MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Prognoza
Pieței Muncii 2017

Chișinău 2017
Mențiuni

Prognoza Pieței Muncii 2017 a fost elaborată de către Agenția Națională

pentru Ocuparea Forței de Muncă

Date de contact:
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
str. Vasile Alecsandri 1, Chișinău, MD - 2009
Republica Moldova

Tel. (373 22) 721-003 Fax.(373 22) 227-761

email: anofm@anofm.md
www.anofm.md
www.angajat.md

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 2

 CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................... 4

1. EVOLUŢII ALE ECONOMIEI NAȚIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA ..................... 5

1.1 INDICATORI MACROECONOMICI ............................................................................................................ 5

2. SITUAȚIA PIEȚEI MUNCII ........................................................................................................ 8

2.1 OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ .............................................................................................................. 8

2.2 ȘOMAJUL ÎNREGISTRAT ....................................................................................................................... 10

3. REZULTATELE CHESTIONĂRII AGENŢILOR ECONOMICI ............................................. 11

3.1. STRUCTURA EȘANTIONULUI ............................................................................................................... 11

3.2. CREAREA ŞI LICHIDAREA LOCURILOR DE MUNCĂ ............................................................................... 13

3.3. AȘTEPTĂRILE AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND EVOLUȚIA ECONOMIEI ÎN ANUL 2017 ........................ 15

4. EVALUAREA TENDINȚELOR DE PE PIAȚA MUNCII DIN 2017 ......................................... 16

5 . MODULUL „ COMPETENŢE”................................................................................................. 22

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................................. 25

BAROMETRELE PROFESIILOR PENTRU ANUL 2017, INCLUSIV PE ZONE ........................ 26

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 3

 INTRODUCERE

Piața muncii din Republica Moldova se caracterizează printr-o prevalență a forței de muncă de o calitate
scăzută și a locurilor de muncă slab plătite - de multe ori în economia informală. Cu o populație care
îmbătrânește și scade într-un ritm rapid, precum și cu rate înalte ale emigrării legate de muncă, Moldova
trebuie să asigure faptul, că resursele de forță de muncă de care dispune sunt utilizate cât mai productiv
posibil. Însă, o mare parte a populației adulte din Moldova nu se află în câmpul muncii, tranziția tinerilor
de la studii la muncă este lentă, iar productivitatea locurilor de muncă existente este slabă.
Tendințele arată că ocuparea de succes a forței de muncă este determinată nu numai de educație, calificări
și competențe profesionale, dar de asemenea, de competențe generale și experiență complementară.
Odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor și schimbarea organizării muncii angajatorii preferă angajați
universali, flexibili și experimentați din punct de vedere tehnologic. Învățarea pe tot parcursul vieții și
îmbunătățirea competențelor va continua să fie importantă pentru a se integra sau a rămâne pe piața forței
de muncă.
În scopul prognozării schimbărilor care vor avea loc în structura cererii de forță de muncă, precum și în
scopul creșterii eficienței politicilor de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a
implementat instrumentul de analiză „Prognoza pieței muncii” și „Barometrul Profesiilor” pentru anul
2017, care reprezintă o măsură prevăzută în Planul de acțiuni al Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă.

Scopul și obiectivele Prognozei pieței muncii

Prognoza pieței muncii pentru anul 2017 a fost elaborată la nivel național și efectuată ca răspuns la
necesitatea de a obține indicatori calitativi și cantitativi ai pieței forței de muncă și furnizează date
esențiale asupra posibilităților de corelare și structurare a cererii și ofertei forței de muncă. Prognoza va
contribui la:
- evaluarea schimbărilor ce vor avea loc pe piața muncii;
- informarea absolvenților gimnaziilor și liceelor despre profesiile/meseriile prioritar solicitate pe piața
muncii;
- identificarea numărului de șomeri care urmează a fi îndreptați la cursuri de formare profesională în
corelare cu necesitățile de pe piața muncii;
- identificarea celor mai importante obstacole pentru funcționarea întreprinderilor sau organizațiilor
chestionate din lipsa de competențe;
- planificarea activității Agenției Naționale și structurilor ei teritoriale.
Prognoza pieței muncii a fost elaborată în rezultatul chestionării a 3287 de agenți economici din diverse
ramuri ale economiei naționale. Chestionarea a oferit informații generale despre principalele tendințe de
pe piața forței de muncă: structura ocupării forței de muncă pe activități, crearea locurilor de muncă și
deficitul forței de muncă, cooperarea angajatorilor cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă în
programe de formare profesională. Concomitent, prognoza pieței muncii reprezintă o sursă de informare a
absolvenților liceelor și gimnaziilor la alegerea profesiei și a devenit un instrument eficient de marketing
al pieței muncii.
Chestionarul cuprinde 16 întrebări care reflectă situația în următoarele 12 luni, din care pot fi evidențiate
următoarele:
- evaluarea cererii pe piața economică a produselor și serviciilor;
- investițiile planificate pentru dezvoltarea activității;
- evoluția cererii de lucrători;
- situația privind disponibilizarea angajaților;
- crearea locurilor noi de muncă;
- deficitul de forță de muncă;

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 4

Pentru prima dată anul curent, agenţii economici selectaţi au fost intervievați cu privire la insuficiența de
competenţele, care sunt un obstacol pentru sporirea productivităţii întreprinderilor şi a competitivităţii
forţei de muncă pe piaţa muncii din Republica Moldova
Chestionarul cu privire la competenţe cuprinde 9 întrebări inclusiv 13 competenţe care au reflectat situația
în ultimele 12 luni şi au identificat nivelul de insuficienţă a competenţilor la angajaţii companiilor
chestionate:
1. Competenţe lingvistice în limba de stat (abilitatea de a citi şi înţelege, precum şi de a scrie la un nivel
relevant pentru locul de muncă)
2. Competenţe numerice (abilitatea de a executa operaţii şi calcule matematice relevante pentru locul de
muncă)
3. Competenţe analitice şi de soluţionare a problemelor
4. Etică a muncii/atitudine faţă de locul de muncă (angajament, responsabilitate, sârguinţă, onestitate) -
Gândire creativă şi critică
5. Abilitate de a lucra independent
6. Abilitate şi dorinţă de a învăţa lucruri noi
7. Competenţe de comunicare
8. Competenţe de muncă în echipă
9. Motivare, iniţiativă şi pro-activitate
10. Cunoştinţe şi competenţe profesionale specifice locului de muncă
11. Cunoştinţe de operare a calculatorului
12. Cunoaşterea limbii ruse
13. Cunoaşterea limbii engleze și a altor limbi străine
Datele obținute din prognoză oferă informații generale despre principalele tendințe de pe piața
forței de muncă, precum:
- structura ocupării forței de muncă pe activități;
- crearea locurilor noi de muncă;
- motivele deficitului forței de muncă;
- barometrul profesiilor;
- necesarul sau lipsa competenților care împiedică activitatea cu succes a agenților economici.

1. EVOLUŢII ALE ECONOMIEI NAȚIONALE DIN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Indicatori macroeconomici
În anul 2016 economia Republicii Moldova, chiar dacă a dat primele semne de revigorare, continuă să fie
vulnerabilă în fața unui șir de factori atât interni, precum și externi: sancțiunile reciproce dintre Federația
Rusă și Uniunea Europeană, restricțiile impuse la importul unor produse agricole din Moldova de către
autoritățile de resort din Federația Rusă și recesiunea din această țară, criza din Ucraina, problemele din
sectorul bancar, diminuarea continuă a volumului transferurilor bănești ale persoanelor fizice din
străinătate etc. Ca rezultat, activitatea sectorului industrial a stagnat, investițiile s-au diminuat
semnificativ. Totodată, datorită condițiilor climaterice favorabile, volumul producției agricole s-a majorat
considerabil. De asemenea, apar primele semne de ameliorare în comerțul exterior. Politica monetară
rigidă a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a condus la diminuarea ratei inflației și deprecierii
neînsemnate a valutei naționale. Indicatorii sociali, de asemenea, s-au îmbunătățit: în termeni reali,
veniturile populației au crescut neesențial, dar cheltuielile s-au micșorat, salariul mediu lunar a înregistrat
o ușoară creștere.
În ianuarie – septembrie 2016 a însumat 98,3 mild. lei, majorându-se față de
Produsul intern brut perioada respectivă a anului 2015 cu 3,3% (în prețuri comparabile). Cea mai
(PIB) semnificativă influență asupra creșterii PIB a avut valoarea adăugată brută
PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 5
(VAB) creată în agricultură cu 1,2 (p.p), comerț cu ridicata și cu amănuntul – 0,6 (p.p), informații și
comunicații 0,3 (p.p) , industria extractivă și prelucrătoare, activități profesionale, științifice și tehnice –
câte 0,2 (p.p).
Volumul producției industriale în ianuarie – noiembrie 2016 a înregistrat o
Sectorul industrial a creștere cu (0,1%) față de perioada similară a anului 2015. Volumul
înregistrat creștere producției industriei prelucrătoare s-a majorat cu 1,1 %, iar a producției
industriei extractive și a producției furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat s-a diminuat cu 16% și respectiv,2,2%.
Producția agricolă în anul 2016 a înregistrat o creștere de 18,9% (în prețuri
Producția agricolă comparabile) față de perioada respectivă a anului 2015. Majorarea producției
a crescut esențial agricole a fost determinată de creșterea producției vegetale cu 26% și a
producției animaliere cu 3,1%.
În ianuarie – septembrie 2016 volumul investițiilor în active materiale pe
Investițiile s-au termen lung a însumat circa 9,8 mild. lei cu o descreștere de 17,6% (în prețuri
diminuat comparabile) față de perioada similară a anului 2015. Din acestea, lucrările
de construcții - montaj au constituit cca 4,8 mild. lei și s-au diminuat cu 13,8% față de aceeași perioadă a
anului 2015.
Volumul serviciilor de transport s-a micșorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial și
aerian au transportat circa 13,7 mil. tone de mărfuri în ianuarie-septembrie 2016 sau cu 1,6% mai puțin
față de volumul transportat în perioada similară a anului 2015.
Volumul comerțului cu amănuntul a rămas la același nivel comparativ cu perioada respectivă a
anului precedent iar serviciile pe piață prestate populației s-au majorat. Volumul cifrei de afaceri în
comerțul cu amănuntul a rămas același iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piață prestate populației
în perioada ianuarie-noiembrie 2016 s-a majorat cu 0,2% (în prețuri comparabile) față de ianuarie-
noiembrie 2015.
Câștigul salarial mediu al unui lucrător din economia națională în luna
Câștigul salarial
noiembrie 2016 a constituit 5204,4 lei și s-a majorat cu 12,8% față de
mediu lunar brut
perioada similară a anului 2015 în termeni nominali.
Rata inflației la sfârșitul anului a constituit 2,4% (decembrie 2016 față de
Rata inflației decembrie 2015), fiind sub nivelul țintă a inflației stabilit de BNM (5% +/-
1,5%)

Graficul 1.1.1. Rata inflației în raport cu salariul nominal mediu lunar 2012 – 2017 (prognozat).

6000 116.0
5600,0 114.0
5000 113.6 112.0
4000 5000,0 110.0
3765,1 4172,0 108.0
3477,7
3000 3193,9 106.5 106.0
104.0
2000 104.9 104.9
104.5 102.0
102.4 100.0
1000
98.0
0 96.0
2012 2013 2014 2015 2016 2017
prognozat
Salariul nominal mediu lunar Rata inflaţiei

Sursa: Biroul Național de Statistică Banca Națională a Moldovei

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 6
 Graficul 1.1.2. Principalii indicatori macroeconomici
160 6000
148.3
150 5600
136.0
140
130 122.6 5000 5000
120 112.0 4610.9
110 99.9 4172
4000
100 88.2 3765.1
90 3477.7
80 3000
70
60
50 2000
40
30 1000
20
5.6 5.1 3.9 4.9 3.8 4.0
10
0 0

PIB (mild. lei) Rata somajului (%) Salariul nominal mediu lunar (mii lei)

Conform prognozei actualizate a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2018-2020

(http://mec.gov.md/planificare-strategică) în Republica Moldova se prognozează o creștere a PIB de 3,5 -
4,5% anual care va fi generată de: promovarea mai intensă a exporturilor, diversificarea acestora (inclusiv
pe piețele UE și a altor țări), dezvoltarea și susținerea întreprinderilor din sectorul privat din partea
statului (prin simplificarea inițierii afacerilor și facilitarea fluxului de credite), dezvoltarea sectorului real
al economiei inclusiv prin atragerea investițiilor străine directe în economia națională și asigurarea
stabilității financiare prin menținerea ratei inflației.
Tabelul 1.1. Principalii indicatori macroeconomici, anii 2014 – 2017

2014 2015 2016* 2017

Indicatorii
efectiv
Produsul intern brut, mild. lei nominal mild. lei 112,0 122,6 136,0 148,3
în % față de anul precedent în prețuri comparabile 104,8 99,6 105,0 104,5
Producția industrială, în prețuri curente mild. lei 43,5 45,7 46,6 50,8
în % față de anul precedent în prețuri comparabile 107,3 100,6 100,0 106
Producția agricolă,în prețuri curente mild.lei 27,3 27,2 33,8 34,9
în % față de anul precedent în prețuri comparabile 108,6 86,6 122 104
Investiții în active materiale pe termen lung mild.
20,8 21,1 18,9 20,7
lei
în % față de anul precedent în prețuri comparabile 102,3 90,6 85,0 107,5
Salariul nominal mediu lunar, lei 4172,0 4610,9 5000 5600
în % față de anul precedent: nominal 110,8 110,5 108,4 110,1
real 105,4 100,7 101,8 104,4
Numărul șomerilor înregistrați, persoane 42166 50612 50600 50061

Sursa: *estimările Ministerul Economiei, ANOFM

.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 7

 2. SITUAȚIA PIEȚEI MUNCII

2.1 Ocuparea forței de muncă

În pofida unor tendințe precare a situației macroeconomice din Republica Moldova piața muncii nu a
înregistrat vreo înrăutățire pronunțată. Atât nivelul ocupării, cât și rata șomajului s-a diminuat neesențial.
Astfel, conform datelor Biroului Național de Statistică în
trimestrul IV al anului 2016 populația activă a fost de 1193,3 Populația activă cuprinde toate
mii persoane (din care 15 – 64 ani – 1149,5 mii persoane) fiind persoanele de 15 ani și peste, care
în descreștere cu 2,4% (29,0 mii) față de tr. IV 2015. S-a furnizează forța de muncă disponibilă
diminuat și populația ocupată, constituind 1148,3 mii pentru producția de bunuri și servicii
persoane, în descreștere cu 1,9% comparativ cu aceeași în timpul perioadei de referință,
perioadă a anului 2015, pe când numărul șomerilor conform incluzând populația ocupată și șomerii.
metodologiei BIM a constituit 44,9 mii persoane, cu 6,3 mii mai mic decât în 2015. Din numărul total al
persoanelor active: cea mai mare pondere au ocupat-o grupa de vârstă 25-34 ani (311,9) și 35-44 ani
(297,2) marcând o rată de activitate, respectiv, de 46,4% și respectiv 57,9%. Numărul populației ocupate
din rândul tinerilor (15-29 ani) a constituit 247,5 mii persoane. Majoritatea populației economic active
locuiește în mediul rural, unde nivelul de instruire al populației este mult mai inferior, iar activitățile
economice sunt mai puțin productive, generând salarii și mai mici.

Populația stabilă 3555,2 mii

persoane

Populația ( 15 – 64 ani)
2604,5 mii persoane

Populația activă Populația inactivă

1149,5 mii persoane 1455,0 mii persoane

Populaţia ocupată Șomeri BIM

1104,6 mii persoane 44,9 mii persoane

Sursa: Biroul Național de Statistică.

Conform datelor Biroului Național de Statistică cele mai multe persoane sunt ocupate în agricultură –
341,5 mii persoane sau 29,7% din totalul persoanelor ocupate. De asemenea, o pondere destul de mare o
au și cei ocupați în comerț, hoteluri și restaurante – 191,5 mii persoane (16,7%) și în industrie 148,1 mii
persoane (12,9%).

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 8

 Graficul 2.1.1. Structura populației ocupate în funcție de domeniu de activitate, %

Servicii Construcţii Industria Agricultura

4.8 52.5
tr. IV 2016 12.9
29.7
53.4
tr. IV 2015 5.3 12.7
28.7
54.7
tr. IV 2014 5.2 13.4
26.7
54.9
tr. IV 2013 5.8 12.3
27.0

Sursa: Biroul Național de Statistică.

Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (15-64 ani) a Populația ocupată cuprinde
fost de 42,4%, înregistrând valori mai ridicate pentru bărbați 43,2%, față toate persoanele de 15 ani și
de femei – 41,6% și, respectiv, pentru persoanele ocupate din mediul peste, care au desfășurat o
urban 42,6% față de cele din mediul rural – 35,2%. Pentru tineri (15-29 activitate producătoare de
ani) rata de ocupare a constituit 27,2% iar pentru persoanele de vârsta a bunuri sau servicii de cel
treia (55-64 ani), respectiv, 39,8%. puțin o oră în perioada de
Rata șomajului BIM la nivel de țară a fost de 3,8%. Rata șomajului la referință (o săptămână), în
bărbați și la femei a înregistrat, respectiv: 4,8% și 2,7%, iar în funcție de scopul obținerii unor venituri
mediul de reședință – 4,5% în mediul urban și 3,1% în mediul rural. sub formă de salarii, plată în
Pentru tineri (15-24 ani) rata șomajului a fost de 12,6%. natură sau alte beneficii.

Graficul 2.1.2. Evoluția ratei șomajului pe medii, anii 2012 - tr. IV 2016, %

7.5 7.3

6.3 6.4
6.5

5.5 5.1 5.2

4.9
4.8 urban
4.5 3.9 4.5 total
4.1
3.5 3.8 rural
3.5
3.1
2.5 2.8 2.7

1.5
2012 2013 2014 2015 tr. IV 2016

Sursa: Biroul Național de Statistică

În trimestrul IV al anului 2016 numărul de șomeri BIM a înregistrat o scădere comparativ cu aceeași
perioadă a anului precedent, constituind 44,9 mii persoane.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 9

Totodată, numărul populației inactive în vârstă aptă de muncă 15-64 ani a crescut şi a constituit 1455,0
mii persoane fiind într-o ușoară creștere fața de perioada respectivă a anului 2015. Numărul persoanelor
declarate plecate peste hotarele țării la lucru sau în căutarea unui loc de muncă, a înregistrat creștere,
cifrându-se la nivelul de 315,4 mii persoane față de 327,3 mii persoane în trimestrul IV al anului 2015.

2.2 Șomajul înregistrat

Conform datelor Agenției Naționale și a structurilor ei teritoriale, pe parcursul anului 2016, au fost
înregistrați 50,1 mii șomeri, ceea ce constituie o scădere ușoară (cu 1%) față de anul precedent.
Din numărul total al șomerilor înregistrați pe parcursul anului 46% sunt persoane cu studii primare și
gimnaziale, 17% ─ persoane cu studii liceale și medii de cultură generală, 21% ─ persoane cu studii
secundar profesionale, 9% ─ persoane cu studii superioare și numai 7% ─ persoane cu studii medii de
specialitate.

Graficul 2.2.1. Repartizarea șomerilor după nivelul de instruire

studii primare şi gimnaziale

9%
7%
studii liceale şi medii de
21% 46% cultură generală
secundar profesionale

17% medii de specialitate

studii superioare

Sursa: ANOFM

Din numărul total de șomeri înregistrați, 64% sunt din mediul rural, în situația în care majoritatea
locurilor de muncă vacante sunt concentrate în mediu urban.

Graficul 2.2.2. Repartizarea șomerilor înregistrați în funcție de mediul de reședință, mii persoane

31,8 31,6 31,9

25,2 26,1 rural
urban
19,6 18,3 16,1 19,0 18,2

2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: ANOFM

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 10

În anul 2016 numărul locurilor de muncă vacante înregistrate au înregistrat o tendință de creștere - cu 5 %
față de anul 2015. Din numărul total de locuri de muncă vacante înregistrate, 68% sunt destinate
muncitorilor, iar 32% - celor cu studii superioare/medii de specialitate. Numărul locurilor de muncă
vacante în mediu rural la 31.12.2016 constituia 9%, iar generând o presiune de 32 persoane pe un loc de
muncă vacant.

Graficul 2.2.3. Șomeri înregistrați, locuri de muncă vacante și plasarea în câmpul muncii, mii

locuri vacante şomeri înregistraţi şomeri plasaţi

51,4 50,6 50,1

43,5 42,2 42,3 44,6
41,5
35,1 37,6

15,6 16,7 16,4 16,8 17,7

2012 2013 2014 2015 2016

Sursa: ANOFM

Pe parcursul anului 2016 au fost plasate în câmpul muncii 17,7 mii persoane, ceea ce constituie o creștere
cu 5% comparativ cu perioada respectivă a anului precedent. Ponderea șomerilor plasați în câmpul muncii
din totalul șomerilor înregistrați a constituit 35%, fiind în creștere cu 2 p.p, comparativ cu anul 2015.
Unul din factorii care fac dificilă ocuparea locurilor de muncă vacante într-un timp mai redus este într-o
mare parte nivelul scăzut de calificare al potențialilor angajați și necorespunderea între nivelul de studii și
locul de muncă ocupat. Lipsa investițiilor în sectoarele care necesită forță de muncă calificată și
discrepanța între cunoștințele obținute și cele efectiv cerute de angajatori vor menține tendințele actuale
de subutilizare a capitalului uman existent.
Cei cu studii superioare/medii de specialitate apelează în proporție mai mică la agenție, gradul și
capacitatea de ocupare a unui loc de muncă fiind mai ridicat.
Creșterea nivelului de necorespundere a calificărilor pe piața muncii poate fi redresată prin schimbarea
structurii ofertei de forță de muncă n funcție de nivelul de instruire, care, prioritar, i se atribuie sectorului
educațional.

3.REZULTATELE CHESTIONĂRII AGENŢILOR ECONOMICI

3.1. Structura eșantionului

În 2017 au fost supuși chestionării 3287 agenți economici din 3320 selectați aleatoriu din toate ramurile
economiei. În funcție de forma de proprietate numărul angajatorilor din sectorul privat a constituit 60%
din totalul angajatorilor chestionați, iar angajatorii din sectorul public, respectiv, 35% și cei cu altă formă
de proprietate – 5 % (graficul 3.1.2.).

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 11

Graficul 3.1.1. Structura agenților economici Graficul 3.1.2. Structura agenților
în funcție de forma de proprietate economici în funcție de numărul de angajați

altă formă privată publică mai mult de 100 de la 21 - 99 de la 5 - 20

155;
5%
1162; 30%
35% 39%

31%
1970,
60%

Cea mai mare pondere în totalul angajatorilor chestionați o ocupă agenții economici cu un număr de
angajați de 5-20 persoane (39%). (graficul 3.1.2.).
În rezultatul chestionării, s-a constat că majoritatea agenților economici își desfășoară activitatea în
domeniul comerțului - 22%, în agricultură (14%) și în învățământ (12%). Ponderea agenților economici
din industria de prelucrare a constituit 7% (graficul 3.1.3.).

Graficul 3.1.3. Structura agenților economici în funcție de domeniu de activitate.

comerţ

administraţie publică

agricultură,silvicultură şi
pescuit
2% 2% 22%
5% învăţământ
5%
7%
10% industria prelucrătoare
10%
activităţi de servicii
administrative şi servicii
suport
sanatate şi asistenţă socială

7% 14%
transport si depozitare
12%
construcţii

tranzacţii imobiliare

hoteluri şi restaurante

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 12

3.2. Crearea şi lichidarea locurilor de muncă
Deși situația economiei naționale se află într-o situație destul de incertă înregistrând trenduri diferite în
funcție de sectorul economic, procesul de creare a locurilor de muncă comparativ cu anul precedent nu
este atât de dramatic. Astfel, potrivit datelor chestionării agenților economici, pe parcursul anului 2017
vor fi create mai multe locuri de muncă decât lichidate.
În aspect structural, pe parcursul anului 2017 cele mai multe locuri de muncă vor fi create în industria
prelucrătoare – 1719 locuri, în comerț cu ridicate și amănuntul – 1041 locuri în agricultură - 881 locuri și
în activități de servicii administrative 867 locuri. Totodată, cele mai multe locuri de muncă au fost
lichidate în agricultură – 347 locuri, în activități de servicii administrative – 287 locuri și în administrație
publică – 247. (graficul 3.2.1.).

Graficul 3.2.1. Crearea și lichidarea locurilor de muncă de către agenții economici

1719
create lichidate

1041
881 867

375 242
215 187
88 88 56 64
4 0

-17 -91 -17 -93 -10

-142 -145 -152 -116
-347 -287 -247
industria prelucrătoare

construcţii

transport şi depozitare

tranzcţii imobiliare

învăţămînt
hoteluri şi restaurante

sănătate şi asistenţă socială

intermedieri financiare şi asigurări

agricultură,silvicultură şi pescuit

producţia şi furnizarea de energie electrică

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

activităţi de servicii administrative şI

administraţie publică şi apărare

activităţi de suport

În anul 2017 necesarul de forță de muncă în meserii muncitorești vor fi orientate spre industria
prelucrătoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul și agricultură. Principala disfuncționalitate a pieței
muncii este discrepanța între cererea și oferta forței de muncă. Preponderent se atestă un deficit de forță
de muncă calificată, care este reflectată în două aspecte: lipsa personalului calificat și fluctuația mare pe
anumite segmente ocupaționale. (graficul 3.2.2.).

Graficul 3.2.2. Deficitul de forță de muncă în cadrul unităților economice în ultimele 12 luni
pe activități economice

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 13

 da nu
550

380

252 270
236
181 165
128 139 132 144
96 110
77 67 82 82
38 51
13 26 26 3 3 1318

hoteluri şi restaurante
industria prelucrătoare

învăţămînt
tranzacţii imobiliare
construcţii

transport şi depozitare
comerţ cu ridicata şi cu

şi…
agricultură,silvicultură şi

servicii

administraţie publică şi

intermedieri financiare şi
producţia şi furnizarea

asistenţă
de energie electrică

de
administrative

şi
amănuntul

asigurari
activităţi

apărare

sanatate
pescuit

socială
În ultimile 12 luni 26% din angajatorii chestionaţi s-au confruntat cu lipsă de forţă de muncă, motivul
lipsei forței de muncă fiind lipsa calificării și experienței 18% din agenții economici au confirmat acest
lucru, 11% din agenții economici au avut alte motive iar 8% au motivat lipsei forței de muncă prin salariul
mic. (3.2.3)

Graficul 3.2.3. Motivele lipsei forței de muncă

Calificare şi experienţă Nedorinţa completării statelor

Neoferirea salariului cuvenit Alte motive

117
104

79
64
49 63
47 46 46
12 38 17 40
33 21 29 40
2 32 27
23 18 4 19 10
9 12 10 2 11
4 3 3 3 3 7
5
1
0 0 22 2 1
0 1
industria prelucrătoare

construcţii

transport şi depozitare

administrative şi servicii

învăţămînt
hoteluri şi restaurante
comerţ cu ridicata şi cu

tranzacţii imobiliare
agricultură,silvicultură şi

administraţie publică şi

intermedieri financiare şi
producţia şi furnizarea de

activităţi de servicii
energie electrică

amănuntul

apărare

asigurari
suport
pescuit

Tendință de creștere a numărului de locuri de muncă noi create pentru muncitori în anul 2017 (graficul
3.2.4.) prevede și un deficit de forță de muncă pentru meserii muncitorești în următoarele 12 luni
(graficul 3.2.5.).

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 14

Graficul 3.2.4. Crearea și lichidarea locurilor de Graficul 3.2.5. Raport locuri de muncă create/deficit
muncă în funcție de profesii forță de muncă în următoarele 12 luni
create lichidate locuri noi create deficit de forţă de muncă
4423
6677

4423
3354

1339 981
622 1339

specialişti muncitori specialişti muncitori

Prezența unui deficit de forță de muncă cu meserii muncitorești invocă pentru Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de Muncă activizarea și eficientizarea colaborării cu agenții economici, corelarea formării
profesionale a șomerilor cu meserii muncitorești la necesitatea agenților economici în scopul sporirii
gradului de ocupare a locurilor vacante.

3.3. Așteptările agenților economici privind evoluția economiei în anul 2017

O prognoză a pieţei muncii, se bazează pe aşteptările privind evoluţia economiei naţionale la general sau a
pieţelor bunurilor şi serviciilor în particular. Orice ameliorare a situaţiei privind ocuparea forţei de muncă
va fi determinată de o creştere a cererii de consum pe pieţele bunurilor şi serviciilor. Dat fiind faptul că în
anul 2016 ca rezultat, a unui şir de factori atât interni, precum și externi activitatea sectorului industrial a
stagnat iar investițiile s-au diminuat semnificativ, aşteptările agenţilor economici privind evoluţia cererii
pe piaţa bunurilor şi serviciilor sunt modeste. Rezultatele chestionării agenților economici confirmă
această tendință. Astfel, dacă pentru cca 58% din agenții economici chestionați cererea pe piața
economică față de produse/servicii nu se va modifica în anul viitor, atunci doar 19% au declarat că
cererea se va majora comparativ cu anul precedent.
Totodată, datorită condițiilor climaterice favorabile, volumul producției agricole s-a majorat considerabil.

Graficul 3.3.1. Evaluarea cererii de pe piața bunurilor și serviciilor.

1912 1905
2000
1500 creşte
1000 538 626 538 fără schimbări
402
500 scade
0
în ultimele 12 luni în următoarele 12 luni

În anul 2016 activitatea investițională a înregistrat o descreștere de 5,6% (în prețuri comparabile).
Investitorii privați, care sunt principalul motor al activității investiționale, sunt foarte precauți în această
perioadă, iar investițiile finanțate din străinătate sunt într-o scădere dramatică.
PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 15
Conform estimărilor de prognoză, agenții economici chestionați vor avea un interes redus pentru
investițiile în echipament/tehnică/spații în anul 2017. Situația în crearea locurilor noi de muncă fiind alta.

Graficul 3.3.2. Investiții în următoarele 12 luni.

da nu
498

308
319 224 238
217
149 170
139 124 143 142
117 96
85 147
41 274268 28 33 1120
33
industria prelucrătoare

construcţii

hoteluri şi restaurante

tranzacţii imobiliare

activităţi de servicii
transport şi depozitare

sănătate, asistenţă socială

intermedieri financiare şI
comerţ cu ridicata şi cu

administraţie publică şi
producţia şi furnizarea de

învăţămînt
agricultură,silvicultură şi

administrative
energie electrică
amănuntul

apărare

asigurări
pescuit

4. EVALUAREA TENDINȚELOR DE PE PIAȚA MUNCII DIN 2017

Analizând rezultatele agenților economici chestionaţi pe tipuri activităţi economice putem constata că
tendinţa de creare a locurilor de muncă pentru anul 2017 este în descreştere comparativ cu anul 2016 cu
excepția industriei prelucrătoare și agriculturii, silviculturii și pescuitului (graficul 4.1.).

Graficul 4.1. Crearea locurilor noi de muncă.

1909 în ultimile 12 luni în următoarele 12 luni

1500
1225
881 1041 1028
867
736
395 405 375 319249
215 13088 133 56213 180132 64
35 3
industria prelucrătoare
agricultură,silvicultură

producţia şi furnizarea
construcţii

hoteluri şi restaurante

intermedieri financiare

activităţi de servicii
transport şi depozitare

învăţîmînt
sănătate, asistenţă
comerţ cu ridicata şi cu

administraţie publică şi
de energie electrică

administrative
şI asigururări
socială
amănuntul
şi pescuit

aparare

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 16

 În aspect de zone geografice se atestă următoarele:
Municipiul Chişinău

În scopul elaborării Prognozei Pieţei Muncii pentru anul 2017 în mun. Chişinău au fost intervievaţi 748
agenţi economici, după forma de proprietate: 470 agenţi economici cu capital privat, 210 – capital public
şi 68 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După tipul de activitate economică au fost chestionaţi:

Servicii - 575 agenţi economici;

Industrie - 97 agenţi economici;

Construcţii - 54 agenţi economici;

Agricultură - 22 agenţi economici.

În mun. Chişinău pentru anul 2017 tendinţă de creare a locurilor de muncă este în scădere faţă de anul
2016.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 17

Zona Centru

Au fost intervievaţi 914 agenţi economici, după forma de proprietate: 557 agenţi economici cu capital
privat, 372 – capital public şi 32 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După domeniile de activitate economică au fost chestionaţi:

Servicii - 669 agenţi economici;

Industrie - 115 agenţi economici;

Agricultură - 136 agenţi economici;

Construcţii - 48 agenţi economici.

Pentru anul 2017 în Zona de Centru se observă o tendinţă pozitivă de creare a locurilor de muncă pe
toate activitîţile economice comparativ cu anul 2016.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 18

Zona de Nord

Au fost intervievaţi 899 agenţi economici, după forma de proprietate: 542 agenţi economici cu capital
privat, 329 – capital public şi 28 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După tipul de activitate economică au fost chestionaţi:

Servicii - 593 agenţi economici;

Industrie - 96 agenţi economici;

Construcţii - 41 agenţi economici;

Agricultură - 188 agenţi economici.

Pentru anul 2017 tendinţă de creare a locurilor de muncă în Zona de Nord este pozitivă în special in
industrie.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 19

Zona de Sud

Au fost intervievaţi 536 agenţi economici, după forma de proprietate: 297 agenţi economici cu capital
privat, 218 – capital public şi 21 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După tipul de activitate economică au fost chestionaţi:

Servicii - 374 agenţi economici;

Industrie - 54 agenţi economici;

Construcţii - 18 agenţi economici;

Agricultură - 93 agenţi economici.

Pentru anul 2017 în Zona de Sud tendinţă de creare a locurilor de muncă este pozitivă în industrie şi
agricultură.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 20

Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză

Au fost intervievaţi 190 agenţi economici, după forma de proprietate: 122 agenţi economici cu capital
privat, 58 – capital public şi 10 agenţi economici din altă formă de proprietate.

După tipul de activitate economică au fost chestionaţi:

Servicii - 117 agenţi economici;

Industrie - 32 agenţi economici;

Construcţii - 6 agenţi economici;

Agricultură - 40 agenţi economici.

Pentru anul 2017 tendinţă de creare a locurilor de muncă în este la nivelul anul 2016 cu o uşoară creştere
în industrie.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 21

Total pe ţară tendință de creare a locuri noi de muncă va rămâne la nivelul anului curent, creştere în
agricultură, silvicultură şi pescuit şi industria prelucrătoare.

ACTIVITATE În următoarele 12 luni

AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI PESCUIT
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE
PRODUCȚIA ȘI FURNIZAREA DE ENERGIE
ELECTRICĂ
CONSTRUCȚII
COMERȚ CU RIDICATA ȘI CU AMĂNUNTUL
TRANSPORT ȘI DEPOZITARE
HOTELURI ȘI RESTAURANTE
TRANZACȚII IMOBILIARE
ACTIVITĂȚI DE SERVICII ADMINISTRATIVE
ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ȘI APĂRARE
ÎNVĂȚĂMÎNT
SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

5 . MODULUL „ COMPETENŢE”

În rezultatul chestionării agenților economici au fost evidenţiate 3 constatări, inclusiv cele mai
importante obstacole pentru funcţionarea întreprinderilor:

Trei cele mai importante obstacole pentru funcționarea întreprinderii:

• Etică a muncii
• Cunoştinţe şi competenţe profesionale
• Motivare, iniţiativă şi pro-activitate

Competențele specialiștilor prezintă un obstacol mai mare pentru

funcționarea intreprinderii, decât competențele muncitorilor

Lipsa competențelor la angajații tineri prezintă un obstacol mai mare

decât lipsa competenţelor la angajații cu vârsta de peste 30 ani

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 22

 S-a constatat, ca lipsa competenților la specialiști prezintă un obstacol mai mare pentru funcționarea
întreprinderii decât lipsa competențelor la muncitori, totodată lipsa competenţelor la muncitori sunt
considerate insuficiente mai frecvent decât la specialişti.
% de angajatorii care au indicat insuficiență semnificativă de competențe,
pentru specialişti şi muncitori

Motivare, iniţiativă şi pro-activitate

Competenţe analitice şi de soluţionare a problemelor
Cunoştinţe de operare a calculatorului
Abilitate şi dorinţă de a învăţa lucruri noi
Competenţe numerice
Competenţe de comunicare
Abilitate de a lucra independent
Competenţe de muncă în echipă
Cunoaşterea limbii ruse
Etică a muncii/
Competenţe lingvistice în limba de stat
Cunoştinţe şi competenţe profesionale
Cunoaşterea limbii engleze și a altor limbi străine

0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 12.0 14.0 16.0 18.0 20.0
procente

Muncitori Specialişti

Lipsa competenţelor la specialiştii tineri au un impact mai mare asupra productivităţii companiilor şi
prezintă un obstacol mai mare pentru funcționarea întreprinderii decât lipsa competențelor la muncitori.

Competențe insuficiente, ca un obstacol în calea performanței firmei,

% din răspunsuri în dependență de vârstă angajaților

15%

6%

79%

tinerilor pînă la 30 ani angajaț în vîrstă de peste 30 ani nu este nici o diferență

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 23

Lipsa competenţelor la angajaţii tineri până la 30 ani au un impact mai mare asupra activităţii
întreprinderilor decât lipsa competenţilor la angajaţii cu vârsta peste 30 ani.

Principalele decalaje de competenţe

• Limba engleză și alte limbi străine

• Limba rus

• Motivare, iniţiativă şi pro-activitate

• Competenţe analitice şi de soluţionare a problemelor
• Cunoştinţe de operare a calculatorului
• Abilitate şi dorinţă de a învăţa lucruri noi

Concluzii pe compartimentul competenţe:

■ Etica slabă a muncii, competenţe profesionale (specifice funcţiei ocupate) necorespunzătoare şi
motivarea slabă sunt cele mai mari obstacole pentru funcţionarea întreprinderilor din Moldova;
■ Majoritatea angajatorilor cred că competenţele specialiştilor sunt suficiente, cu excepţia
cunoaşterii limbilor străine, inclusiv rusa;
■ Angajatorii sunt mai puţin satisfăcuţi de competenţele muncitorilor, cărora deseori le lipeşte
motivarea, competenţele analitice şi de soluţionare a problemelor, de operare a calculatorului şi
dorinţa de a învăţa;
■ În mod paradoxal, mai mulţi angajatori cred că competenţele specialiştilor prezintă un obstacol
mai mare pentru funcţionarea întreprinderii lor, decât cele ale muncitorilor;
Este deoarece competențele specialiștilor sunt mai importante pentru funcționarea
întreprinderii.
■ Angajatorii mai des consideră competențele angajaţilor tineri până la 30 ani ca fiind un obstacol
mai mare decât cele ale angajaţilor cu vârsta peste 30 ani;
Cum poate fi sporită capacitatea de angajare și productivitatea forței de muncă din
Moldova:
■ Competențele sociale și comportamentale sunt la fel de importante pentru capacitatea de angajare
ca și competențele profesionale/specifice locului de muncă, însă acestea deseori lipsesc la
lucrătorii tineri

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 24

 ■ În scopul abordării decalajului critic de competențe, sistemele de învățământ și formare trebuie să
acorde mai multă importantă dezvoltării competențelor sociale și comportamentale
– În special, atitudini pozitive fată de locul de muncă: motivare – dorința de a munci mult,
responsabilitate, seriozitate, sârguință și onestitate
■ Însă mesajul despre importanta competențelor sociale și comportamentale trebuie să mai fie
comunicat în mod eficient și studenților, părinților acestora, dar și persoanelor în căutarea unui loc
de muncă
– Studenții și persoanele în căutarea unui loc de muncă trebuie să știe că perspectivele lor
de angajare depind nu doar de competențele lor profesionale/specifice locului de muncă,
dar și de atitudinea lor fată de muncă
■ Sistemul de învățământ secundar, inclusiv învățământul profesional tehnic, ar trebui să acorde
mai multă atenție dezvoltării competențelor cognitive de ordin superior și competențelor
profesionale, care sunt insuficiente
– Gândirea analitică și soluționarea problemelor
– Abilitatea și dorința de a învăța lucruri noi
– Cunoștințe de operare a calculatorului
■ Fără a neglija dezvoltarea competențelor cognitive de bază, în special în rândul elevilor/studenților
dezavantajați
– Competente numerice, lingvistice și de comunicare
■ Sistemul de învățământul terțiar ar trebui să acorde mai multă atenție dotării studenților cu
competențe lingvistice corespunzătoare
– În special, cunoașterea practică a limbii engleze

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

Situația pe piața muncii, precum și rezultatele chestionării agenților economici privind evaluarea cererii și
ofertei forței de muncă inclusiv compartimentul competenţe conduc la următoarele concluzii:

1. Economia Republicii Moldova chiar dacă a dat primele semne de revigorare, continuă să fie
vulnerabilă, în faţa unui şir de factori atât interni precum şi externi. Ca rezultat, activitatea sectorului
industrial a stagnat, investiţiile s-au diminuat semnificativ. Totodată, datorită condiţiilor climaterice
favorabile, volumul producţiei agricole s-a majorat considerabil. De asemenea apar primele semne de
ameliorare în comerţul exterior.

2. În situația în care populația aptă de muncă este concentrată mai mult în mediul rural, locurile noi de
muncă se creează, primordial în mediul urban.

3. Formarea profesională realizată de școlile profesional - tehnice nu întotdeauna corelează cu exigențele

contemporane ale pieței muncii.

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 25

4. Competențele sociale și comportamentale sunt la fel de importante pentru capacitatea de angajare ca și
competențele profesionale/specifice locului de muncă, însă acestea deseori lipsesc tineri.
5. În scopul abordării decalajului critic de competențe, sistemele de învățământ și formare profesională
trebuie să acorde mai multă importantă dezvoltării competențelor sociale și comportamentale.

Reieșind din aceste concluzii, pot fi formulate următoarele recomandări care ar contribui la
ameliorarea situației de pe piața muncii și la echilibrarea cererii cu oferta forţei de muncă:

 promovarea unor politici economice capabile să contribuie la crearea locurilor de muncă

competitive și atractive, fapt ce ar conduce la creșterea nivelului ocupării, reducerea șomajului
de lungă durată, în special în rândul tinerilor, precum și din mediul rural;
 identificarea și finanțarea sectoarelor economice care să poată genera ocuparea durabilă a
forței de muncă;
 stimularea antreprenorialului și susținerea creării de IMM, în mediul rural, capabile să creeze
cât mai multe locuri de muncă productive și competitive;
 implementarea pe scară largă a masurilor active de ocupare în scopul asigurării echilibrului pe
piața muncii și combaterii șomajului structural și sezonier, în special în mediul rural.
Diversificarea domeniilor de activitate în localitățile rurale pentru reducerea exodului forței de
muncă;
 gestionarea cât mai eficientă a locurilor de muncă vacante;
 informarea în masă a populației privind situația de pe piața muncii, precum și necesitatea de
forţă de muncă stipulată în Prognoza pieței muncii și Barometrul profesiilor;
 utilizarea cât mai eficientă a Barometrului profesiilor pentru anul 2017 în vederea identificării
ofertei educaționale atât pentru învățământul vocațional, cât și pentru structurile ANOFM;
 implementarea largă a sistemului de orientare profesională la toate nivelurile de studii (scoală,
liceu, universitate) și formare profesională continuă;
 gestionarea eficientă a fenomenului de migrație a forței de muncă, elaborarea măsurilor de
politici axate pe transformarea migrației de muncă dintr-o problemă într-o sursă de dezvoltare,
precum și integrarea persoanelor reîntoarse pe piața muncii din țară;
 elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem eficient de educație și formare continuă în
scopul menținerii și dezvoltării capitalului uman existent. Reajustarea structurii și conținutului
programelor de studii liceale, secundare, profesionale și universitare în conformitate cu
exigențele companiilor și ale pieței muncii.
 sistemul de învățământ secundar, inclusiv învățământul profesional tehnic, ar trebui să
acorde mai multă atenție dezvoltării competențelor cognitive de ordin superior și
competențelor profesionale, care sunt insuficiente

 sistemul de învățământul terțiar ar trebui să acorde mai multă atenție dotării studenților cu
competențe lingvistice corespunzătoare

 mesajul despre importanta competențelor sociale și comportamentale trebuie să mai fie

comunicat în mod eficient și studenților, părinților acestora, dar și persoanelor în căutarea unui
loc de muncă

BAROMETRELE PROFESIILOR PENTRU ANUL 2017, INCLUSIV PE ZONE

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 26

Barometrul profesiilor pentru anul 2017, total pe republică
specialişti
Şanse înalte de Şanse reduse de
Balanţă
angajare angajare
Medic Administrator Agronom
Asistent medical Contabil Zootehnician
Asistent social comunitar Inginer (diverse ramuri) Bibliotecar
Controlor calitate Inspector credite Arhitect
Manager în comerţ Electrician secţie Logoped
Farmacist Tehnolog Pictor
Agent asigurări Manager (în diverse ramuri) Inginer telecomunicaţii
Inginer programator/ Inspector vamal Chimist
programator software
Instructor sportiv Psiholog Ecolog
Consultant Economist
Profesor în învăţământul Jurisconsult
liceal, postliceal
Educator în învăţământul Felcer laborant
preşcolar
Medic veterinar

Barometrul profesiilor pentru anul 2017, total pe republică

muncitori
Şanse înalte de Şanse reduse de
Balanţă
angajare angajare
Cusător (în industria Lăcătuş electrician la repararea Electromecanic
uşoară/confecţiilor) utilajului electric ascensoare
Operator calculatoare Lăcătuş – instalator tehnică Electromontor
electronice sanitară telecomunicaţii
Chelner - barman Lăcătuş la repararea Liftier
automobilelor
Brutar Operator la staţii de alimentare Telefonist
Bucătar - cofetar Operator în sectorul de Strungar
producţie
Vânzător Electrogazosudor Mașinist la excavator

Casier în sala de comerţ Pietrar-zidar Maşinist buldozere

Ajutor educator
Legător filoane, cabluri şi
conductori
Montator
Confecţioner articole din
piele şi înlocuitori
Tencuitor – zugrav Maşinist macarale
Tâmplar – dulgher Pomicultor
Placator cu plăci Tractorist
Betonist

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 27

 Modelator aluat Cizmar-confecţioner
încălţăminte la comandă
Gardian public Frizer
Taxator Manichiuristă
Conducător auto
Viticultor

Mun. Chişinău

Barometru profesiilor pentru anul 2017, municipiul Chişinău

specialişti
Şanse înalte de angajare Balanţă Şanse reduse de
angajare
Asistent medical Administrator Agronom
Medic de specialitate Asistent social comunitar Arhitect
Agent comerţ Farmacist Incasator
Casier Felcer Inginer protecţia
muncii şi tehnica
securităţii
Conducător cerc Lucrător social Inginer telecomunicaţii
Consultant vânzări Medic de specialitate Inginer-proiectant

Contabil Ofice-manager Inspector serviciu

personal
Educator Profesor în învățământul Jurisconsult
liceal, postliceal
Electrician sector Secretară Logoped
Gardian public Specialist bancar Manager în activitatea
de turism
Inginer (diverse ramuri) Specialist resurse umane Modelier-constructor
Inginer-programator Tehnolog Pictor
Inspector poliție Traducător Psiholog
Manager (în comerț) Economist
Operator ghișeu bancă

Barometru profesiilor pentru anul 2017, municipiul Chişinău

muncitori
Şanse înalte de angajare Balanţă Şanse reduse de
angajare
Cusător (industria Controlor calitate Lăcătuș-reparator
uşoară/confecţiilor )
Confecționer articole de Dulgher Armator
marochinărie
PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 28
 Ajutor educator Brutar Conducător încărcător
Bucătar - cofetar Bucătar auxiliar Electromecanic
ascensoare
Casier în sala de comerț Bufetier Electromontor
telecomunicaţii
Chelner-barman Călcător Cameristă
Electrogazosudor Chioşcar Garderobier
Lăcătuș-instalator tehnica Conducător auto Lăcatuş la lucrările de
sanitară asamblare mecanică
Lăcătuş electrician la Fierar - betonist Liftier
repararea utilajului electric
Legător filoane, cabluri și Frizer Magaziner
conductori
Mecanic auto Manichiuristă Montator dispozitive şi
aparate radioelectronice
Tencuitor, zugrav Puitor-ambalator Operator în sala de
cazane
Tâmplar Rihtuitor feţe încălţăminte Strungar
Vânzător Pietrar-zidar Telefonist
Operator la calculatoare Țesător Tractorist
electronice
Zona Centru

Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Centru

specialişti
Şanse înalte de angajare Balanţă Şanse reduse de
angajare
Asistent medical Contabil Arhitect
Medic medicină generală Manager (în alte ramuri) Merceolog
Farmacist Bibliotecar Agronom
Asistent social comunitar Psiholog Zootehnician
Felcer Tehnolog Inginer ecolog
Profesor în învăţământul Inginer mecanic Cosmetician
liceal,postliceal
Educator în învăţământul Inginer cadastral Logoped
preşcolar
Manager în comerț Inginer (diverse ramuri) Chimist
Programator Şef depozit
Maistru Economist
Inspector de poliţie Psiholog
Casier în sala de comerţ Jurisconsult
Secretar Medic veterinar

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 29

 Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Centru
muncitori

Şanse înalte de angajare Balantă Şanse reduse de

angajare
Cusător (industria uşoară Conducător auto Telefonist
/confecţiilor)
Încheietor (tricotaje) Pietrar- zidar Aparatist
Confecţioner articole din piele Cizmar-confecţioner Maşinist în sala de cazane
incălţăminte la comanda
Ajutor educator Lacătuş la asamblarea Apicultor
construcţiilor
Brutar Tractorist Silvicultor
Bucătar - cofetar Lacătuş la repararea Brodeză
automobilelor
Chelner- barman Electrogazosudor Cameristă
Preparator îngheţată Lăcătuş-instalator tehnică
sanitară
Vânzător Electrogazosudor
Operator la calculatoare Pomicultor
electronice
Viticultor Frizer
Manichiuristă
Grigfier

Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Nord

specialişti

Șanse înalte de angajare Balanţă Șanse reduse de

angajare
Medici de specialitate Controlor calitate Electromontor
Inginer Asistent medical Grefier
Agent de asigurare Laborant Modelier
Manager în comerţ Energetician Asistent parental
Agent comerţ Gardian public Farmacist
Programator Contabil Psiholog
Maistru instruire de producţie Economist Agronom
Educator în învăţământul Jurisconsult Tehnician
preşcolar
Asistent social comunitar Zootehnician
Bibliotecar
Arhitect

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 30

 Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Nord
muncitori
Șanse înalte de angajare Balanţă Șanse reduse de
angajare
Cusător (industria Controlor calitate Frezor
uşoară/confecţiilor)
Montator în producţia de Lăcătuș automatică şi aparate Strungar
cabluri de măsură și control
Operator în sectorul de Betonist Liftier
producție
Agent comerț Plăcător cu plăci Tâmplar
Bucătar - cofetar Tencuitor Brodeză
Ajutor de educator Electrogazosudor Aparatist
Vânzător Electrician sector Dulgher
Reglor utilaje Casier în sala de comerţ Frizer
Operator la mașini cu Lăcătuș-electrician Silvicultor
comanda program
Asamblor Lăcătuș instalator tehnică Expeditor
sanitară
Imprimator desen Conducător auto Pomicultor
Operator la calculatoare Mecanic reparare
utilaje
Pietrar-zidar
Chelner - barman
Tractorist
Operator în sala de cazane
Zona de SUD

Barometru profesiilor pentru anul 2017, Zona Sud

specialişti
Şanse reduse de
Şanse înalte de angajare Balanţă
angajare
Contabil Manager (în comerţ) Electrician secţie
Medic Farmacist Medic veterinar
Asistent medical Economist Arhitect
Agent comerţ Psiholog Mecanic
Inspector patrulare Administrator Administrator sisteme
informatice
Inspector de poliţie Asistent social comunitar Felcer
Consultant (diverse domenii) Jurisconsult
Asistent social Inginer
Educator în învăţământul Agronom
preşcolar
Poliţist de frontieră

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 31

 Profesor în învăţământul
gimnazial şi liceal

Barometrul profesiilor pentru anul 2017, Zona Sud

muncitori
Şanse reduse de
Şanse înalte de angajare Balanţă
angajare
Cusător (industria Electrogazosudor Electromontor
uşoară/confecţiilor) telecomunicaţii
Încheietor (tricotaje) Tâmplar – dulgher Liftier
Termofinisor confecţii Lăcătuş la repararea Telefonist
automobilelor
Lansator produse Conducător auto Masinist la exavator

Tricoter manual Operator în sala de cazane Maşinist buldozere

Vânzător Dulgher Maşinist macarale
Bucătar - cofetar Tractorist Pomicultor
Casier în sala de comerţ Lăcătuş la exploatarea şi
repararea utilajelor cu gaze
Gardian public Manichiuristă
Chelner - barmen
UTA Găgăuzia

Barometru profesiilor pentru anul 2017, UTA Găgăuzia

specialişti
Şanse înalte de angajare Balanţă Şanse reduse de
angajare
Contabil Laborant- chimist Agronom

Inspector unitate militară Tehnolog vinificaţie Medic veterinar

Casier bancă Medic Zootehnician

Educator în învăţământul Asistent medical Economist

preşcolar

Controlor calitate Inginer mecanic Profesor învăţământul

primar
Manager (în diverse ramuri) Profesor în învăţământul Agent de asigurare
liceal
Asistent social Programator Bibliotecar

Farmacist Biolog

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 32

 Barometru profesiilor pentru anul 2017, UTA Găgăuzia
muncitori
Şanse înalte de angajare Balanţă Şanse reduse de
angajare
Cusător (industria Conducător auto Finisor
uşoară/confecţiilor)
Termofinisor articole de Prelucrător vin şi vin brut Agăţător
îmbrăcăminte
Vânzător Operator la linie în industria Maşinist - macaragiu
alimentară
Casier în sala de comerţ Agent pază Maşinist la excavatorul
cu o singură cupă
Bucătar - cofetar Operator sala de cazane Fierar

Chelner - barman Controlor materiale şi articole

Brutar Plăcător cu plăci
Viticultor Electrician sector
Tâmplar - dulgher
Tractorist

PROGNOZA PIEŢEI MUNCII 2017 33