Sunteți pe pagina 1din 1

Comportamentele sau procesãrile cognitive care nu sunt influenţate de cunoştinţele de care

dispune subiectul se numesc cognitiv-impenetrabile.


Exemplu. Reprezentativ pentru acest tip de procesare este extragerea contururilor unui obiect
pe baza variaţiei intensitãţii luminii. Modulele şi arhitectura cognitivã sunt cognitiv-
impenetrabile. Prelucrarea stimulilor de cãtre sistemul cognitiv se poate realiza: a) pornind de
la caracteristicile fizice sau de suprafaţã (contur, culoare, texturã deplasare în spaţiu etc) spre
cele semantice sau funcţionale (categoria din care face parte stimulul, semnificaţia, funcţia sa
într-un scenariu etc). Acest tip de prelucrare, vectorizatã de jos în sus, de la palierele periferice
ale sistemului cognitiv spre cele centrale se numeşte analiza ascendentã a stimulului (bottom-
up, data-driven processing). O abordare ascendentã va începe cu stimulii şi abia dupã ce
aceştia au fost prelucraţi, intrã în joc alţi factori. Ea este impregnatã de caracteristicile fizice
ale stimulilor şi de proprietãţile modulelor cognitive periferice. Exemplu. Modelul procesãrii
ascendente susţine cã învãţarea cititului presupune parcurgerea urmãtoarelor etape: literele şi
sunetele pe care acestea le reprezintã, apoi cuvintele, apoi sunetele corespunzãtoare acestora
şi semnificaţia lor şi numai dupã aceea contextul şi sensul întregului text. b) pornind de la
baza de cunoştinţe a subiectului. Acest tip de prelucrare se numeşte analizã descendentã (top-
down). Analiza descendentã este generatã de baza de cunoştinţe a subiectului (knowledge
driven). Ea are drept fazã iniţialã cadrul contextual în care se realizeazã procesarea, adicã
nevoile şi dorinţele subiectului şi împrejurãrile fizice, şi numai dupã aceea ia în consideraţie
detaliile caracteristice ale stimulului care urmeazã sã fie prelucrat. Exemplu. Abordarea
descendentã a învãţãrii cititului la copii, susţine cã au loc în primul rând predicţii asupra
textului în totalitate, în funcţie de context şi de alte repere. Ipoteza astfel formulatã este
confruntatã cu probele evidente, care includ contextul, apoi cuvintele şi abia dupã aceea
literele care formeazã cuvintele. Universitatea Ecologica Bucuresti – Facultatea de Psihologie
si Stiinte Cognitive
___________________________________________________________________________
17 In recunoaşterea unui cuvânt concurã analiza ascendentã (prelucrarea contururilor literelor,
a mãrimii şi formei lor, a grupãrii lor într-un gestalt unic pe baza proximitãţii spaţiale) cu cea
descendentã (inferenţe generate de cunoştinţe de limba românã) (vezi cursul 4, pct. 2.2.).