita in axul lung al dintelui stalp.Pintenul are
o grosime de 1,5 mm, lungime ¼ din diametrul M-D al dintelui si latimea 1/3 din
diametrul V-O.Unghiul de unire intre pinten si conector sa nu fie mai mare de 90º.
Daca este mai mic de 90ºeste foarte bine. Daca este mai mare de 90º, pintenul are
tendinta de alunecare din foseta. Lacasul se prepara in coroane naturale, in incrustatii
si cel mai frecvent la nivelul coroanelor de acoperire metalice/mixte.Cea mai rigida
unire pinten-corp se obtine prin turnarea de aliaje Co-Cr.
-amputarea coronara : dintii migrati prin extruzie, egresiune, malpozitii
primare/secundare sunt adusi in planul normal de ocluzie prin modelari usoare ale
suprafetei ocluzale .In cazul migrarilor accentuate se sectioneaza dintii si se acopera
cu coroane de invelis.Acoperirea coronara se realizeaza cu coroane metalice, mixte
prevazute cu lacasuri pentru pinteni, cu convexitati accentuate cu praguri sau atasuri
de parti de pe componentele sistemelor speciale pentru a agrega corespunzator
elementele de mentinere directa.
-Bresele sunt inchise cu punti prevazute cu praguri, puturi retentive cu fixari
proximale de patrici ale sistemelor speciale sau bare frictionale in edentatii frontale,
laterale sau aplicarea de D.C.R-uri unite cu bare reziliente (Dolder manufacturat de
semiprecizie).

Amprenta definitiva (functionala) in tehnologia PPS se practica cu materiale

elastice din grupa elastomerilor de sinteza, aplicate in portamprente individuale.
Cea mai frecvent utilizata este lingura individuala din R.A.S., tip Duracrol.
Daca avem in dotare, ideal lingura individuala se poate realiza din rasini
compozite .
Cel mai mult utilizate pana la R.A.S. erau placile de baza.
Ca material de amprenta se indica elastomeri de sinteza, consistenta
medie :tiocauciucuri (polisulfuri), siliconi de condensare (mai ales de aditie),
polieteri.Grosimea materialului de amprentare poate fi dirijata si la siliconi (2-3 mm),
in toate sensurile.
Amprenta definitiva (functionala) mai poate fi inregistrata si cu materiale elastice
alginice cum ar fi (hidrocoloizi ireversibili), in grosime de 3-5 mm, pentru situatii
clinice si proiectele de P.P.S.mai simple (edentatii T-T).
Observatie : materialele alginice se deformeaza cu usurinta marginal, la dezinsertie.

Caracteristicile amprentei functionale :

 Materialul sa reproduca foarte exact zona de sprijin (creste, bolta) +suportul
dento-parodontal cu toate preparatiile lor ;
 64

 Sa nu prezinte zone desprinse , goluri pe suprafata ;

 Marginal sa reproduca cu maximum de fidelitate fornixurile vestibulare ;
 Sa contina intr-o pozitie stabila elementele proprotetice(coroane, punti,
dispozitive+bare) ce prezinta convexitati, lacasuri, praguri pentru agregarea
elementelor de mentinere directa ;
 Sa contina intr-o pozitie fixa, nedeformabila mijloacele speciale (culise, capse,
bare) ;
 Alte caracteristici : vezi P.P.A.
Scopul amprentei functionale este turnarea modelului de lucru care este un model de
mare precizie, pe care clinicianul si tehnicianul concep planul viitor al P.P.S.

Modelul de lucru :
Se toarna in amprente definitive(functionale)din materiale specifice :gipsuri dure tip
Moldano, Duralite, Bego Dur (marci originale) sau superdure (Fuji Rock, Velmix,
Suprastone).
Modelul de lucru poate fi realizat si din rasini compozite, model galvanic(foarte rar).
Etapele tehnologice de obtinere a modelului+materialele =vezi P.P.A.
Conditionarea amprentei : spalare , igienizare, dezinfectare .
Dozare/preparare materiale.
Se aplica pulberea in bolul de cauciuc si apoi apa distilata (ideal).
Prepararea ideala la vacuum malaxor. Aplicare cu vibrare , dintr-un punct decliv al
amprentei, priza 20 minute Dupa priza se toarna gips normal cu priza de 30-40 minute.

Caracteristicile modelului de lucru :

 Frecvent se toarna din gipsuri dure (arcada) si soclul din gips normal ;
 Reproduce cu maxima fidelitate detaliile campurilor protetice ;
 Este utilizat pentru analiza la paralelograf ;
 Este utilizat pentru duplicare , duplicarea propriu-zisa, proba componentei
metalice dupa dezambalare, prelucrare.

Analiza modelului de lucru :

Este efectuata curent cu ajutorul paralelografului , in vederea proiectului definitiv al
scheletului.

Paralelograful –parti componente :

 Stabilizator ce asigura pozitia stabila a sa, cu 4 picioruse ;
 Masuta (suportul) pentru modele. La anumite paralelografe este fixa si este
mobila in toate sensurile datorita unui sistem articulat. Se fixeaza in pozitia
stabilita cu ajutorul unui surub in pozitia de tripodare (axul de insertie) ;
 Cilindru ce contine accesoriile ;
 65

 Bratul vetical cu inaltimea de 30-35 cm, fix pe platou. De el se articuleaza

bratul orizontal mai lat, articulat, cu 1 sau 2 articulatii. Bratul orizontal poate fi
nearticulat, orizontal la paralelograful cu suport magnetic. In capatul bratului
orizontal se afla tija verticala, prevazuta inferior cu un sistem de prindere, tip
menghina, pentru accesorii.Tija verticala este mobila in sens vertical si revine in
pozitia initiala datorita unui resort.
 Accesorii :
Tija detectoare cu diametrul de2-3mm ;
Tija grafica pentru marcarea ecuatorului protetic ;
Tijele retentivometrice (retentiometre)-0,25-0,75 mm ;
Tija activa (razusa=spatula). Mai nou exista paralelografe cu tije electrice.

Operatiuni :
Cu tija detectoare de evidentiaza convexitatile favorabile ale dintilor limitanti. Cand
convexitatile sunt depistate in acelasi plan, acelasi ax, modelul de lucru este fixat in
aceasta pozitie . Se inseamna cu creionul sau cu spatula pozitia modelului in
suport=tripodare. In aceasta pozitie se efectueaza si celelalte operatiuni in acelasi
ax (axul de insertie al PPS).
Tija grafitica-se traseaza ecuatorul protetic care va diferi ca traiect de cel anatomic. Cu
ajutorul retentivometrelor, sub ecuatorul protetic se puncteaza zona favorabila de
convexitate pentru bratul elastic si se marcheaza cu un creion moale. Dupa aceste
insemnari, clinicianul deseneaza proiectul elementelor componente ale mijloacelor de
mentinere directa (crosete turnate) dupa ce in prealabil a proiectat seile.
Cu ajutorul retentivometrelor se determina zonele favorabile plasarii bratelor flexibile
ale crosetelor turnate ; 0,25 mm pentru dintii cu implantare medie si crosete
circulare ;0,50 mm pentru crosete divizate ; 0,75 mm pentru crosete biactive La
valoare parodontala mare, ecuatorul protetic va fi inalt. La valoare inferioara a
implantarii (0,25 mm), vom avea convexitati medii si valoare parodontala scazuta.
Tija razusa – se aplica cu ajutorul ei ceara pe dintii stalpi.

Proiectul scheletului :
 Medicul proiecteaza, deseneaza scheletul pe fisa si apoi pe modelul de
lucru.Transferul se realizeaza de catre tehncian pe modelul duplicat.
 Se proiecteaza mai intai seile, elementele de legatura intre sei (conectorul
principal) si in final elementele de M. S. S. (crosetele).
 Seile metalice sau mixte (pentru rebazare) sunt recomandate in edentatiile
laterale iar seile mixteperforate in edentatii terminale.
 Tipul de conector principal +-croset continuu ;
 Desenul crosetelor- mai intai cu bratele active divizate , circulare ; apoi
pintenii ; pintenii in edentatii terminale se plaseaza in foseta meziala-sprijin
 66

mixt ; in edentatii laterale se plaseaza in ambele fosete (sprijin dento-

parodontal).
 Zona de intalnire sa-conector principal este delimitata de un prag pentru acrilat
 Elementele de mentinere indirecta : pinteni antibasculanti ;
 Se rotunjesc zonele de unire ale pintenilor secundari, cei principali cu alte
elemente. ;
Pintenii se modeleaza corespunzator
Elemente antibasculante : ghierute.

Modelul duplicat :
Este o reproducere foarte exacta a modelului de lucru pregatit.Se obtine prin turnarea
amprentei duplicat cu mase de ambalat fodfatice9 cele mai frecvente), silico-fosfatice .
Amprenta duplicatoare reprezinta inregistrarea modelului de lucru pregatit cu
materiale speciale. in vederea acestei operatiuni .

Materiale pentru duplicat :

 H. R. (frecvent) ;
 H.I.R. ;
 Materiale siliconice (siliconi de aditie).
Exista siliconi de aditie fluizi (ce amprenteaza foarte exact) , timp de lucru scurt 30 minute, coeficient de contractie scazut.

Denumiri comerciale :
 PROTESIL (Krupp) ;
 VIROSIL (Bego) ;
 HERAFORM (Haereus).
Sunt materiale hidrofobe si dupa amprentare, la suprafata amprentei rezulta o tensiune
negativa , nefavorabila aderentei maselor de ambalat.
S-au elaborat si siliconi hidrofili :DUBLISIL, DUBLISTAR, mult mai favorabili turnarii maselor de ambalat in amprenta duplicatoare.

Etapele obtinerii modelului duplicat :

 Pregatirea modelului de lucru pentru duplicare : deretentivizare si foliere ;
 Izolare model de lucru ;
 Amprenta duplicat ;
 Turnarea amprentei duplicat ;
 Indepartarea modelului duplicat ;
 Conditionarea modelului duplicat.

Deretentivizarea se realizeaza prin picurare de ceara speciala (pe baza de gutaperca)

ce se aplica pe fetele proximale ale dintilor limitanti, parti interdentare ,creste retentive
 67

, zone subecuatoriale (tot ce este retentiv si ar putea influenta exactitatea amprentei

duplicatoare).Ceara se prelucreaza cu tija razusa pana se obtin fete axiale paralele in
acelasi plan= deretentivizare paralela.

Alte zone :-cele in afara zonei de actiune directa –treme, diasteme, creste alveolare
retentive (unde vine conectorul principal), spatiile orale ale coroanelor puntilor, ale
pregatirilor proprotetice=deretentivizare modelata.

Se deretentivizeaza zonele in afara P.P.S. (extraprotetice), fundurile de sac

retentive, creste (cu Moldina sau Plastilina =deretentivizare arbitrara.
Rezulta un model de lucru ce poate fi amprentat cu usurinta fara a se deforma
amprenta duplicat. fara zone retentive Scopul final este de a facilita o amprenta
duplicat foarte exacta si de a facilita insertia elementelor rigide pe campul protetic
(conectori secundari).

Folierea se realizeaza cu ceara –benzi calibrate-si chiar prin picurare ; se aplica la

nivelul crestelor alveolare pe zona de contact a seii cu creasta. Se aplica folie de ceara,
de 0,25-1 mm.
Saua mixta va fi din metal acoperit cu acrilat In edentatiile terminale , seile sunt
prevazute cu un stop distantator pana la 1 mm/1,5mm ce va echilibra scheletul pe
campul protetic si dirijeaza spatiul dintre saua metalica si creasta ce va fi acoperita de
R.A.S.
Se foliaza traiectul conectorului principal (intregral in edentatiile clasa I Kennedy) si
2/3 (in edentatiile clasa a-II-a).
Folierea va fi mai ampla spre edentatia uniterminala si pieduta spre arcada integra.
Folierea este variabila. Se foliaza traiectul conectorilor secundari,traiectul conectorilor
secundari la crosetele divizate , crosetul circular cu 4 brate , la pintenii auxiliari distali
(0,20-0,50mm), functie de rezilienta mucoasei.
Conectorul principal maxilar nu se foliaza ; se graveaza numai marginea

anterioara/posterioara.

Se mai foliaza toate zonele negative ale campului protetic (rafeul median, papila
retroincisiva, rugile palatine), parodontiul marginal, zona diastemei, tremei, torus
palatin (0,5-1mm).Deretentivizarea spatiilor interdentare –spatii proprotetice- coroane
cu culise, spatii interdentare la nivelul microprotezelor.
Cu ajutorul paralelografului se fixeaza mijloacele speciale : culise, capse si axul
lor (care vor fi
usor convergente sau divergente).Cu izoparalelometrele se pregatesc praguri, lacasuri
intracoronare pentru elementele de stabilizare, agregare. Sunt dotate cu micromotoare
si turbine.
 68

 Modelul de lucru este pregatit pentru duplicare Anterior acesta se izoleaza in

apa , timp de 15 minute .Scopul este de a satura porii modelului si de a facilita
enucleerea modelului de lucru din amprenta duplicat.

 Modelul de lucru este fixat pe un capac al conformatorului metalic. Prin orificii

se introduce masa duplicatoare in stare fluida. Modelul se fixeaza pe capac cu
chit siliconic/ceara de lipit.

 Duplicarea–materialul cel mai frecvent este un hidrocoloid reversibil-agar-

agarul.(HIDROCOLOID R, AGARLOID, DUBLAGA). Se livreaza ca gel in
cutii din material plastic Au ca componenta de baza apa (75-81%)si agar-agarul
(12%). Temperatura de lichefiere este de 80-100ºC.Se sectioneaza un fragment
asemanator cu suprafata de amprentare , se aplica intr-un recipient, iar sub
actiunea caldurii devine fluid.Temperatura de imersie 40-45ºC, se toarna in
conformator pana la umplerea totala a acestuia.
Priza de 30-40 minute , initial lent 10 minte, ulterior gelificare rapida sub actiunea
apei reci.
Rezulta un gel in aceeasi stare fizica in care l-am dozat.Este un sistem bidirectional.
Alte materiale utilizate: siliconii speciali –pemtru duplicare-cu o consistenta
semifluida, iar dupa priza au un grad de elasticitate excelent.Se obtine amprenta
duplicat.Se enucleeaza modelul de lucru. In centrul amprentei duplicat se aplica un
conformator din material plastic prevazut cu un tunel (viitorul canal principal ) si o
palnie.
Rolul acestui conformator este de a obtine palnia pentru turnarea metalului si canalul
principal de curgere a metalului in tipar.

 Turnarea modelului duplicat se realizeaza din mase de ambalat specifice

(fosfati, silicati) (Bego Oral, Optivest, Wiroplus, Tancovest (toate mase de
ambalat fosfatice)sau Silican, Sweditherm, Thermovest, Tancovest ; Duroterm,
Expansit (mase de ambalat pentru aliaje nobile). Bazele scheletului vor fi
realizate din Ni-Cr –aliaje extrahard.
Masele de ambalat pentru aliajele nenobile se prepara manual sau la vacuum
malaxor.Cea mai indicata metoda este la vacuum malaxor . Rezulta mase de ambalat
fara goluri si modele de buna calitate.La 50 ml apa se adauga 100 grame pulbere ; se
extrage aerul din recipient .Rezulta o pasta semifluida ce se poate aplica prin vibrare
mecanica sau manuala . Priza masei de ambalat se realizeaza rapid, in 5-10 minutesau
normal in 40 minute (priza primara). Se sectioneaza gelul in 2-3 fragmente si se
enucleeaza modelul duplicat.

Caracteristicile modelului duplicat :

 69

 Se realizeaza din mase de ambalat specifice, termorezistente ;

 Prezinta un volum identic cu al modelului de lucru pregatit pentru duplicare ;
 Pe modelul duplicat se modeleaza macheta fixa a viitorului schelet metalic ;
 El devine dupa machetare parte integranta a tiparuluiu ;
 Elemente distinctive : maron-cafeniu ; central prezinta un orificiu=canal
principal de turnare iar pe soclu palnia=conul de turnare al viitorului tipar

.Conul de turnare nu apare la modelele maxilare deoarece interfereaza cu

placuta (conectorul principal).

PROPEDEUTICA CURS 12

Conditionarea modelului duplicat :

Pentru a fi utilizat la machetare , modelul duplicat este conditionat.Se preincalzeste
modelul duplicat pentru evacuarea apei, dilatarea termica. Va rezulta un model
duplicat uscat, apt pentru imersia lui intr-un amestec de ceruri speciale pentru
conditionarea modelului duplicat.
Modelul cu temperatura pana la 200ºCse introduce in colofoniu. Rolul este de a obtine
o rezistenta mecanica mai mare ce va face posibila machetarea.

Machetarea :
Pe modelul duplicat , tehnicianul deseneaza elementele scheletului cu un creion de

mina moale si pe baza proiectului va modela macheta.La macheta P.P.S. nu se

ataseaza canale de evacuare gaze. Se indica prepararea manuala a masei de ambalat

pentru a obtine tipare cu grad de porozitate mai mare ce permit evacuarea gazelor din

tipar.

Metode :
1) Macheta se modeleaza din elemente preformate (crosete, sei, conectori ce sunt
adaptate in limitele proiectului scheletului si lipite cu ceara) din ceara, R.A.S., rasini
compozite.Pintenii se modeleaza prin picurare.Toate zonele de unire vor fi in unghiuri
rotunjite , se realizeaza praguri.
Modelajul exact, precis-rasini vinilice, sintetice, ce confera un modelaj ergonomic,
timp de lucru scurt, posibilitatea de a realiza proiecte complexe, absenta deformarilor.
 70

2) Varianta clasica (mixta) : sistemul de machetare combina elementele preformate

manufacturate in laborator cu elemente modelate direct prin picurare (pinteni), sei,
conectori principali din folie de ceara calibrata pana la 1 mm.Toate elementele se
picura.
Caracteristici : timp de lucru mai mare, modelaj neuniform, precizie mai mica,
tehnicienii modeleaza elementele componente cu grosime mai mare si in etapa de
prelucrare le ajusteaza (timp de lucru mai mare, metal mai mult).Macheta se finiseaza
si se pregateste pentru tipar.

Obtinerea tiparului :
 Aplicarea machetei pentru canalul principal+machetele canalelor secundare
+machetele pentru evacuarea gazelor.
Caracteristici dimensionale : canal principal 5mm, canale secundare 3-3,5 mm (2-4 la
numar), pentru evacuarea gazelor 1 mm ; ceara va fi profilata sau benzi.
Canalele secundare se aplica de la canalul principal pana in zonele marginale cele mai
groase pentru a asigura calea de curgere a metalului.Marginile la elementele
scheletului vor fi modelate in unghiuri rotunjite pentru a evita turbionarea alaiajului
(fenomenul Corolis).
 Detensionarea machetelor se realizeaza prin racirea lenta a acesteia pe modelul
duplicat timp de 6-12 ore; macheta este fixa.
Se contraindica introducerea machetei in apa calda sau topirea ei la 35ºC. Se expune
ceara la contractii.
 Degresarea machetei se realizeaza pentru indepartarea urmelor grasoase,
restante. Curent se folosesc solventi organici:alcool, acetona, cloroform. Vor
rezulta suprafete netede , curate ,ce vor favoriza aderenta masei de ambalat pe
macheta si implicit absenta defectelor de turnare. ;
 Ambalarea propriu-zisa :macheta se ambaleaza in mase de ambalat specifice .
Prepararea ideala-la vacuumalaxor (vezi avantaje) sau manual.Rezulta o masa
semifluida care se va aplica intr-un conformator din material plastic cu
inaltimea de 10-12 cm.si diametrul 10 cm.
Ambalarea se realizeaza intr-un timp.Dupa turnarea masei de ambalat , are loc priza sa

in 40 minute. Se indeparteaza conformatorul, iar ambalajul este prelucrat tehnologic in

etapele de preincalzire/incalzire pentru obtinerea tiparului.Se elimina macheta din

tipar.

Preincalzirea se realizeaza lent pana la 200ºC(vezi fenomene fizice –sem.I).

Temperatura creste lent pana la 400ºC(nenobile).
 71

Incalzirea are loc pana la 750ºC (nobile); curent 1000ºC pentru ca tiparul sa fie adus
la temperatura de lichefiere a aliajului :
1050-1350ºC-Ni-Cr ;
1350-1450 ºC-1500ºC-Co-Cr ;
1650-1750ºC-aliaje baza titan.
Preincalzire/incalzire-fenomene fizice-vezi sem I.

Observatie :
Cand elementele de mentinere directa nu functioneaza, elementele de mentinere
indirecta exercita un efect nociv asupra campului protetic.

Pregatirea tiparului pentru turnarea scheletului metalic

Ambalajul refractar nu este apt pentru turnare deoarece in interiorul lui se afla
macheta pe modelul duplicat.
In urma operatiilor tehnologice de preincalzire si incalzire se va elimina macheta din
interirul ambalajului, rezultand tiparul.

1) Etapa de preincalzire :
Ambalajul este incalzit lent, in trepte, pe durata a 30-90 minute, pentru ridicarea
temperaturii intre 200ºC(aliaje nobile )si 400ºC(aliaje nenobile).
Fenomeme fizice ce au loc :
 Macheta este topita partial, cu formarea unei atmosfere gazoase ;
 Se dilata partial tiparul si se elimina vaporii de apa din peretii tiparului ;
Observatie : pentru a evita presiunea vaporilor de apa si gazele formate prin ardere
(R.A.S.) sau topire (ceruri), aceste reziduuri vapori-gaze exercita presiuni continue
asupra peretilor tiparului cu aparitia fisurilor sau spargerea ambalajului.
Se contraindica introducerea ambalajului ce au fost in prealabil incalzite.
Se contraindica ritmul accelerat de incalzire.
Scoala germana recomanda ca in 30-45 minute pana la 60 minute si chiar in 90 minute
sa se ridice temperatura pana la 400ºC pentru a se produce tratamentul termic lent al
ambalajului.

2) Incalzirea ambalajului refractar

Se realizeaza lent, in 2 ore, de la o temperatura de 750-800ºC(aliaje nobile) pana la
900-1000ºC (aliaje nenobile).
Temperatura este ridicata lent, cu 250ºC/ora , in cuptoare speciale.
Tehnologic, preincalzirea si incalzirea pot avea loc in acelasi cuptor, in cuptoare
programate.
Fenomene fizice ce au loc :
 Se elimina complet reziduurile machetei, inclusiv din porii ambalajului ;
 72

 Dilatarea termica are valorile cele mai mari (1,3-1,4%) ;dilatarea totala va
compensa coeficientul de contractie al aliajului la racire favorizand precizia
turnaturii. Aliajele nenobile se contracta foarte mult datorita elementelor
componente foarte multe si greutatii aliajului foarte mare.
 Caile de acces a aliajului in tipar au o temperatura asemanatoare cu temperatura
de topire a aliajului.Ele sunt incalzite « la rosu » .Are loc rarefierea mediului
intern a cavitatii tiparului.Dupa incalzire putem vorbi de tipar.El este apt pentru
turnare.

Topirea –turnarea :
Turnarea reprezinta operatiunea tehnica prin care aliajul din stare solida sub actiunea
agentului termic, din stare solida este transformat in stare fluida. El se introduce fortat
in tipar. Aliajul patrunde in interiorul tiparului cu ajutorul fortei centrifuge , cu
ajutorul fortei verticale (procedeu abandonat) sau a fortei orizontale (curent utilizat)
atat la centrifuge semiautomate sau automate.
Cantitatea necesara de aliaj:pentru proteza finita:15-20grame; necesar:30-40grame.
Aliajul in stare solida se aplica in creuzete ceramice (procedee moderne) sau in palnia
tiparului (procedeu contraindicat).
Se contraindica acest lucru deoarece:
 se poate sparge tiparul-nu rezista la socul termic si mecanic;
 se antreneaza curent fragmente de masa de ambalat ;
 aliajul este contaminat si de fragmentele inglobate la topire dar si de flacara
oxigaz ; carbonul de la zona inactiva a flacarii contamineaza aliajul ducand la
modificarea proprietatilor.
Se recomanda turnarea in recipiente ceramice, cu actiunea agentului termic de la
bobine de inductie sau sub actiunea curentilor de joasa frecventa(abandonati) +curenti
de medie frecventa.

Surse calorice :
 Gaz metan +oxigen :1500-2000ºC ;
 Hidrogen +oxigen : 3000-3800ºC ;
 Acetilena +oxigen :3000ºC.
Sursa de topire este pregatita intr-o camera de amestec si proiectata cu un brener
(pistol)pe suprafata metalului de topit.
Inconveniente :
Poate contamina aliajul prin actiunea directa ;
Sunt dificultati in transportul si conservarea surselor calorice.

Curentul electric :
-Curentii de medie frecventa –aparatul de turnat T.I.M.500 –cu protectie de gaz inert-
argon;
 73

-Curentii de inalta frecventa (Bego-Nautilus) ;

Alte surse :
 Jetul de plasma
 Laserul.
Dezvolta o temperatura crescuta , de 15000ºC, sunt foarte eficiente, necontaminante,
dar pot arde aliajele.

Curentii de medie frecventa si curentii de inalta frecventa sunt sursele calorice ideale
de topit aliajele nobile deoarece avem o bobina de inductie infasurata in jurul
creuzetului, topirea are loc indirect in creuzete ceramice, timpul de topire este foarte
rapid, cantitatea de energie scazuta. Turnarea se realizeaza cu flux de protectie
(argon).
Aparate de turnat automatizate :
Centrifuce semiautomate cu actiune mecanica (Schloder) ; cu actiune electrica
(Rotojet, Motor cast).
Pot fi utilizate si centrifuge automate.

Starea metalului :
Metalul topit nobil se aduna sub forma unor sfere de culoare rosie , lucioasa.Este
momentul in care se declanseaza turnarea.
Aliajul nenobil usor fuzibil se topeste la temperaturi mai mari de 1250ºC, sub actiunea
agentului termic el trece din stare solida in fluid vascoasa astfel incat cand ultimul
fragment se prabuseste este momentul declansarii turnaturii.
Se recomanda protectia cu gaze inerte , dar daca nu avem aceste medii se poate folosi
boraxul ce se combina cu oxizii metalici formand o crusta ce se indeparteaza dupa
turnare la prelucrare.
La turnarea cu gaze inerte nu avem riscul de contaminare a aliajului . Aliajele baza
titan sun topite atat sub actiunea bobinei de inductie(mai rar)dar mai ales sub actiunea
arcului voltaic din wolfram cu actiune indirecta , rotit pe perioada topirii in jurul
aliajului.
Aliajele baza titan sunt cele mai sensibile la turnare . Titanul se combina cu oxigenul,
carbonul, azotul ; isi modifica proprietatile si formeaza superficial un strat de 30
microni de microporozitati.

Dezambalarea/prelucrarea :
Tiparul incalzit este racit lent, timp de 40-60minute ; este spart si introdus in apa.
Fragmentele de masa de ambalat se indeparteaza cu usurinta dupa introducerea in apa.
Turnatura se poate realiza corect fara defecte de turnare. Ele se consta dupa curatirea
totala de masa de ambalat.
 74

Defectele de turnare pot fi pozitive : perlate si lamelare ; pot fi partiale –defecte de

structura+porozitati si defecte totale –sa nu avem piesa protetica.
Defectele pozitive , depozitele oxidice se indeparteaza prin prelucrare. Cele negative-
bratele active se inlocuiesc cu unul elastic. Daca este un pinten lipsa, se reia realizarea
P.P.S. de la capat.
Turnaturile baza titan se examineaza cu lumina polarizata. La aliajele
Co-Cr ar trebui sa se realizeze un examen metalografic.

Prelucrarea :
a) Grosiera(mecanica) :
Sablarea turnaturii pentru indepartarea resturilor de material refractar, din toate zonele
profunde si obtinerea unor suprafete plane, netede, mate.
Se realizeaza clasic cu jet de particule abrazive pentru nenobile (cuart=nisip), la
presiune 6-8 bari., timp de 5-10 minute. Scheletul este curatat astfel foarte riguros.
Este o prelucrare primara ce se realizeaza rapid, ergonomic, urmata de prelucrarea
mecanica, caracterizata prin planarea si netezirea suprefetelor cu instrumente
abrazive :freze ,pietre din carborundum. Se prelucreaza zona tijelor sectionate ,
plusurile.Zonele de unire ale conectorilor, spatiile mici sunt prelucrate cu pietre mai
mici, cu granulatie mai mica.

b) Fina(electrochimica) :
Turnatura se introduce in solutie electrolitica a unei bai galvanice. Scheletul se aplica
la polul pozitiv (anod) iar la polul negativ (catod) se afla o placa din Ni-Crdin acelasi
aliaj. Lustruirea dureaza 5-10 minute, la intensitatea de 2,5-3 a. Are loc fenomenul de
disociatie electrolitica ; ionii de Ni-Cr migreaza catre anod. Se lustruieste perfect
scheletul.
Se contraindica lustruirea zonelor seilor terminale si suprafetele de contact ale
conectorului principal.
Lustruirea electrochimica este mijlocul cel mai indicat de prelucrare a scheletului
metalic. Zonele conectorilor secundari, principali, bratele crosetelor sunt prelucrate cu
gumele de forma diferite (polipant)+pasta. In final toata aceasta infrastructura trebuie
sa fie perfect lustruita. Metalele inalt fuzibile Ni-Cr, Co-Cr-Mo au un luciu mult mai
persistent comparativ cu aliajele nobile .dupa prelucrare se examineaza scheletul pe
modelul de lucru.
Se urmareste conditionarea modelului de lucru. Se indeparteaza ceara ; se imerseaza
modelul de lucru in apa fiarta, se insera cu atentie scheletul in axul de insertie.
Se examineaza contactul pintenilor in lacas, relatia de contact a conectorilor secundari,
conector principal, nivelul de planare a bratelor elastice a crosetelor, dimensiunea
seilor in sens M-D si prepararea neaparata a stopului distal.
Daca aceste obiective sunt corecte, tehnicianul confectioneaza la nivelul seilor borduri
de ocluzie pentru inregisrarea relatiilor intermaxilare.
 75

Clinicienii indica ca la nivelul seilor sa se confectioneze din R.A.S. sei acrilice cu rol
de portamprente pentru amprente biofunctionale (a2-a amprenta finala ,
functionala).Amprenta biofunctionala este indicata in obtinerea P.P.S. echilibrate. Ele
se obtin pe model modificat (corijat).

Inregistrarea relatiei intermaxilare :

In ocluziile fara contacte dento-dentare si ocluzii instabile, inregistrarea pozitilor
fundamentale (R.C. si D.V.O) se realizeaza cu ajutorul bordurilor de ocluzie.
Etape:
Bordurile sunt plastifiate (sunt mai inalte cu 1-2 mm fata de restul dintilor restanti);
Se insera scheletul pe preparatiile proprotetice (pe campul protetic) fiind mentinut cu
presiuni digitale in pozitia de insertie ;
Mandibula se conduce in r.c. la D.V.O.stabilita.
Se raceste bordura , si cu ajutorul ei modelele sunt fixate in articulator pentru
obtinerea componentei acrilice.

Alta varianta :
 Borduri de ocluzie confectionate subdimensionat (cu 1-2 mm) ;
 Insertia scheletului pe campul protetic ;
 Aplicarea Z.O.E.la nivelul bordurilor ;
 Conducerea mandibulei in R.C. ;
 Priza pastei;
 Indepartarea inregistrarii.
 Aceasta metoda este o metoda mult mai exacta de inregistrare a R.C..
Observatii practice:
Inainte de determinarea raporturilor intermaxilare se recomanda un examen clinic al scheletului ;

Se urmaresc aceleasi obiective de la examinarea scheletului pe modelul de lucru

+interferentele scheletului cu dintii limitanti. Ele sunt eliminate prin frezaj. Se
examineaza relatia de ocluzie.
Ocluzia poate fi interferata de elementele componente ale scheletului.
Se echilibreaza ocluzia foarte riguros. Se trece la determinarea realatiilor
intermaxilare. Clinicienii iau amprenta a-2-a functionala.
Metode :
1) schelet + sei acrilice cu rol de portamprente. Seile sunt scurtate marginal cu 1-2
mm iar M-D acopera 1/3 anterioara a tubercului piriform.Applegate +Holms
realizeaza amprente cu materiale bucoplastice in 2-3 straturi .Amprenta se
realizeaza sub presiune digitala cu miscari pentru modelaj extern, efectuate de
medic si de pacient :varful limbii in bolta, limba stanga-dreapta, varful limbii in
protractie, deschiderea larga a gurii. Se efectueaza 5 minute deoarece poate sa
fuga materialul bucoplastic :Adheseal, Dentiplast, , 3N-Ex Gold. Se obtine o
amprenta functionala si apoi un model modificat .Se sectioneaza seile
 76

terminale. Scheletul + amprenta lipite cu ceara speciala de lipit se aplica pe

modelul initial si se toarna amprenta Va rezulta un model corijat pe care se
confectioneaza componenta acrilica (seile).Holms utilizeaza doar 1 stat de
material bucoplastic.
2) Scoala franceza-Rigolet si Sebach utilizeaza aceasta portamprenta numai ca
amprenta functionala, o inregistreaza cu paste Z.O.E., in 2 timpi.
In timpul 1 se realizeaza amprenta sub presiune digitala cu z.O.E..
In timpul 2 se inregistreaza R.C., bordurile de ocluzie sunt confectionate din ceara dura , stents ;

In timpul 3, se aplica la nivelul seilor 1 strat de Z.O.E., material de mare precizie.

Amprenta este luata in ocluzie.dupa conditionarea ei se va turna modelul corijat.
3) Clinica de Protetica Bucuresti :
Se obtine scheletul dupa o amprenta unica, se confectioneaza seile. Seile sunt adaptate
marginal , inchise la zonele cheie cu Stents in grosime de 1-2 mm pana cand testul de
basculare este negativ.Se inregistreaza R.C. la D.V.O.si se amprenteaza cu materiale
bucoplastice sub presiuni ocluzale si modelaj functional al amprentei. Va rezulta o
amprenta biofunctionala de foarte buna calitate. Se insista pe utilizarea zonelor
biostatice in chip de zona de sprijin si inchiderea in prealabil la zonele cheie pentru a
impiedica tendintele de basculare.

Componenta acrilica :
Se realizeaza macheta acesteia din ceara pe care se aplica un rulou pentru montarea
dintilor artificiali.
Montarea +modelarea machetei-vezi P.P.A.
Macheta este inlocuita cu R.A.S. pentru sa. Polimerizarea-vezi sem.I.
Ambalarea se realizeaza prin metoda indirecta.

Dezambalarea :
Pot fi deformate elementele fine ale scheletului, pot fi fracturate bratele flexibile ale
crosetelor.
Se indica sectionarea tiparului , enucleerea cu atentie din ambalaj.Prelucrarea
componentei acrilice se realizeaza cu instrumente adecvate:perii, filturi conice, pufuri
aplicate strict pe acrilat (nu pe metal)
Uneori se constata imposibilitatea insertiei P.P.S. Sunt erori in etapa de amprentare , turnare model, machetare . La acestea se adauga erorile de la
dezambalare.

TEHNOLOGIA PROTEZEI TOTALE

Edentatia totala –stare patologica caracterizata prin absenta totala a unitatilor odonto-
parodontale de pe arcadele dentare.
Absenta de pe o arcada=edentatie totala unimaxilara.
Absenta totala a dintilor de pe ambele arcade=edentatie totala bimaxilara.
 77

Etiologia :
Factorii incriminati :
 Caria dentara si complicatiile sale-mai mult de 90% din populatia Globului ;
 Boala parodontala-prin insuficienta parodontala instalata genereaza cele mai
multe pierderi de tesut osos, de support ;
 Formatiunile tumorale –determina pierderi mari osoase dupa extirparea tumorii
cu pierderea unui grup mare de dinti ;
 Traumatismele ;
 Iatrogeniile ;
 Anodontiile (factor genetic): anodontia totala este foarte rara; anodontia partiala
nu intereseaza intreaga arcada, fiind un factor predispozant.
Pierderile ososase din insuficienta parodontala+bolile tumorale genereaza cele mai
dificile conditii pentru restaurarea protetica prin proteza totala. Mentinerea
+stabilitatea se obtin foarte greu, ele fiind aproape compromise.

Evolutia si prognosticul edentatiei totale sunt functie de :

 Terenul pacientului ;
 Corectitudinea executiei etapelor clinice ;
 Calitatea executiei tehnice;

Evolutia nefavorabila este generata de:

 Nesincronizarea ritmului de atrofie dintre suportul osos si fibromucoasa.
Frecvent in insuficienta parodontala, reducerile volumetrice de support osos
sunt importante, accentuate, pana la negativizarea campului protetic ;
 Afectiunile cronice :insuficienta renala cronica, hepatita cronica, diabetul ;
 Boli cu durata mare de spitalizare :TBC, sifilis, afectiuni tumarale ;
 Sexul feminin are rata de edentatie mai mare ca sexul masculin ;
Reducerile de tesut osos pe aceeasi durata de timp si acelasi esantion sunt mai mari la
sexul feminin ca la sexul masculin aproximativ cu 30% (la femei) si 10% (la
barbati) ;La femei pre si postclimacterium se instaleaza osteoporoza ce duce la pierderi
de teut osos mult mai evidente si cu evolutie defavorabila.
 Tulburarile echilibrului fosfo-calcic, a osteoblastilor si a inhibarii mineralizarii
duc la pierderi osoase.

Prognosticul :
Este favorabil daca elementele campului protetic sunt bine reprezentate
Depinde de :
 pozitivitatea campului protetic,
 de corecta delimitare a campului protetic,
 de aplicarea unui tratament individualizat,
 78

 receptivitatea cazului clinic pentru solutia protetica si capacitatea adaptarii.

 Se adauga la toate acestea dispensarizarea periodica (6 luni).

Factori nefavorabili ce duc la un prognostic negativ:

 Iatrogeniile anterioare tratamentului ;
 Interventiile tardive ;
 Tehnologia clinico-tehnica inadecavata ;
 Terenul pacientului:
-predispozitia familiala (boli cronice, genetice)
-cazuri clinice cu rezistenta naturala scazuta;
-boli generale cronice ;
-pacienti ce-si administreaza medicamente psihotrope =polipragmazie=automedicatie
multipla, frecvent incisiva ;
-tulburari ale microbiocenozei bucale si de secretie salivara pana la xerostomie

Complicatiile edentatiei totale :

a) locale :
 aparitia ragadelor comisurale = pliuri in continuarea fantei labiale, fisurate ,
inflamatii sau suprainfectate cu Candida albicans. Apar in subdimensionari ale
DVO sau prabusirea DVOin determinari eronate (subdimensionarea ale DVO) ;
 cheratinizarea crestelor alveolare : edentatul total efectueaza un simulacru de
masticatie ; utilizeaza crestele alveolare in actul masticator cu aparitia
cheratinizarii fibromucoasei. Sunt cazurile clinice cele mai grave de protezat,
fibromucoasa nu prezinta rezilienta, este foarte ingrosata iar proteza este
respinsa la zona de interfata; cad protezele;

b) loco-regionale :
 distonii musculare;
 tulburari ale ATM ce se manifesta prin :
-laxitate ligamentara ca expune unilateral sau bilateral articulatia la subluxatie;
-are loc rezorbtia anterioara a discului articular ;
-aplatizari ale condilului mandibular pana la forma de « cioc de flaut » ;
- modificari adaptative la nivelul fosei glenoide.Tulburarile ATM pot fi pasagere,
tranzitorii, rezolvate relativ functional prin tratamentul edentatiei sau modificari
cronice care sunt foarte dificil, greu de refunctionalizat
 distonii musculare :
-tulburari ale tonusului muscular ; el poate fi marit , micsorat pe grupe musculare .
Cresterea sa are loc la nivelul muschilor ridicatori sau scaderea tonusului muschilor
coboratori.
 79

Au loc contractii asimetrice musculare, memoria mioneurala a arcadelor este

tulburata ; ea va fi refunctionalizata prin plasarea in culoarul neutral a arcadelor
dentare artificiale.
Zona neutrala este situata intre musculatura periorala (bucccinator, periorolabiala) si
musculatura linguala. Spatiul neutral are rol esential in mentinerea si stabilizarea
protezelor totale pe campul protetic.

c) la distanta :
-digestive : pacientul ingurgiteaza alimentele nemestecate. Cei mai multi dintre
pacienti se adapteaza.
-psihice : pacienti cu structuri labile. Atentie deosebita se va acorda la anamneza, cum
vorbeste, la dialogul persuasiv. In primul rand pacientii sunt traumatizati pentru
pierderea dintilor si in al 2-lea rand pentru corpul straniu ce restaureaza
functionalitatea (proteza).
Proteza este introdusa in teritoriul unei zone rflexogene-teritoriul extins al nervului
trigemen.

Obiectivele tratamentului edentatiei totale :

Dupa Le Jeyeux, se urmareste :
integrarea organica a protezei totale in functionalitatea ADM, diminuarea senzatiei de
corp strain printr-o tehnologie adecvata a clinicianului; printr-o educatie a cazului
clinic; restaurarea functiilor de baza ale ADM (fonatia , fizionomia, masticatia) ;
executia clinico-tehnica ireprosabila.

Au loc modificari morfo-functionale consecutiv instalarii edentatie totale la nivelul

campului protetic, modificari morfologice ce se produc pe fondul atrofiei si rezorbtiei
suportului osos si fibromucos.
Intre cele 2 componente exista un decalaj rezorbtiv ce induce o evolutie mult mai
rapida ; osul se rezoarbe mult mai repede, apar creste glisante cu pliuri longitudinale
ce fac dificila obtinerea succiunii totale.
Atrofia osului se produce prin reducerea volumetrica a tesutului osos pe fondul
pierderii unitatilor odonto-parodontale, a perturbarii functionalitatii ADM si
deficientelor nutritive locale.
Rezorbtia osoasa spre deosebire de atrofie se caracterizeaza prin ruperea ritmului
functional osteoblaste-osteoclaste, in favoarea osteoclastelor, cu diminuarea volumului
osteoformator. Are loc o inhibare a mineralizarii, urmata de reducerea volumetrica a
componentei ososase.
Rezorbtia osoasa este accentuata de insuficienta parodontala, de sindromul
osteoporotic , pana la negativarea crestelor si aparitia pe creste a unor
formatiuni :creasta zigomatico-alveolara, spina nazala anterioara, gaura mentionera,
deschiderea unghiului goniac.
Ritmul de atrofie-rezorbtie este progresiv ca si instalarea edentatiei totale.
 80

Atrofia asimetrica la nivelul componentei ososase-la maxilar-corticala externa se afla

pe fata vestibulara-atrofie centripeta cu micsorarea treptata a arcadei si a modificarilor
formei din elipsa la pentagon (vizibil la vechiul purtator de proteza).
La mandibula –corticala interna se afla pe fata linguala-atrofie centrifuga ; arcada din

forma parabolica se transforma in trapez.

Ritmul de rezorbtie mai accentuat la mandibula fata de osul maxilar duce la

circumscrierea arcadei maxilare fata de cea mandibulara.

PROPEDEUTICA CURS 13

Modificari functionale :
Se adreseaza raportului intermaxilar :
 Apropierea mandibulei de osul maxilar (zonele de sprijin nu exista) ;
Arcada mandibulara circumscrie arcada maxilara. Se produce o aplatizare a pantei
condiliene cu expunerea articulatiilor la sub(luxatii). Apare chiar un sindrom
algodisfunctional datorita modificarilor pozitiei condilului. In subdimesionari, condilul
merge pasterior.
 Poate sa apara sindromul Costen sau pozitia anterioara cand DVO este mai
mare, pe fondul de iatrogenii cu rezorbtia peretelui anterior, discul sau cavitatea
glenoida (in cadrul sindromului algo-disfunctional).
 Practic, raportul dintre maxilare se obiectiveaza cu ajutorul linei interalveolare-
un reper coborat din mijlocul crestei edentate in dreptul molarului de 12 ani.
Aceasta linie in edentatiile recente are un traiect veertical . In edentatiile de
varsta medie , are un traiect oblic si unghiul este mai mare de 80º. In edentatiile
de varsta mai mare, unghiul devine mai mic de 80º.
Este cel mai dificil raport de restaurat din punct de vedere protetic.
 Fibromucoasa sufera si ea modificari structurale, se cheratinizeaza . Se atrofiaza
dar in ritm mai lent ca osul si modificari ale rezilientei (initial mica si apoi
mare). Cea mai buna este rezilienta medie .
 La nivelul vestibului bucal si a fornixurilor orale se modifica adancimea
fundurilor de sac ; ele devin mai mici .
Campul protetic la edentatul total este reprezentat de totalitatea elementelor anatomice
ce vin in contact cu fata mucozala a protezei totale.
Elemente protetice ;
Zona de sprijin +zona de retentie (mentinere)
Zonele functionale :
 81

La maxilar :dinspre posterior spre anterior:

 Linia AH;
 Zona retrotuberozitara;
 Zona vestibulara laterala (inre creasta si frenul lateral) ;
 Zona vestibulara centrala.
Toate aceste zone functionale sunmt folosite pentru obtinerea succiunii totale pentru
inchiderea marginala datorita bandeletei de mucoasa pasiv mobila.
Zonele functionale :
La mandibula : dinspre posterior spre anterior :
 Zona tubercului piriform-1/3 anterioara;
 Zona vestibulara laterla;
 Zona vestibulara centrala ;
 Zona linguala laterala ;
 Zona linguala centrala.

Partile componente ale protezei totale :

Proteza totala reprezinta un corp rigid , nedeformabil obtinut din rasini care
restaureaza partial functiile ADM si total morfologia arcadelor.
Este compusa din :
 Baza ce acopera zona de sprijin –la maxilar : tuberozitati maxilare, creste
alveolare si bolta palatina ;
 Arcada artificiala.
Baza este alcatuita din sei + placa protetica. Pe sei se monteaza dintii artificiali . Seile
acopera creasta edentata , restaureaza volumul crestei si reface morfologia (estetica
parodontiului superficial). Seile au o fata interna (mucoazala) nelustruita si o fata
externa (orala) perfect lustruita.
Prezinta 2 versante :oral si vestibular. Cel vestibular se termina marginal semirotund,
cu o grosime asemanatoare cu fundul de sac, latime adancime, iar in sens sagital
grosimea este neuniforma.
Versantul oral se continua cu placa protetica si are rol in adeziunea si stabilizarea
protezei totale.
Placa protetica reprezinta un element de ramforsare a protezei ; se obtine din rasini roz
sau transparente. In modificarile campului protetic ea poate fi metalica (aluminiu-rar,
frecvent din Co-Cr ; foarte rar din titan, dar cel mai indicat).Cand este metalica, va
avea grosimea de 0,4-0,6 mm , perfect lustruita.
Se recomanda armarea placilorplatinale, cel mai frecvent cu plase metalice (0,3-0,4
mm) .
Alte caracteristici despre placa protetica-vezi tehnologia PPA.
Arcada artificiala :
 82

 R.A.S. dinti manufacturati (laborator0;

prefabricati (industriali);
 Rasini compozite =materialul ideal –industrial.
Vezi avantajele /dezavantajelor lor-PPA.
 Ceramici-foarte rar-din ratiuni estetice si pentru stabilizarea ocluzala=cazuri
clinice speciale. Nu sunt indicati la cazurile clinice dificile cu rata de rezorbtie
crescuta deoarece pot accelera ritmul de rezorbtie.
Dintii ceramici ai viitorului –cei cu modul de elasticitate mediu/mare spropiat de
rasinile compozite. Ei vor lua locul dintilor din rasini compozite.

Caracteristicile/avantaje/dezavantaje-vezi PPA.
Mentinerea, stabilizarea protezei totale nu se realizeaza pur mecanic ; se realizeaza sub
actiunea intricata a unor factori fizici, biologici si protetici.
Factori fizici :adeziunea, aderenta, coeziunea, gravitatia, presiunea atmosferica,
presiunea negativa.
Factori biologici:retentivitatile anatomice , tonicitatea musculara, deglutitia, culoarul
neutral.
Factori protetici :extinderea bazelor protezei, congruenta intre fata mucozala a
protezei si campul protetic.

Factorii de mentinere, stabilizare ai protezei totale

Proteza totala nu se mentine pe campul protetic pur mecanic.Intervin factori fizici,

protetici.
Proteza totala se mentine prin :
 Retentie=mentinere-totalitatea factorilor ce se opun impotriva tendintei de
desprindere ;
 Contentie=mentinerea este asigurata de tonicitatea musculara si functia
echilibrata a musculaturii periprotetice ;
 Stabilitate=factorii ce contracareaza deplasarea in sens orizontal a protezei
totale pe camp.
Factori :
 Retentivi anatomici (factori biologici) ;
 Factori protetici- contactele ocluzale protetice
extinderea bazei protezei pe o suprafata cat mai mare.
In principal mentinerea este asigurata de factori fizici.
Ei sunt :
Adeziunea, aderenta, coeziunea, presiunea atmosferica, gravitatia, presiunea
negativa, succiunea.
 83

Adeziunea=forta de atractie intermoleculara ce apare intre 2 suprafete diferite (fata

interna a protezei totale si si campul protetic), augmentata de interpozitia lichidiana
(saliva).
Factorii ce cresc adeziunea :
 Paralelismul intre cele 2 suprafete ;
 Marimea suprafetei ;
 Saliva-functie de grosimea ei si vascozitate.
 Forta de adeziune este mai mare pe campul protetic maxilar. Nu actioneaza
adeziunea la campurile protetice cu creste balante.
Aderenta apare intre 2 corpuri heterogene cand sunt puse in contact marginal (la
capetele lor).
Apare intre marginea protezei si mucoasa periprotetica. Se confunda putin cu zona de
interferenta a succiunii.
Coeziunea=forta mai mica decat cele 2 descrise anterior ; apare intre particukele de
aceeasi dimensiune, structura, compozitie (particule salivare)augmentata de calitatea
salivei.Consistenta salivei este foarte importanta.Vascozitatea normala sau usor
crescuta (mucina) este foarte favorabila pentru cei trei factori.
Gravitatia=are efect dislocant pentru proteza totala maxilara si stabilizator pentru
proteza totala mandibulara.
Presiunea atmosferica=forta cu actiune exterioara asupra fetei externe a protezei
totale, utilizata in mentinerea protezei pe campul protetic Este eficenta cand inchiderea
marginala (succiunea) este realizata corect.
Succiunea (presiunea negativa)-apare intre proteza si mucoasa campului protetic prin
exprimarea aerului (vidarea spatiului dintre mucoasa si proteza) ea fiind factorul
principal ce determina mentinerea protezei totale pe campul protetic.
La presiunea negativa se adauga inchiderea interna (contactul fibromucoasei-marginea
protezei totale)si cea externa (mucoasa neutra aplicata pe fata externa a protezei
totale)=succiune totala.
Succiunea totala =capacitatea protezei prin presiunea negativa de a aspira catre
proteza elementele anatomice ale campului protetic si a realiza o inchidere tip ventil
Se obtine prin utilizarea portamprentei individuale, amprentei prefunctionale,
amprentei finale , pregatirea modelului de lucru (gravare, foliere), modelaj al machetei
(versante cu planuri inclinate) favorizante tonicitatii, cu un profil marginal semirotund
si o lustruire perfecte.
Succiunea partiala :
Procedeu tehnologic ce se indica in tehnologia clasica pentru augmentarea succiunii
totale in campurile protetice accentuat rezorbite, creste usor balante, mucoasa
deformabila (nu comprimabila).
Clasicii recomandau mijloace exceptionale (adjuvante) de crestere a succiunii :
 Camerele cu vid ;
 Linia americana ;
 84

 Gravajul Frankfurt ;
 Ventuzele ;
 Magnetii ;
 Folii de plumb ;
 Resorturi metalice intermaxilare.
S-au utilizat camera cu vid, linia americana, gravajul Frankfurt (partial).
Camera cu vid:-foliere ce se realiza in zona centrala, mediana a boltii.
Aceasta camera era plasata in centrul boltii sau paramedian. Rolul: crestea forta de
absorbtie, forta ce este limitata in timp, deoarece dupa 60 de zile mucoasa se
hiperplazia si ocupa camera.
Linia americana :-gravarea unui traseu retroincizal-tuberozitar, pe modelul de lucru,
adans de 0,5 mm pe fata mucoazala a protezei totale. Rezulta o nervura cu o inaltime
de 0,5-1 mm. In ansamblu se obtinea o camera cu vid. In viziunea contemporana,
factorii pentru succiunea partiala enumerati anterior genereaza la unii paacienti
stomatopatii protetice, leziuni canceroase, sunt ineficiente functional(in practica sunt
mai putin folosite).Scolile ce utilizeaza o tehnologie moderna nu le mai folosesc.
Alte mijloace:
 Capse intramucoase-mijloc traumatizant posibil de a fi realizat tehnic, practic nu
 Implant aloplastic cu rolul de a transforma edentatia totala in edentatie partiala.
Factorii biologici:
 Retentivitatile anatomice: creste, tuberozitati, tuberculi piriformi(mai rar);
 Fibrele musculare : tonicitatea musculara (musculatura cu insertie paralela-
buccinatorul, orbicularul buzelor) factor pozitiv ce se aplica pe fata externa a
protezei totale.
 Culoarul neutral realizat intre musculatura periprotetica si cea a planseului
contribuie esential la mentinerea, stabilitatea protezei mandibulare pe campul
protetic. In schimb fibrele musculare cu insertie perpendiculara (genioglosul,
geniohioidianul, milohioidianul)au efect negativ.
 Deglutitia-protezele totale sunt reaplicate pe camp si reactivate adeziunea,
succiunea.Deglutitia este utilizata in amprenta functionala finala (tehnica
Hromatka).

Alti factori :
Factorii protetici :
 Extinderea bazei protezei pe o suprafata cat mai intinsa ;
 Compatibilitatea intra baza si mucoasa campului protetic ;
 Contactul ocluzal (contacte dento-dentare ce asigura transmiterea functionala,
fiziologica a presiunilor pe campul protetic).

Etapele clinico-tehnice de realizare a protezei totale:

 85

 Examenul clinic : antecedente generale, antecedente personale stomatologice,

cauzele pierderii dintilor : caria+complicatii, parodontopatia, purtator de
proteza, felul tratamentului, examenul exobucal pana la examinarea
ganglionilor, complicatii ce apar cand se prabuseste DVO, profilul fetei,
modificari fizionomice care apar, hipotonicitatea., examenul
endobucal :configuratia elementelor anatomice (creste, bolta, tuberozitati,
tubercul piriform, calitatea fibromucoasei). Dupa mucoasa putem avea un camp
protetic dur, mediu, moale (cu creste balante).
De asemenea se examineaza libertatea fornixurilor vestibulare, existenta cicatricilor
sau nu, existenta exostozelor, linia interalveolara –la vechii purtatori de proteza
unghiul este de 80º,si cand arcada inferioara circumscrie arcada maxilara, spatiul
Eisering , zona de inchidere marginala-AH, foveele palatine sa fie in exteriorul
digului. Daca le cuprindem si mergem spre palatul moale vom ajunge la instabilitatea
protezei totale. Se examineaza fibromucoasa, daca exista creste balante, pliuri, toate
fiind elemente favorabile protezarii.
`Se pune diagnosticul protetic de edentatie totala unimaxilara si edentatie subtotala
mandibulara.
La diagnosticul protetic se adauga examenul de model si examene complementare :RX
panoramice, RMN, topografia computerizata.
Examenul de model –model de lucru-pe el se examineaza zonele sensibile ale
campului protetic.
 Amprenta preliminara-inregistrare in vivo a elementelor anatomice ale
campului protetic cu materiale diferite, ce reda cu exactitate zona de sprijin si
aproximativ zona de inchidere marginala-succiunea.Mai este numita amprenta
anatominca, de orientare sau amprenta primara.
In tehnologia protezei tototale se indica amprenta preliminara, amprenta
prefunctionala, functionala (finala) si amprenta finala preinsertionala.

Obiectivele amprentarilor :
 Sa amprentam o suprafata cat mai mare a campului protetic pentru a avea a
mentinere, stabilitate optime ;
 Sa obtinem margini ale protezelor cu inaltimea, grosimea, profil asemanatoare
morfologiei fundurilor de sac vestibulare ;
 Dupa amprentare sa se asigure o transmitere armonioasa (functionala) a
presiunilor pe intreaga suprafata a campului protetic ;
 Consecutiv amprentei preliminare, prefunctionala, functionala sa se obtina
proteze totale care nu interfereaza cu factorul muscular (formatiuni mobile
periferice)
Probleme solutionate de amprentele functionale : probleme de stabilizare

+sprijin –amprenta preliminara +functionala ;

 86

Fonatia +fizionomia-numai amprentele finale functionale.

Etapele amprentei preliminare :

 Alegerea portamprentei standard ;
 Alegerea materialului ;
 Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
 Tehnica de amprentare ;
 Dezinsertia ;
 Examenul amprentarii ;
 Delimitarea marginilor amprentei.

PROPEDEUTICA CURS 14

Etapele amprentei preliminare :

 Alegerea portamprentei standard ;
 Alegerea materialului ;
 Pregatirea pacientului pentru amprentare ;
 Tehnica de amprentare ;
 Dezinsertia ;
 Examenul amprentarii ;
 Delimitarea marginilor amprentei.

Lingurile standard au 3 forme:

 Metalice (de la 1 la 4)-linguri ortomorfe ;
 Din material plastic ;
 Mixte.

Sunt prevazute cu sisteme retentive. Alegerea lingurilor potrivite se realizeaza prin

masuratori pe model , masurand distanta intertuberozitara sau intre tuberculii piriformi
cu ajutorul unui compas (Schreinemakers-linguri clan-tray).
Lingurile trebuie sa corespunda dimensiunilor campului protetic in sens sagital si

transversal; sa depaseasca 3-5 mm campul protetic. La nivelul crestelor mandibulare

(zonele laterale linguale) pot exista chiar pelote adaptabile.

Observatie :
 87

Pentru o amprenta corecta preliminara se recomanda pregatirea portamprentei prin

aplicarea de conuri de Stents sau ceara in 3 puncte ale lingurii pentru a se dirija spatiul
de amprentare (unul median si doua in zonele laterale)

Materiale de amprentare :
 Gipsul ;
 Materiale elastice :alginice+siliconice in dublu amestec.
 Materiale rasinice cu priza lent progresiva.
Ultimele 2 categorii de materiale sunt folosite in procedeele moderne de amprentare.
In practica se indica functie de calitatea fibromucoasei gipsul pentru campurile
protetice deformabile(maxilare)/mandibulare pentru plasticitatea lui, este un material
tixotrop, nu deformeaza campul protetic.

Materialele tip Stents sunt indicate pentru campurile protetice dure. Pedro Saizar
recomanda amprenta preliminara dar si functionala cu acest material.
Campurile protetice intermediare se amprenteaza cu alginate, siliconi. Aceste
materiale pot fi extinse si la campurile protetice moi.

Materialele siliconice+materialele cu vascozitate lent progresiva sunt folosite pentru

amprentele prefunctionale.
In timpul I se amprenteaza cu material siliconic chitos, dupa priza se prelucreaza
marginal dinspre median spre posterior, cu o grosime proportionala cu a fundului de
sac, 3-4mm in zona vestibulara centrala, 4-5 mm in zona vestibulara laterala, 6-7 mm
in zona retrozigomatica (Eissering).
Se prelucreaza amprenta la nivelul frenurilor, bridelor si este sectionata,
subdimensionata cu 1-2mm in sens sagital.
In timpul II se amprenteaza cu un silicon fluid rezultand amprenta prefunctionala care
reda 100%adeziunea (sprijinul) si succiunea (50-60%).
Fata de amprenta preliminara succiunea este de 10%.

Rasinile cu priza lent progresiva se folosesc in amprentele functionale , in linguri

individuale. Ele obtin direct inchiderea marginala si scurteaza etapele clinico-tehnice.
Pregatirea pacientului pentru amprentare :
Prevenirea pacientilor anxioasi, iritabili, a reflexelor de voma se realizeaza cu
Xilestezin, prin exercitii respiratorii, prepararea cu apa rece a materialelor alginice
pentru a scadea reflexul de voma. Se debuteaza in amprentare cu amprenta campului
mandibular.
Tehnici :vezi an.V.

Dupa priza materialului , dezinsertia se realizeaza in ax, cu tractiuni verticale, se

igienizeaza amprenta si se delimiteaza marginal. Schreinemakers –de la linia mediana
 88

1,5 cm intr-o parte si alta pentru zona liguala centrala urmata de trasarea varfului
crestei in interiorul amprentei , se traseaza zonal liguala laterala, zona liguala
vestibulara la 1 mm in interiorul amprentei. Se ocolesc impresiunile frenurilor si
bridelor pentru transpunerea tuturor limitelor pe modelul preliminar de pe amprenta
preliminara.

Verficarea amprentei :
 Sa nu fie desprinsa,
 Sa nu existe goluri ;
 Grosimea sa fie uniforma de 3-4 mm,
 Sa cuprinda zona campului protetic.
 Periferia campului protetic poate fi inregistrata mai exact cand se fac miscari de
modelare functionale.

Modelul preliminar:
 Se realizeaza dupa turnarea amprentei preliminare;
 Scopul principal este obtinerea portamprentei individuale si ajutarea examenului
clinic;
De asemenea exista un model prefunctional = portamprenta individualizata mult mai
exacta.

Etapele tehnologice privind obtinerea modelului preliminar=vezi L.P.

 Se toarna din gipsuri  hemihidrat ;
 Necesita conditionarea amprentei preliminare : cele din gips se coopteaza si se
izoleaza in apa, apa saponata timp de 5-10 minute. La cele alginice se
igienizeaza, usoara uscare pentru a rezulta un surfactant ce va separa usor
amprenta de gipsul modelului.
 Turnarea in 2 timpi :-ideal-mai ales la materialele elastice usor deformabile
marginal sau 1 timp in mod curent.
 Depunerea gipsului se realizeaza prin vibrare manuala (curent)sau mecanica.
Priza va fi obligatoriu supravegheata pentru materialele alginice 45-60 minute ;
demularea (indepartarea amprentei de model) se realizeaza usor pentru
materialele elastice ; dificil pentru gipsuri (ciocanire +spatula) ; la materialelel
termoplastice (bucoplastice+Stents)-prin incalzire.
 Materialele siliconice nu ridica probleme de demulare. Demularea se realizeaza
usor pentru a nu fractura modelul preliminar.
Prelucrarea marginala a modelului=soclarea=fasonarea se realizeaza curent mecanic
sau manual. Pentagonal la maxilar si trapezoidal la mandibula.
 89

Lingura individuala reprezinta un conformator rigid, nedeformabil, rezistent mecanic

la tractiuni, rupere utilizat pentru amprenta functionala a campului protetic edentat
total.

Caracteristicile lingurii individuale :

 Sa cuprinda suprafata campului protetic ;
 Sa fie extinsa marginal pana la zona de reflexie a mucoasei unde sunt scurtate
cu 1-2mm ;
 Sa reproduca prin incizuri frenurile si bridele laterale ;
 Sa prezinte un profil semirotund cu o grosime de 2-2,5mm ;
 Sa prezinte orificii pentru materialele elastice (ele nu adera decat daca aplicam
adeziv) ;
 Sa prezinte accesorii :borduri de ocluzie+nervuri.

Parti componente :
 Baza intim adaptata, poate fi selectiv distantata de zonele sensibile sau de
zonele negative sau distantata total (Predo Saizar-amprenta functionala cu
Stents).
 Accesorii : manerul(la maxilar)si butoni de presiune +maner (mandibula).
Butonii au forma paralelipipedica, plasati in dreptul premolarilor si molarilor,
cu o lungime de 15 mm si inaltime de 5 mm.
Rolul lor este de a exercita presiuni armonioase , uniforme pe campul protetic.
Manerul este asemanator cu incisivul central superior (10 mm), latimea sa si retentiv
vertical si trensversal, utilizabil in etapa de adaptare a lingurii, dezinsertie si transport
a amprentei in laborator. Armarea lingurii se realizeaza cu sarma (la cele din placa de
baza) ; o ansa in dreptul incisivului central. Se mai poate arma si la rasinile acrilice
simple in zonele sensibile supuse la ruptura/fractura.

Materiale pentru linguri individuale :

 Materiale termoplastice :stents, placa de baza,
 R.A.S. ;
 Rasini compozite ;
 Poliesteri (termoformare) ;
 Copoliesteri –prin termohidroformare ;
 Rasini acrilice simple termopolimerizabile-tehnica laborioasa , scop stiintific, in
amprentari functionale speciale ;
 Metale prin stantare si turnare (rar)-inutile.
Cele mai utilizate linguri sunt cele din R.A.S. (rigide) apoi din placa de baza (selectiv)
si din rasini compozite (ideale).
Unii autori cer linguri individuale cu borduri de ocluzie. Schreinemakers recomanda
amprenta functionala cu gura inchisa.
 90

Lingurile din R.A.S. termopolimerizabile sunt utilizate in amprentari fonetice (Devin)

sau cu inregistrari piezografice (proteza totala mandibulara).

Amprenta finala(functionala ) :
 Se realizeaza cu diferite materiale aplicate in portamprente individuale foarte
exacte
 Portamprentele pot fi cu contact intim –Scoala de Protetica Bucuresti.
 Portamprente distantate selectiv(zonele sensibile –papila, torus, rafeu,
exostoze) ;
 Portamprente confectionate dirijat la distanta de mucoasa (Pedro Saizar).
Amprenta functionala reda cu mare exactitate detaliile campului protetic (zona de

sprijin +zona de inchidere marginala) si intruneste toate conditiile pentru factorii de

mentinere si stabilitate.

Obiective :
-aceleasi ca si cele de la amprenta preliminara-
 Sa amprenteze cat mai extins pana in limitele functionale campul protetic ;
 Sa se obtina margini cu o inaltime, grosime, profil asemanatoare morfologiei
fundurilor de sac ;
 Proteza sa transmita presiunile in mod armonios pe suprafata campului protetic ;
 Marginile protezei sa nu interfereze factorul muscular ;

Materiale necesare :
 Portamprente individuale ;
 Materiale de amprentare ;
 Tehnica.
Etapele amprentarii finale :
 Adaptarea lingurii individuale ;
 Alegerea materialului de amprentare ;
 Pregatirea cazului clinic ;
 Amprentarea propriu-zisa ;
 Dezinsertia ;

Verificarea amprentei finale.

Lingura se adapteaza pe camp prin inspectie si palpare la nivelul zonelor functionale
ale campului protetic (vezi curs anterior).
 91

Portamprentele individuale se inchid selectic la « zonele cheie » pentru Stens, Kerr sau
total pentru materialele rasinice cu priza lent progresiva sau cu materiale siliconice
vascoase =metode moderne-Scoala germana.

Alegerea materialelor de amprentare fuctionala :

-pentru maxilar :paste ZOE, siliconi fluizi ; mai rar gips si materiale termoplastice.
-pentru mandibula :paste ZOE, siliconi fluizi, materiale bucoplastice (indispensabile),
rasini acrilice cu priza lent progresiva =amprente moderne fonetice sau
miomucodinamice.
Materialele rigide (gips), Mucoseal (rasini pe baza de etil metacrilat)-din ce in ce mai
putin utilizate.

Tehnici de amprentare :
-Functie de implicarea factorului muscular.
 Metode de amprentare miomucostatice in care componenta musculara nu este
utilizata =nu se fac miscari de modelaj functional.Campul protetic +zonele
functionale se amprentau prin fluiditatea materialului (gips), marginal fiind
inexacte, proteze instabile ce necesitau multe retusuri pentru mentinere,
stabilizare-metoda abandonata.
 Metoda mucomiodinamica –miscari test- comandate de medic cu rol in
modelarea zonelor functionale. Este o metoda acceptata azi.; modelare
periferica foarte exacta a amprentei functionale
-Dupa calitatea fibromucoasei:
 Aderenta –nedeformabila-=camp protetic dur;
 Camp protetic mediu-fibromucoasa usor deformabila;
 Camp protetic moale pe fondul rezorbtiilor accentuate cu creste balante.

-Functie de camp :
 amprente compresive :campuri protetice dure –materiale de amprentare cu
vascozitate crescuta:Stents, materiale rasinice;
 amprente de despovarare (noncompresive) in campuri protetice medii si in
special moi se utilizeaza materiale cu consistenta medie.
Materialele cu consistenta fluida se folosesc pentru campurile protetice mandibulare.
-Functie de cum se practica amprenta :
 Amprente finale cu gura inchisa (sub presiunile ocluzale ale pacientului)
 Amprente finale cu gura deschisa (frecvent in practica).
Cele cu gura inchisa necesita portamprente cu borduri si determinarea R.C. la D.V.O.a
cazului clinic=amprenta se ia sub presinui ocluzale, presiuni fiziologice, nu arbitrare –
Schreinemakers.
Ca dezavantaj ar fi factorul lingual (limba)-aceasta amprenta este utilizata limitat,
autorul efectueaza miscarile linguale inainte de inchiderea in R.C.
 92

Amprenta cu gura deschisa confera un modelaj functional, atat oral cat si vestibular-
frecvent utilizata.

Verificarea amprentei functionale :

 Suprafata lucioasa , neteda, fara goluri, nedesprinsa marginal ;
 Lingura sa nu transpara marginal prin materialul de amprentare ;
 Grosimea materialului de amprentare sa fie in mm(1,5 mm), uniform distribuit
in portamprenta ;
 Centrarea lingurii pe camp.

Turnarea modelului de lucru :

Reproducerea in pozitiv a elementelor campului protetic foarte exact inregistrate.

Caracteristici tehnologice:
 Se realizeaza din gipsuri dure, clasa III (nu IV), prelucrabile prin gravare ;
 Utilizate pentru completarea examenului clinic ;
 Pentru confectionarea sabloanelor de ocluzie ;
 Pentru modelarea machetelor ;
 Pentru obtinerea tiparului.

Caracteristici tehnologice ;
Amprenta finala se conditioneaza. Fragmentele din gips se coopteaza si se izoleaza
amprenta dupa indiguire, cofrare.
La celelalte amprente se realizeaza igienizarea + indiguirea , cofrarea =dupa caz.
Indiguirea se realizeaza la amprentele din materiale cum ar fi gipsul, ZOE, materiale
termoplastice . Nu se realizeaza la amprentele din materiale deformabile –
bucoplastice, siliconice.

Indiguirea la materialele elastomerice se realizeaza modern prin aplicarea intre

conformator si amprenta aunui strat de alginat in stare plastica. Orice mic exces dupa
gelificare se sectioneaza.

Cofrarea-clasic-cu o folie de ceara ce are inaltimea de 1,5 mm lipita de digul

marginal pe toata circumferinta amprentei pentru a rezulta un model cu un val
corespunzator.
N.B. :
La maxilar digul (in metoda clasica) nu se aplica la zona AH ci o prelungire dintr-o
folie de ceara ce se adauga posterior de linia AH ce va continua cofrajul ; de asemenea
la nivelul planseului bucal se aplica o folie de ceara interdig.
 93

In tehnologia moderna (Scoala germana)-se aplica dig la nivelul zonei AH, rulou de 2-
2,5 mm pentru inchiderea distala inca din faza de amprentare (numai in campurile
protetice moi).

Dozarea/prepararea-tehnica de preparare-vezi L.P.

Modelul de lucru –curent- se toarna din gips dur (Moldano, Duralite) intr-un timp.
Din ratiuni aconomice –in 2 timpi-cu dezavantajelele mentionate.
Priza are loc in 60 minute dupa care urmeaza demularea ce este asemanatoare cu cea a
modelului preliminar.
In etapa de prelucrare marginala nu va fi sectionata zona de inchidere marginala.
Modelul maxilar se socleaza pentagonal. Se recomanda in zonele frontale in semicerc
pentru a favoriza montarea dintilor frontali intr-un mod armonios.
La mandibula modelul se socleaza trapezoidal.

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara necesara in tehnologia protezei

totale.
Parti componente :
 Baza din materiale folosite curent in portamprenta individuala :placa de baza ,
R.A.S., R.C. (ideal) sau copoliesteri.
 Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin caracteristicile
dimensionale si topografie. Se realizeaza din ceara, Stents, R.A.S. functie de
cum solicita clinicianul (functie de metoda de amprentare functionala).Din
R.A.S. se realizeaza cand se inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda
moderna.

PROPEDEUTICA CURS 15

Sablonul de ocluzie : reprezinta o piesa intermediara necesara in tehnologia protezei

totale.
Parti componente :
 Baza din materiale folosite curent in portamprenta individuala :placa de baza ,
R.A.S., R.C. (ideal) sau copoliesteri.
 Bordura-ce reface artificial morfologia de arcada prin caracteristicile
dimensionale si topografie. Se realizeaza din ceara, Stents, R.A.S. functie de
cum solicita clinicianul (functie de metoda de amprentare functionala).Din
R.A.S. se realizeaza cand se inregistreaza grafic D.V.O (intraoral)-metoda
moderna.

Caracteristici tehnologice :
 Baza sablonului din R.A.S. este rezistenta mecanic, nedeformabila, rigida.
 94

 Cea din placa de baza, polistiren se realizeaza in laboratoarele modeste.

 Baza sablonului trebuie sa fie intim adaptata pe model (ZOE, materiale
siliconice)dupa o prealabila izolare a modelului. Marginea sablonului va avea
inaltimea, grosimea, profilul semirotund asemanator cu fundul de sac. Eventual
bazele se ramforseaza (la placile de baza cu sarma). Bordura de ocluzie se
realizeaza din ceara roz, obisnuita, ceara roz dura sau ceara Yvoire pentru zona
frontala din ratiuni estetice.
 In zona frontala se realizeaza « bordura in consola »-in afara crestei, iar in zona
lateralape mijlocul crestei.
 Va fi la 15 mm distanta de tuberozitatea maxilara sau tubeculul piriform pentru
a nu interfera fata distala a bordurii la determinarea DVO. Inaltimea va fi de
10mm si latimea de 6 mm –in zona frontala-prefigureaza morfologia incisivului
central superior.
 In zona laterala va avea inaltimea de 6-8mm si latimea de 8mm.
 Modelajul va fi simetric cu unghiurile de intalnire rotunjite.
 Bordurile vor fi fixate de baza sablonului prin sisteme de retentie

Etapa de determinare a relatiilor intermaxilare :

Sabloanele de ocluzie sunt indispensabile pentru pozitionarea modelelor in RC care
trebuie sa coincida cu IM. (point centric).
Niciodata prin metoda unimanuala cu putem pozitiona mandibula astfel incat RC=IM.
Numai prin inregistrari grafice putem obtine ca RC=IM.

Determinarea relatiilor intermaxilare :

Necesita depistarea a 2 pozitii fundamentale :dimensiunea verticala de ocluzie
(D.V.O) si R.C.
Determinarea IM este etapa cea mai dificila deoarece erori de pana la 1 mm in
determinarea RC genereaza instabilitatea protezelor pe campul protetic.

Exista 2 metode:
 metoda clasica cu sablon de ocluzie ;
 metoda moderna cu inregistrarea grafica.
Pentru ambele metode se parcurg urmatoarele metode pentru determinarea DVO si RC
specifice cazului clinic.
La metoda moderna depisteaza mult mai exact prin arcul gotic coincidenta RC cu
pozitia de IM.
Dimensiunea verticala este reperul dintre S.N.A. (spina nazala antetioara) –
gnation=dimensiunea verticala a etajului inferior.
DVO clasic=DVR-(2-3mm). DVR reprezinta dimensiunea verticala de postura si cei
2-3 mm reprezinta spatiul minim fonetic (Thomson).
 95

DVO este mai mica cu circa 4 mm decat DVR asigurand la protezele finite o
dimensiune interocluzala de aproximativ 2mm (free way space).
RC reprezinta pozitia tridimensionala unica, nemodificabila a mandibulei fata de
maxilar cu condilii simetric in cavitatile glenoide, centrati., in pozitia cea mai inalta, in
pozitia posterioara nefortata din care mandibula poate efectua toate miscarile maxilare.

Pentru determinarea DVO :

 Verificarea sabloanelor de ocluzie pe model: sa fie stabile, nedeformabile, usor
dezinserabile in sens vertical, fara a retentiona marginal, modelate functional.
Intraoral sabloanele trebuie sa fie stabile-testul de basculare negativ-. Orice
instabilitate este anulata prin inchiderea marginala cu materiale
termoplastice+captusire a bazei (ZOE, materiale siliconice) pana cand se obtine o
stabilitate exceptionala.
Cand instabilitatea este generata de formatiuni anatomice (torus), se foliaza pentru ca
stabilitatea sa fie impecabila.
La examenul clinic se observa corecta dimensionare, prelucrare a bordurilor de
ocluzie. Ele vor fi usor in consola (in regiunea frontala), pe mijlocul crestei alveolare
(in zona laterala). Spatiul interocluzal intre borduri sa fie de la 1-7mm.
 Modelarea (determinarea) curburii vestibulare are o importanta in
fizionomie, fonatie.
Se debuteaza cu prelucrarea marginala a zonei fontale a sabloanelor . Marginea bazei
sabloanelor se prelucreaza cu freza pana cand baza se adapteaza corect , avem un
contur corect, buza nu este deformata in sens vertical. Bordura de ocluzie se
prelucreaza prin adaus sau radiere de ceara pentru a obtine un aspect placut al cazului
clinic, astfel incat functionalitatea limbii superioare, inferioare sa nu fie interferate.
Fonetic se testeaza prin pronuntia unor foneme M,S pozitia sablonului inferior inapoia
celui superior (intotdeauna).
 Nivelul si directia planului de orientare ocluzala : in regiunea frontala va fi
paralel cu planul bipupilar atunci cand este orizontal ; in asimetrii datorita
parezelor utilizam alt plan –cel bicomisural.
Bordura de ocluzie superior va depasi cu 1-2 mm limita inferioara a buzei superioare
(la pacientii tineri)iar, la pacientii de varsta a-3-a numai cu 0,5 mm.
Planul de ocluzie :va fi reprezentat de tangenta ce uneste marginile incizale ale
frontalilor cu cele ocluzale ale molarilor. Are un traiect ondulat datorat raportului
psalidodont si marginii incizo-ocluzale.
Lateral, planul de ocluzie va fi paralel cu planul Camper (Anderson).
 96

Planul Camper reprezinta tangenta ce uneste spina nazala anterioara cu centrul

conductului auditiv extern. Planul Anderson uneste aripa nazala externa cu

centrul tragusului.

Planul bipupilar se determina cu ajutorul a 2 rigle sau cu ajutorul planului lui Fox ce
este prevazut cu o furca metalica ce se sprijina pe bordura superioara.
In zona laterala planul de orientare ocluzala va fi paralel cu planul lui Camper. Se
obtine prin prelucrarea bordurii de ocluzie pna se ajunge la acest paralelism.
Variante ale planului de orientare ocluzala :
Convergent distal, in situatiile cu camp protetic cu tuberozitati procidente ;
Divergent in cazul progeniilor adevarate (prognatie mandibulara).

Determinarea DVO :
Practic dupa prelucrarea bordurilor de ocluzie, configuratia curburii vestibulare,
orientarea directiei planului de ocluzie urmeaza insemnarea punctelor antropometrice
SNA-gnation sau varful nasului –gnation.
Prin test fonetic se observa spatiul minim de vorbire, ce apare cand se pronunta
fonema S.
Dupa plastifierea bordurilor in lungime si latime , mandibula va fi condusa in sus si
posterior, in centrul cavitatii glenoide la DVO obtinuta prin scaderea celor 2-3 mm din
DVR. (empiric).
Dimensiunea verticala de postura (DVR) este modificabila pe fond de emotii datorita
purtarii unor proteze vechi ce se scot cu 1-2 zile anterior si se aduce mandibula in
DVR prin test fonetic (repetarea fonemei « M ») , prin deglutitii repetate.
Se cerceteaza DVR-electromiografic-cand activitatea electrica este nula .
Nu se determina DVO+RC fara pregatirea prealabila a bolnavului (teste functionale
+oboseala) –inchiderea-deschiderea repetata a gurii timp de 40-60 secunde ; se obtine
oboseala musculara a propulsorilor (muschii pterigoidieni), mandibula este condusa in
RC si la dimensiunea verticala stabilita.
Verificarea DVO :
Se controleaza prin metode antropometrice –ocluzometrul Willis. Distanta dintre
unghiul extern al ochiului si cheilon (unghiul comisural) trebuie sa fie egala cu
distanta SNA-gnation.
Aceasta pozitie de dimensiune verticala se testeaza fonetic –testul Silverman
Deglutitiile repetate pot genera pozitii anterioare ale mandibulei.

Determinarea R.C. :
La DVO stabilita si testata dupa plastifierea bordurilor de ocluzie , mandibula este
condusa in sus si posterior.
 97

In prealabil se fac miscari de inchidere si deschidere pana cand clinicianul simte

laxitate ligamentara. Mandibula este condusa in sus si posterior la DVO anterior
determinata.

Verificarea RC :
Se traseaza paramedian pe borduri o linie verticala si se invita pacientul sa inchida de
cateva ori. Daca aceasta pozitie corespunde , trasam pe borduri linia mediana, si
reperele caninilor corespunzator latimii nazale.Se traseaza linia surasului, cu traiect
curb (in practica se traseaza rectiliniu).De asemenea se traseaza linia mediana, liniile
caninilor (intre ele sunt plasati in sens M-D cei sase dinti frontali superiori)

Verificarea corectitudinii R.C :

Prin procedee clasice de coincidenta a acestor repere:linia mediana sa coincida cu linia
mediana a fetei (nu cu frenul buzei superioare);
Clinic prin palparea temporalilor bilateral (ei sunt contractati simetric);
Palparea condililor; in R.C. ei nu se palpeaza.

Inregistrarea grafica a R.C:

Este metoda cea mai indicata. Se realizeaza intra/extraoral. (Gysi).. Planul de orientare
ocluzala este aproape de creasta cea mai rezorbita (de obicei mandibula) Dupa Bonwill
(la tineri), se afla situat la jumatatea distantei dintre crestele edentate.

Metoda intraorala :
 Determinarea DVO+R.C. (clasic) ;
 Montarea modelelor in articulator la DVO si RC.;
 Montarea pe sabloane a placutelor cu acul inscriptor pe mandibula; placutele
sunt acoperite cu ceara speciala (negru de fum );
 Aplicarea sabloanelor pregatite in cavitatea bucala;
 Inregistrarea propulsiei si lateralitatii la DVO si RC anterior determinate;
 Se obtine arcul gotic al carui varf corespunde RC, foarte exact.
Unghiul gotic are 120º, cu varful ce corespunde RC exacta a pacientului.
Totdeauna trebuie plasata R.C. inaintea varfului si obtinem RC=IM.
 Pentru fixarea exacta a acului inscriptor a RC se plaseaza pe placa maxilara un
disc din plastic cu orificiu si se repeta miscarile de propulsie pana cand acul
patrunde in orificiu (RC=IM).Se fixeaza sabloanele de ocluzie cu gips sau cu
material siliconic.
Concluzie :
R.C. este pozitia fundamentala indispensabila restaurarii disfunctiilor sistemului

dento-maxilar generate de edentatia maxilara.

 98

Montarea si fixarea modelelor in simulator (articulator)

Cu ajutorul reperelor din cabinet si a indicatiilor de pe fisa , tehnicianul va monta

modelele intr-un simulator care sa fie capabil sa reproduca miscarile mandibulei.
Articulatoarele pot fi simple : ocluzoare =ocludatoare ce efectueaza doar miscarea de
inchidere/deschidere.
Pot fi si articulatoare medii si programabile ; acestea efectueaza o parte din miscarile
mandibulei dar nu ale pacientului.

Pregatirea modelelor si reguli de montare-vezi PPA

 Reducerea volumetrica a modelelor ;
 Centrarea intre bratele articulatorului;
 Crearea de sisteme retentive;
 Reguli de montare a modelelor in ocluzor –vezi PPA.
 Trasarea (transferarea) reperelor de pe sabloane pe modelele de lucru.
 In colaborare cu medicul, tehnicianul va trasa aceste repere necesare pentru
montarea dintilor: linia mediana, liniile caninilor, linia surasului (repere ce se
traseaza pe soclul modelului).

Alte repere:
 Planul de ocluzie va fi paralel cu nivelul de rezorbtie al crestei alveolare, mai
aproape de mandibula.
 Dupa indepartarea sabloanelor se traseaza mijlocul crestelor edentate care este
prelungit distal si la nivelul soclurilor ; de asemenea mijlocul crestei frontale.
 In tehnica Gysi-Pedro Saizar, dupa montarea placutei metalice (ce reprezinta
planul de orientare ocluzala), pe aceasta placuta se traseaza curbura vestibulara
de la nivelul bordurii ; de asemenea se traseaza linia mediana, liniile caninilor.
 La nivelul curburii vestibulare vor fi plasate marginile incizale ale grupului
frontal superior ; acestea vor fi plasate pe un arc de cerc.

Etapa de machetare :
 Alegerea dintilor ;
 Alegerea tehnicii de montare ;
 Confectionarea bazei machetei ;
 Montarea dintilor (reguli generale+individuale) ;

Alegerea dintilor se realizeaza dupa criterii antropometrice ce dau clinicianului datele

necesare pentru a alege garnitura de dinti artificiali (marimea, forma, pozitia pe
arcada, gradul de acoperire, gradul de inocluzie, gradul de vizibilitate de pe documente
foto, culoarea dupa documente preextractionale).
 99

Medicul le coroboreaza cu doleantele pacientului. Se realizeaza montari cu spatieri

(treme, diasteme), vestibulo-pozitii sau oro-pozitii cu efect fizionomic deosebit
,montari atipice. Aceste solicitari sunt corelate cu dezideratele clasice (marime,
culoare, forma).

Montarea dintilor in sens sagital-criterii :

 Dupa forma nasului (Gerber); in sens M-D latimea incisivilor superiori sa fie
cuprinsa in latimea nasului. Exista un instrument special numit alametru pentru
a masura cei 4 incisivi.
 Indicii lui Lee : ¼ din latimea piramidei nazale corespunde latimii incisivului
central superior
Incisivii au rol in fizionomie si fonatie .
 Alt criteriu de alegere a marimii dintilor frontali o reprezinta forma arcadei :
ogivala, rotunda, parabola..
 Incisivii se aleg dupa forma fetei (profil) pentru a realiza armonia dento-faciala
(Williams). Profilul poate fi plan, convex.
Criteriul dupa forma fetei are o importanta istorica.
Criteriul de baza pentru alegerea dintilor artificiali este functie de personalitatea

pacientului, varsta, sex.

 Pot fi pacienti cu o personalitate viguroasa ce apatin temperamentului ferm,

dinti cu unghiuri bine exprimate, cu un contur bine exprimat, robusti si cu aer
rigid (la barbati).
 Pot fi pacienti timizi (brevilini), la sexul feminin, cu unghuiri rotunjite, nu atat
de bine exprimate, culori atenuate, in ansamblu relieful pe suprafata este
convex.
 Culoarea dintilor se alege functie de acesti factori : culori mai saturate pentru
varsta a-3-a , cu margini incizale atenuate ; culori deschise pentru varste medii
si tineri, cu margini incizale prezente.
Culoarea se coreleaza cu cea a ochilor, a tenului, varsta.Culoarea se alege cu chei de
culori, dupa documente foto, cu chei umezite.
Dintii nu au culoare unica ; culoarea este diferita ; la colet este mai saturata( galben),
in 1/3 mijlocie alba+galben ; in 1/3 incizala transparenta.
 Functie de tipul constitutional :atletic =longilin=dinti dreptunghiulari.
Tipul picnic=dinti mai scurti.
 Functie de personalitate : la sexul feminin apar spatieri, suprapuneri ale
incisivului lateral peste canin. La sexul masculin, dintii sunt mult mai conturati ,
plasati in culoarul bucal, marginea incizala a dintilor frontali superiori este cu
convexitatea in jos.
La tipul digestiv, marginea incizala este rectilinie.Traiectul concav apare la varstnici.
 100

Fizionomia nesatisfacatoare accentueaza gradul de vizibilitate deoarece pune in

evidenta segmentele distale ale arcadei.

Alegerea dintilor laterali este o etapa foarte importanta deoarece ei au un rol esential in
stabilizarea , mentinerea protezei pe campul protetic. De raportul tripodic depinde
stabilitatea protezei pe campul protetic.
Se aleg dintii laterali functie de repere si armonizat cu cei frontali.
Inaltimea dintilor laterali este ½ din distanta dintre crestele alveolare din care se scad
2-3mm (baza machetei).
In sens V-O latimea dintilor laterali va fi in functie de latimea crestei edentate.
In practica vom controla regulile de montare.
Regula lui POUND:
 cuspizii linguali nu vor depasi verticala ridicata din linia oblica interna
 fetele linguale nu vor depasi tangenta ce uneste fata meziala a caninului inferior
cu marginea linguala a tubercului piriform.
Latimea in sens M-D va fi intre fata distala a caninului si prima parte a partii
ascendente a crestei alveolare. Nu se monteaza dinti pe zone biostatice (molarul 3). Se
renunta uneori la molarul 2 (montare cu arcada scurtata).
Exista si un raport al lui Justi : din distanta intertuberozitara diametrul V-O al dintilor
laterali va prezenta 1/17. Santul M-D va fi plasat pe mijlocul crestei.

PROPEDEUTICA CURS 16

Tipare de montare a dintilor laterali in sens M-D :

Ortognata (Gysi)-2 premolari+2molari ;
Modificari : 2premolari+1molar ,sau 2 premolari++1premolar+1premolar , sau in
locul molarilor 5 premolari.
 In cazul crestelor alveolare ascendente tuberculiene , se scurteaza arcada pentru
a stabiliza proteza.
 Dintii laterali se aleg anatoformi.
 Exceptional se aleg dinti speciali (Gerber=condiliformi) sub forma pistil-mojar.
Pistilul este condilul si mojarul cavitatea glenoida.
 Se aleg dinti Gysi – pentru ocluzii incrucisate.
 Dintii Sears prezinta un relief ocluzal atenuat sau fara relief ocluzal.Sunt dinti
nonfunctionali si datorita dezechilibrului protezei prin glisaje mandibulare
repetate nu asigura stabilitatea in centric a protezei totale.

Realizarea machetei :
 Modelarea bazei din ceara calibrata roz :ceara de iarna /vara adaptata intim pe
model (pe limitele campului protetic).
 101

 Pe aceasta baza se fixeaza un rulou in care vor fi fixati dintii.

 Fixarea dintilor :
Pe baza reperelor de pe planul de orientare protetica si pe placuta metalica (Pedro
Saizar) recurgem la reguli generale de montare a dintilor.
Pentru frontali , dintii la maxilar se monteaza cu coletul pe creasta si marginea incizala
in raport cu reperele trasate pe placuta. Aceasta montare este pentru edentatii recente.
Regula dintilor frontali : se monteaza in afara crestei (in consola), din ratiuni
fizionomice (in pierderi osteoperiotsale medii si ascendente).
In sens transversal vor fi cuprinsi intre cele 2 repere canine.
In sens vertical marginea incizala nu contacteaza planul de orientare ocluzala de-a
lungul intregii margini. Numai la nivelul incisivului central si a cuspudului caninului
avem contacte cu planul de orientare ocluzala.Rezulta o treapta cu efect fizionomic
foarte favorabil. Linia coletelor nu este restilinie ci ondulata.
In sens sagital frontalii –fata vestibulara-vin in contact cu buza superioara refacand
armonia, plenitudinea stabilitatea acesteia.
Fata orala are un relief anatoform cu rol in articularea fonemelor dentale (D, T).

Dintii frontali inferiori :se monteaza cu coletul pe creasta si marginea incizala usor
vestibularizata respectand spatiul limbii , transmiterea fiziologica a presiunilor
ocluzale buza inferioara-limba si respectand pozitia dintilor de-a lungul culoarului
neutral.
Pot fi montati si in pozitia verticala sau in raport invers fata de dintii frontali, in
anomalii dezvoltate in sens sagital.
Normal, contactul intre grupul incisiv se realizeaza numai la nivelul incisivilor
centrali.
Din ratiuni de stabilitate –ocluzie tripodica sau balansata- se recomanda ocluzie
neutrala cu supraacoperire, cu inocluzie sagitala . Daca avem supraacoperire 0,5-1 mm
inocluzia in sens sagital va fi de aceeasi marime, pentru a compensa curba Von SPEE.

Reguli generale pentru montarea dintilor laterali :

 Se aleg dinti proportional cu latimea crestei edentate ;
 Se monteaza dintii pe mijlocul crestei edentate astfel incat santul M-D sa
coincida cu mijlocul crestei edentate ;
 Se angreneaza 2 dinti maxilari cu 1 dinte mandibular (sau invers), cu exceptia
incisivului central inferior si a molarului 3 superior care nu formeaza unitati
masticatorii.
 In sens vertical vom realiza contactul cuspid-fosa ;
 Pentru realizarea coincidentei RC=IM, arcada superioara in sens transversal
circumscrie arcada inferioara;
 In sens sagital ocluzie neutrala cu inocluzie sagitala, cu grad de acoperire.
 102

 In sens sagital, odata cu montarea inferiorilor se realizeaza mai intai cheia lui
Angle.

Pedro Saizar a utilizat regulile de montare ale lui Gysi

:Reguli individuale si tehnica de montare a dintilor(Vezi L.P).

Tehnica Gysi :-caracteristici-

 Foloseste dinti anatoformi , cuspidati, de regula medii.
 Cuspidajul accentuat se indica la cazurile clinice cu panta condiliana, curba de
compensatie accentuata, mare si unghi Benett mai mare de 60º.
 Gysi utilizeaza articulatorul mediu, cu panta condilului 33º, unghi Benett 16º.
 Fixarea modelelor in articulatorul mediu, tipul de montare, dupa evaluarea
raportului interalveolar cu rigla lui Gysi (montare ortognata) .
 Se indica unghiul format de crestele interalveolare cu planul de orientare
ocluzala mai mare de 80º.
 Se indica montare inversa cand unghiul este mai mic de 80º (65-75º).

Se indica intrecut montarea « cap la cp »(labiodonta).. Azi se contraindica deoarece

conduce la disfunctie ocluzala , instabilitatea protezei, muscarea obrazului.
Ocluzia cap la cap se indica in prognatism si mai bine realizam ocluzie inversa.
Gysi realiza montari incrucisate pentru a obtine o ocluzie echilibrat balansata.
 Metoda Gysi azi este cvasiutilizata in laboratoarele dentare datorita claritatii
regulilor generale si individuale de montare.
 La regulile generale, Gysi, coreleaza morfologia crestei alveolare cu planul de
ocluzie.La creste rezorbite, planul de ocluzie este coborat spre atrofie.
 Se indica refacerea curbei sagitale Von Spee ce are adancimea maxima la
nivelul molarului 1.
Tot Gysi-refacerea curbei transversale Wilson- ce rezulta din inclinarile axelor
coronare ale dintilor din zona de sprijin (dintii laterali). Mandibular are un traiect curb
pentru angrenaj si pentru stabilitatea protezei totale. Ambele curbe de compensatie au
rol in stabilitate.

Pedro Saizar utilizeaza dinti anatoformi iar ca simulator ocludatorul.Ca modalitate de

transfer a datelor de pe sabloane foloseste placuta metalica ce se fixeaza pe bordura de
ocluzie inferioara in limitele DVO.Placuta are grosimea de 0,5-1mm si depaseste cu 5
mm mai mult bordura de ocluzie a sablonului inferior.
Nivelul planului de orientare ocluzala in zona laterala este variabil .
La pacientii tineri este la ½ distantei dintre crestele alveolare edentate.
La cei varstnici este cat mai aproape de creasta edentata mandibulara si paralel cu
creasta.
Reguli de montare : tehnica Pedro Saizar utilizeaza regulile lui Gysi.
 103

Alte tehnici de montare a dintilor

Metode atipice-vezi carte

Tipuri de montari :
 In culoarul neutral ;
 Antropometrica (biofunctionala);
 Gerber.

 Montarea in culoarul neutral:

Reprezinta spatiul cuprins intre musculatura limbii si musculatura obrajilor.
Se determina prin metoda piezografica.
Piezometrul foloseste la masurarea grosimii statice a lichidelor si de asemenea la
comprimarea lichidelor.
Piezografia – metoda prin care se determina culoarul in care se monteaza dintii prin
presiunile exercitate de buze, obraji asupra materialelor de
amprentare.
Practic se determina prin modelaj fonetic configuratia, forma bordurii de ocluzie in
zona laterala, frontala.
La sfarsit cand constatam ca totul este in regula se amprenteaza vestibular si oral in
chei siliconice(ghips)ce vor fi utilizate pentru pozitionarea dintilor si montarea lor.
Alti autori amprenteaza in special zona frontala cu conformatoare speciale pentru
modelaj bordurile pentru a avea un reper de control in etapa de macheta. Metoda se
aplica frecvent pentru zona frontala si pentru proteza mandibulara.

 Metoda antropometrica (biofunctionala) :

Utilizeaza articulatorul mediu tip gnatomat si articulatorul semiadaptabil prevazut cu
placute de control asemanatoare cu placuta lui Pedro-Saizar utila in controlarea
montarii.
Pentru dintii superiori placuta este plana si pentru cei inferiori placuta este sub forma
unei calote.
Alegerea dintilor se realizeaza dupa repere antropometrice :papila incisiva, fovee
palatine, primele rugi palatine, planul medio-sagital, unghiul dintre planul medio-
sagital si prima ruga palatina ; aceste repere fiind folosite si in montarea dintilor
artificiali.
Inaltimea incisivului central este raportata in functie de distanta dintre centrul papilei
si foveele palatine, distanta divizata in 4 zone , inaltimea corespunzand cu latimea
acestor zone impartite dupa divizare.
 104

In sens vertical, cu ajutorul placutei metalice, marginile incizale sunt denivelate , cu

treapta incisiv central-incisiv lateral, traiectul coletelor este ondulat, cu nivelul cel mai
inalt la nivelul caninului, urmat apoi de incisivul central si apoi incisivul lateral.
Caninii vor fi plasati cu ½ meziala spre linia mediana si cu ½ distala spre distal, fiind
continuata de lina premolarilor rezultand o armonie foarte individualizata ; montarea
propriu-zisa fiind functie de :papila incisiva, prima ruga palatina si linia medio-
sagitala.
Incisivii centrali se monteaza de o parte si de alta a liniei mediane cu marginea orala a

coletului orientata pe axul ce trece prin centrul papilei incisive, fata vestibulara este la

6-7mm de reper , marginea incizala avansata spre vestibular fata de colet cu 1-1,5mm

Caninul se plaseaza bilateral la intersectia dintre axul ce trece prin centrul papilei si

linia mijlocului crestei , cu marginea orala a coletului la 1-2 mm de marginea libera a

rugii palatine si fata vestibulara la 7,5-9mm.

Incisivul lateral se plaseaza in spatiul restant dintre cei 2 dinti anteriori ; montat cu
trema sau inghesuit ; reperul este unghiul format de prima ruga cu linia medio-
sagitala.
Rezulta acest arc de cerc simetrizat si controlat pe placuta metalica a articulatorului.
Montarea dintilor dupa metoda IVOCLAR-frontalii inferiori
Incepe cu plasarea caninilor in zona neutrala si in raport neutral de o parte si de alta a
liniei mediane.Se monteaza apoi incisivii cu inocluzie si supraocluzie ca la Gysi.
Se monteaza dintii laterali inferiori iar secventa finala este montarea dintilor laterali
superiori.

Concluzie : obtinerea unei individualizari privind montarea dintilor si obtinerea

fizionomiei specifice fiecarui caz clinic .

 Montarea Gerber-caracteristici:
Pentru zona laterala utilizeaza dinti speciali-dinti condiliformi (condilieni).
Dintii laterali maxilari au cuspizii activi modelati cu o morfologie cvasiasemanatoare
condililor iar dintii laterali mandibulari prezinta microcavitati asemanatoare cavitatii
glenoide.
Acesti dinti sunt utilizati pentru zona de sprijin laterala, plasati in axul liniei
interalveolare, in aria de sprijin a protezei totale, cu eficienta maxima.
Tehnica: se folosesc dinti anatoformi pentru zona frontala si regulile clasice iar in zona laterala dinti condiliformi. Acesti dinti reproduc o morfologie
asemanatoare ATM.
 105

Aria de contact este una functionala, eficienta , se aleg dinti cu o latime vestibulo-

orala dictata de morfologia condilului si a cavitatii glenoide.

Acesti dinti sunt utilizati in esecuri ale protezelor totale anterioare datorita crestelor
rezorbite si cand protezele nu au stabilitate pe campul protetic.
Se utilizeaza articulatorul mediu sau simplu.

Macheta preliminara este ramforsata maxilar prin fixarea in centrul boltii a unei
portiuni de placa de baza iar mandibular cu o sarma. Se trece la etapa de macheta
finala.
Modelajul machetei finale :rezistenta mecanica, fizionomIa, fonatia, mentinerea,
stabilitatea -vezi PPA.
Pregatirea machetei pentru ambalare-cel mai frecvent utilizata este cea fara val
(indirecta).
Ambalarea mixta se realizeaza in montari incrucisate.
Obtinerea tiparului+toate etapele, dozare, preparare, introducere acrilat in tipar(termo

si termobaropolimerizabil), dezambalarea, prelucrarea, lustruirea-vezi PPA.

106