Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Functiile pielii
2. FUNCTIILE PIELII
I. Functiile care asigura regenerarea si conservarea (melanogeneza si keratinogeneza realizate
de keratinocite si melanocite).
II. Functii de aparare:
1. Protectie mecanica: realizata de keratina, derm si tes. cel. subcutanat. Keratinogeneza este
functia specifica a epidermului de a produce keratina (0,6-1g/zi). Aceasta incepe la nivelul
keratinocitelor bazale cu sinteza prekeratinei, alcatuita din lanturi polipeptidice ce formeaza
protofilamente, ulterior prin agregare filamente si apoi tonofilamente (filam intermediare) de
keratina, mai subtiri la nivelul str bazal, cu ingrosare progresiva spre str cornos. Keratinele sunt o
familie de cel putin 30 de protein distinct, produse de gene diferite.
Ele sunt: - acide (de tip I – k9-28, k31-40) sau - bazice (k1-8, k71-86).
Pot forma heterodimeri (tip I+II: K1,5,10,14).
Keratinele pilare/H sunt: - K81-86 - K31-38
Principalele keratine din stratul bazal si spinos sunt k 5 si 14, fiind inlocuite cu K 1 si 10
pe masura diferentierii keratinocitului. Keratinocitele din str granulos contin in plus, granule de
keratohialina (in cmponenta carora intra filagrina si loricirina), care constituie liantul fibrelor de
keratina. In str spinos superior se gasesc corpii Odland (keratinosomii, considerate a fi cea de a
treia component implicate in keratinogeneza.) In urma procesului de keratinizare, cel str cornos
au invelis celualr format prin legaturi ireversibile intre numeroase tipuri de proteine (loricrina,
involucrina, keratolinina etc), iar in interior macrofibrile de keratina, lipsind nucleul si organitele
celulare.
Grosimea epid este mentinuta constanta printr-un echilibru intre pierderile celulare de
supraf (descuamare) si producer de noi cel de catre str bazal. Turnoverul epid este in medie 28-
31 zile este reglata de fact. intrinseci (chalona epidermica - inhibitor, fact de crestere epidermica,
TGF alfa, KGF, interferon gamma, PG F, poliamine, stimuland, iar TGF Beta 1 si 2, IFNgamma,
inhiband diversele procese implicate in keratinogeneza) si fact extrinseci: hormonali, nervosi,
mecanici (stim epidpoeza), medicamentosi (vit A/D scad epidpoeza) etc.
Rezistenta, elasticitatea si plasticitatea tegumentului se realizeaza prin contributia in
principal a fibrelor dermului, dar si a coeziunii intercelulare si dermo-epidermice, subst intercel.
Fb de collagen au resist mare la tractiune, iar fb elastic sunt imp ptr elasticiateta teg. Hipodermul
preia si amortizeaza o aprte din energia factorului mecanic.
1
2. Functiile pielii
2. Fotoprotectie: melanina, dar si keratina. Stratul cornos este primul ecran fotoprotector, care se
comporta ca o bariera fizica fata de rad. UV pe care le reflecta, disperseaza si resoarbe.
Ingrosarea tegum. dupa expuneri repetate este o reactie de adaptare. Al doilea filtru este
melanina, prin proprietatile sale fizico-chimice. Absoarbe rad. UV pe care le transforma in
caldura sau o foloseste in procesele de oxidare, minimazand ef. UV asupra celorlalte celule.
Hiperpigmentarea imediata si tardiva sunt de asemenea fen. de adaptare la agresiunea UV.
Melanogeneza este cap de a produce si stoca pigment melanic. Exita maimulte tipuri de
melanina: eumelanina (insolubila, brun-negru), feomelanina (solubila, galben-brun-rosu),
trichocromii (feomelan + mult sulf, galben-rosu) si mel mixte (eu+feo). Melanina este sintetizata
in ribozomii melanocitului prin cascada Raper-Mason pornind de la tirozina, sub actiunea
tirozinazei (enz bogata in cupru) (DOPA -oxidaza), TRP1 si TRP2, care o transforma in DOPA si
apoi in Dopa-quinona, prin polimerizarea careia de formeaza eumelanina, celelalte prin co-
polimerizarea DOPAquinonei cu cisteina. In ap. Golgi melanina este agregata si grupata in
proteine amorfe si lamelare sub forma unor vezicule intracitoplasmatice = melanozomi (4 tipuri).
Melanozomii de tip IV sunt opaci, incarcati cu melanina, dispusi in varful dendritelor de unde
sunt transferati catre keratinocite prin 3 mecanisme: fagocitarea dendritei distale a melanocitului,
injectare in keratinocit, eliberare in sp. extracel si apoi incorporare in keratinocit (endocitoza).
Melanogeneza este infl de mai multi factori: factori genetici (formare, multiplicare, dif
melanoblasti, morfol si nr. Melanocite, talie forma si culoare melanosomi, tipul de melanine
produse, sint tirozinaze si modul de repartitie a granule pigm in keratinocite), fototip cutanat det
genetic (rasa alba - putini melanosomi, imaturi (tip II/III), agregati => citoplasma clara, rasa
neagra – numerosi melanozomi tip IV dispersati si rezistenti la enz. Lizozomale, degradare mai
inceata => granule de melanina si in stratul cornos), factorii fizici- cel mai important fiind UV,
prin activarea tirozinazei, factorul hormonal: aMSH- creste activitatea tirozinazei, stim dispersia
melanosomilor catre extremitatea dendritelor, in ciroza dat incap ficatului de a inactiva MSH.,
ACTH- contine MSh, Estrogeni-cloasma gravidica, testosteronul stim melanogeneza. Printre
inhibitori: h tiroidieni si CSR(cortizon, aldosteron). PgE2 si D2, ac arahidonic stim sint de
melanina – hpigm postinflam. F medicamentosi: bleo, cicline, psoraleni-hipeprpigm; vit B1, C,
edta, desferal, hidroquinona inhiba melanogen. Fact nutritionali- carenta de precursori sau de
cupru- necesar activit tirozinazei- perturb melanogen.
2
2. Functiile pielii
3
2. Functiile pielii