MUNICIPIUL TARGU-JIU

Student: Stoica Alina Elena

 1. Caracteristici generale

Municipiul Tg-Jiu, situat la poalele Muntilor Paring, in depresiunea cu aceeasi nume si la raspintia
drumurilor ce leaga Oltenia de Transilvania (DN66) si municipiul Dr. Tr. Severin si Rm. Vilcea (DN 67)
isi datoreaza schimbarea statutului sau economic, din oras cu inclinatii mai mult negustoresti din
perioada interbelica, in principalul centru industrial al judetului Gorj, atit reorganizarii administrative
din 1968, cind Tg-Jiu devine municipiu resedinta de judet, cit si politicii anilor ’60 - ’70 de dezvoltare
echilibrata a tuturor zonelor tarii, prin industrializare masiva. Regresul economiei nationale survenita
dupa 1989 a produs transformari importante si in evolutia municipiului Tg-Jiu.

2.INDUSTRIA SI INFLUENTA SA ASUPRA ELEMENTULUI

DEMOGRAFIC

Targu-Jiul a cunoscut dezvoltarea industriala incepind din sec. al XIX-lea. Din 1832 s-a infiintat
aici o fabrica de portelan, urmata de o alta de acelasi fel in 1846, care au durat pina in 1863, lasind in
cartierele orasului ateliere de olarie, binecunoscute pina de curind. La inceputul secolului s-a infiintat
o scoala de ceramica (1901) cu ateliere proprii. In anii 1940 s-au construit fabrici ca cea de produse
refractare, “Unirea”, de confectii, “Apaca”, de tigarete, “CAM” si de marmelada, fiecare avind un
numar mic de muncitori. S-au dezvoltat atelierele de artizanat ale “Ligii Femeilor Gorjene” profilate
pe covoare, cusaturi, tesaturi, tipografii si librarii incepind din 1880.

La 31 oct. 1948 a fost terminata linia ferata Bumbesti-Livezeni care facea legatura orasului
spre N tarii si care a deschis largi perspective de dezvoltare prin punerea in valoare economica a
resurselor intregii zone de N a Olteniei. In anii urmatori, orasul primeste un pronuntat caracter
industrial, prin exploatarea lemnului, pietrei de var, argilei, petrolului, carbunelui. In 1959 s-au pus
bazele primului complex industrial al orasului, Combinatul de Prelucrare a lemnului cu 5 fabrici
(placaj, cherestea, parchet, mobila, placi aglomerate), iar in 1960 Combinatul de lianti si azbociment
Barsesti (var, ciment, azbociment), fabrica piine.

Orasul Tg-Jiu dispune de 2 platforme industriale : in N ARTEGO S.A. , STARGLASS S.A.,

GORJPAN S.A., GRIMEX S.A. si in S termocentrala Romanesti.

Industria, principalul sector economic al orasului, a cunoscut o diminuare semnificativa ca

pondere in productia industriala judeteana, de la 23,1% in 1991 la 15,1% in 1992. Scaderea
numarului intreprinderilor industriale cu 8 unitati in acelasi interval de timp, accentueaza tendinta de
restringere a activitatilor industriale, tendinta exprimata cifric si in reducerea numarului de salariati
din acest sector in ultimii 5 ani, astfel :

Numarul mediu al salariatilor din industrie

1989 1990 1991 1992 1993

total 24021 21955 19558 17892 17000

ind. extractiva 306 308 235 228 202

ind. prelucratoare 22707 20636 18310 16631 15782

termica,gaze,apa 1008 1011 1013 1033 1016

Cea mai importanta reducere a numarului de salariati s-a inregistrat in industria extractiva si
prelucratoare.

Prinicpalele ramuri industriale, cu reprezentare semnificativa in valoarea productiei orasului

sunt : industria alimentara, cauciuc, mase plastice, materiale de constructii, exploatarea si
prelucrarea lemnului, textile si incaltaminte, sticla.

Analiza comparativa a ponderii acestor ramuri in valoarea productiei industriale a orasului,

pentru perioada 1989 - 1993 indica o oarecare stabilitate in ierarhia ramurilor. Astfel, industria
alimentara, materialele de constructie si exploatarea si prelucrarea lemnului pastreaza o constanta in
evolutia lor. Cele mai mari salturi negative se inregistreaza in industria construitoare de masini si
usoara, iar industria chimica, prin productia de articole tehnice din cauciuc, cunoaste o permenenta
crestere a ponderii sale in valoarea productiei industriale a orasului.
 Ca aspect pozitiv, se remarca redresarea productiei in intreprindeirle din industria
construitoare de masini, unde, dupa o scadere la jumatate a aportului ramurii in 1991 fata de 1989,
are loc o crestere cu 5% in 1992.

Ponderea principalelor ramuri in valoarea productiei industriale (%)

ramuri industriale 1989 1990 1991 1992 1993

ind.alimentara 21,4 17,9 22,1 21,2 25,2

ind. chimica 10,1 12,6 19,0 21,3 22,8

ind.mat.de constructii 22,4 25,6 19,0 20,1 18,3

ind.constr.de masini 22,4 18,2 10,0 15,4 12,7

ind.prelucrare a lemnului 8,9 8,1 9,1 8,1 7,5

ind.textila,confectii si

incaltaminte 7,4 11,10 5,9 2,9 2,2

ind. sticlei 1,5 1,4 1,6 1,7 1,8

 Caractersitica industriei orasului Tg-Jiu este diversitatea si dezvoltarea aproximativ egala a
ramurilor sale ; 4 din cele 7 ramuri principale detinind ponderi intre 15% - 20%, tendinta ce se
manifesta constant din 1989 pina in prezent.

Prinicpalele produse realizate de industria din Tg-Jiu apartin ramurilor susmentionate si se

grupeaza astfel :

a) in industria alimentara se prelucreaza carne, lapte, sfecla, produse preparate din carne,
lapte de consum, brinzeturi, produse zaharoase, bere, produse de panificatie

b) industria materialelor de constructii realizeaza camizi si blocuri, var, ciment, prefabricate

din beton armat

c) industria de prelucrare a lemnului inscrie printre produsele specifice placaje din lemn, placi
aglomerate

d) confectii si textile se realizeaza in industria textila si confectii

e) industria sticlei este reprezentata prin produse de sticl cea fina (portelan, cristal)

f) industria construitoare de masini este axata pe productia de masini unelte, prelucrarea

metalelor si reparatii utilaj minier

g) industria chimica realizeaza articole tehnice din cauciuc.

Din analiza evolutiei productiei principalelor produse enumerate mai sus pe perioada 1989 -
1993 se deduc urmatoarele :

- exista produse a c productie s-a mentinut in timp, avind valori apropiate incei cinci ani supusi
analizei ;

- exista produse a caror productie a scazut la jumatate si chiar mai drastic : ciment, brinzeturi,
prefabricate din beton armat, placaje-lemn, lapte de consum ; aceste produse se caracterizeaza prin
tendinta permanenta de scadere de la un an la altul ;

- produse ca varul, caramizile si blocurile ceramice PAL cunosc o productie oscilanta, cu

scadere in prima jumatate a perioadei analizate si crestere in cea de-a doua (chiar daca nu s-au
depasit valorile initiale inregistrate la inceputul perioadei)

- dublarea productiei de carne si preparate din carne in primul an al tranzitiei economiei

rominesti si mentinerea acestei productii in urmatorii ani, ceea ce indica o cerere constanta si
ridicata a produselor respective, dar si existenta unei posibilitati de ofertare ;

- efectele economiei de piata, consecintele eficientizarii procesului de productie si distributia

au determinat ca produsele incluse in categoria celor cu evolutie constanta buna sa inregistreze si ele
oscilatii in intervalul perioadei de analiza ;
 - scaderea alarmanta a productiei la brinzeturi si lapte de consum (de cca. 4 ori) este
consecinta distrugerii retelei de colectare a materiei prime de la populatie.

Analiza asupra evolutiei productiei principalelor produse industriale pierde din consistenta din
lipsa datelor pentru doua din ramurile industriale ce au suferit cele mai mari modificari in perioada
analizata : industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor si industria chmica, aflate in
pozitie diametral opusa privind evolutia ponderii lor in valoarea productiei industriale a orasului Tg-
Jiu.

Dezvoltarea de perspectiva a industriei in Tg-Jiu are e ramurile profitabile care au cunoscut

deja cresteri de rentabilitate : industria chimica si alimentara.

Retehnologizarea unor fluxuri de productie din industria lemnului, precum si imbunatatirea

activitatii de marketing si management pot fi solutii in vederea imbunatatirii activitatii si a acestor
doua ramuri.

Reprofilarea in unele unitati ale industriei constructiilor de masini (URUM Tg-Jiu) este necesara
datorita diminuarii accentuate a cererilor pentru produse finite, pe de o parte si imposibilitatii
asigurarii cu materie prima pe de alta parte.

Industria prelucrarii materialelor de constructii si-ar putea largi activitatile si prin prelucrarea
marmorei existente in vecinatatea Lainicilor.

Diversificarea sortimentelor la unele produse prelucrate din lemn (mobila sculptata), ce au

desfacere pe plan intern si extern, poate reprezenta o posibilitatate d emarire a locurilor de munca
din aceasta ramura, in conditii de profitabilitate.

Principalele unitati economice de productie si obiectul lor de activitate, structurate pe

sectoare economice, sunt : industria prelucratoare cuprinde STARGLASS S.A. (obiecte din sticla) ;
ARTEGO S.A. (articole tehnice din cauciuc) ; ROSTRAMO S.A. (prelucrarea lemnului) ; IEPPL
(intreprindere forestiera) ; UNIREF (produse refractare) ; MACOFIL S.A. (prefabricate din beton si
ceramica) ; IRGO S.A. (statie asfaltare) ; ROMCIM S.A. (combinat de lianti si azbociment) ; PRELMET
(prelucrarea metalelor) ; URUM S.A. (reparatii utilaj minier) ; MIRFO S.A. (masini unelte) si vinificatia
cuprinde : BERGO S.A. (fabricarea berii) ; TIGARETA S.A. (fabricarea tigaretelor) ; GORJPAN S.A.
(morarirt si panificatie) ; LACTIL S.A. (lapte de consum si produse lactate).

Avand in vedere ca activitatea extractiva este restrinsa in raza municipiului, scaderea in raza
municipiului, cu 100 persoane, a numarului de salariati in 1993 fata de 1989 nu reprezinta obligatoriu
o consecinta a unor disfunctionalitati economice, asa cum se intimpla in cazul scaderii numarului
salariatilor in industria prelucratoare (cu cca. 7000 persoane in acelasi interval de timp).

Din coroborarea informatiilor despre numarul populatiei active (recensamintul din 1992) cu
cele despre somaj si cu numarul salariatilor, se constata ca scaderea numarului de salariati nu este
direct proportionala cu cresterea numarului somerilor, una din cauzele importante fiind numarul
relativ mare al persoanelor angrenate in diferite activitati, fara a fi salariati si nici inscrisi la oficiile
fortei de munca ca someri.
 Din datele recensamintului privind populatia activa rezulta ca sectorul privat (individual si
asociativ) este inca slab dezvoltat, reprezentind 1,9% din populatia activa totala din industria
prelucratoare. Informatii mai recente indica o extindere a privatizarii si in sectorul industrial, mai ales
pentru intreprinderi mai mici sau activele celor de talie mare.

Analiza numarului somerilor pe meserii indica preponderenta meseriilor regasite in industrie :

lacatus mecanic, sudor, timplar, zidar. Aceasta situatie coroborata cu lista locurilor vacante din
evidenta oficiilor fortei de munca evidentiaza inca odata o oferta mai mare de posturi pentru
persoanele calificate (chiar cu studii superioare) decit cererea din rindul somerilor.

O alta caracetrsitica reiesita din cele doua situatii o reprezinta existenta pe ambele liste a
meseriilor pretabile pe activitati de servicii, atit pentru populatie cit si pentru unitati economice, ceea
ce ofera premise dezvoltarii acestui sector. Organizarea activitatilor de servicii pe cont propriu in
sistem privat individual sau asociativ necesita conditii de initiere si desfasurare (capital, sediu,
angajati competenti) care sunt mai greu de realizat, populatia neasumindu-si in cele mai multe cazuri
riscurile ce decurg din declansarea unei astfel de activitati.

Poluarea industriala in oras se datoreaza in principal combinatului de lianti si azbociment

ROMCIM S.A. - ci rezerva ca in anul curent grupul francez care a intrat in posesia acestei intreprinderi
a instalat penttru prima oaraa de la existenta ei un filtru care absoarbe aprox. 90 % din poluanti,
intreprinderii de articole de cauciuc ARTEGO S.A., unitatii de prelucrare a lemnului ROSTRAMO S.A.
care infesteaza apa Jiului si aerul cu noxe de hidrocarburi, pulberi sedimentabile, derivati din azot,
MACOFIL (prefabricate din beton si ceramica) si GORJPAN S.A. (panificatie)polueaza aerul cu CO2.

3. Analiza dinamicii spatiului comercial

In judetul Gorj, cea mai mare parte a cifrei de afaceri este realizata de firmele din
domeniul comertului. Astfel, cifra de afaceri a frimelor a avut un parcurs fluctuat, dar
ascendent de la sfarsitul perioadei comuniste pana in 2011. Din 2011 aceasta inregistreaza a
scadere constanta pana in prezent raportandu-ne la cifra totala, dar in crestere pentru unele
firme din domeniul productiei si furnizarii de energie elextrica si termica, gaze, apa si aer
conditionat. Un rol important l-a avut si domeniul industriei extractive, care a inregistrat o
cifra de afaceri crescanda incepand cu anul 2010.

Cifra de afaceri a firmelor din municipiul Targu Jiu

Din punct de vedere al tipologiei functionale a oraselor, Targu Jiu facea parte in 2002
din categoria oraselor de servicii si industriale, ca urmare a declinului industriei si accentuarii
procesului de tertializare. Este de fapt o revenire a functionalitatii urbane, ca tipologie, la
coordonatele anului 1930, cand orasul era dominat de activitatile tertiare. La acel momentu
orasul avea activitati comerciale importante, asa cum sugereaza si numele. Activitatile
industriale erau putin prezente in economia orasului. Acest lucru se schimba radical in
perioada urmatoare prin reducerea activitatii gricole si de servicii si cresterea celei industriale.

Din punct de vedere al functionalitatii urbane, Targu Jiu a fost un oras industrial pana
in 1992, in timpul dezvoltarii socialiste. Dupa 1992, restructurarea economica a fost
caracterizata de coordonatele normale ale perioadei de tranzitie, de reducere a activitatii
industriale si de expansiune a celor de servicii si comert.

Structura activitatilor economice prestate de agentii economici din Tragu Jiu a suferit
schimbari in perioada 2002-2016, respectiv sectorul secundar a inregistrat o crestere mare in
defavoarea sectorului primar. Evolutia a fost determinata de masurile de reorganizare a
producatorilor de energie electrica de sub autoritatea Ministerului Economiei, Comertului si
Mediului de Afaceri.

4.Structura actuala a spatiilor industrial si comerciale

 Dinamica indicatorilor privind forta de munca, dupa aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana, a urmat tendintele nationale, fiind influentata initial de cresterea economica(2007-
2008) si apoi de o descrestere economica datorata crizei economico-financiare instaurate la
nivel comunitar.

Numarul salariatiilor la nivelul judetului Gorj a scazut in perioada 1990-2016 cu 114%

de la 157,180 la 73,343 salariati, ca de aftfel si la nivelul municipiului Targu Jiu.

Evolutia numarului de salariati Targu Jiu