Cum funcționează DIETA KETOGENICA?

Daca mancam glucide, creste nivelul de insulina, ceea ce determina

aparitia senzatiei de foame.
Glucidele se gasesc in paine, paste, cartofi, orez, fructe dulci ( mere
golden, pere, struguri, banane, nectarine, mango), fructe uscate si confiate,
sucuri dulci, zaharoase, fainoase, cofetarie, patiserie.
Acestea aduc zilnic un aport de 250-500 grame de zahar, ceea ce este
foarte mult, tinand cont ca in sange sunt in mod constanta 2-5 gramede
zahar.
Limitand consumul de carbohidrati la 20 gr. pe zi, deci renuntand la
alimentele bogate in glucide, organismul intră într-o stare cunoscută sub
numele de cetoză (sau ketoza, de unde si numele dietenei KETOGENICE),
în care atât grăsimea din alimentatie, cât și cea depusă în exces pe corp sunt
transformate în cetone în ficat și folosite drept combustibil pentru creier și
mușchi. Această dietă forțează corpul să se energizeze singur cu ajutorul
grăsimilor, nu al zahărului, și prezintă o serie de beneficii pentru sănătate..
In starea de ketoza, arde grăsimea, generând cetone, ca produs
secundar. Ketoza nu ar trebui confundată cu boala ce amenință viața,
cetoacidoză, ce se observă la pacienții cu diabet de tip 1. Atunci când vă
aflați în ketoză, cetonele și grăsimea pe care le mâncați și care se
depozitează în corp devin sursă principală de combustibil pentru creier,
inimă și musculatură. Dietele ketogenice îi pot ajuta pe epileptici să aibă un
mai bun control asupra crizelor, iar mulți dintre cei care sunt la dietă
folosesc acest regim pentru a ajuta la arderea grăsimilor. Ketoza are un efect
de suprimare a apetitului, ceea ce vă poate ajuta să nu vă abateți de la dietă.
Dietele ketogenice, făcute populare de către cardiologul din New York,
Robert C. Atkins, la începutul anilor 1970, promit pierderea rapidă în
greutate celor care elimină cea mai mare parte a carbohidraților în favoarea
mai multor proteine și grăsimi sănătoase. Variațiile acestei dietei bazate pe
reducerea consumului de carbohidrați au apărut încă din anii imediat
următori publicării de către Atkins a lucrării „Dr. Atkins Diet Revolution”, în
1972. Adepții acestor diete induc în mod intenționat o stare de ketoză
moderată pentru a arde o parte din grăsimea depusă pe corp.
Proprietăți neuroprotectoare
Utilizarea dietelor ketogenice în tratamentul simptomatic al epilepsiei a
avut loc înainte de folosirea acestor diete pentru slăbit, datând încă de la
începutul secolului 20. Deși cercetătorii încă nu înțeleg pe deplin
mecanismul implicat, oamenii de știință sunt de părere că cetonele
furnizează un combustibil mai eficient către creier și oferă un grad crescut
de protecție împotriva degradării celulelor cerebrale. Într-un raport asupra
cărților de specialitate referitoare la relația dintre ketogeneză și
neuroprotecție, o echipă de cercetători americani au realizat teste clinice
pentru a vedea cum dietele ketogenice pot fi de folos pacienților cu
Alzheimer, Parkinson, infarct și leziuni grave ale creierului. Aceștia au
publicat raportul în septembrie 2006, în revista „Behavioural
Pharmacology”.

Îmbunătățește controlul glucozei la

diabetici
Cercetătorii de la Duke University au comparat proprietățile de control
al glucozei ale dietei ketogenice sărace în carbohidrați cu cele ale dietei cu
un indice glicemic redus și calorii puține, în studiul unui grup de pacienți
bărbați, cu obezitate și diabet de tip 2. După o perioadă de cercetare de 24 de
săptămâni, pacienții care urmau dieta ketogenică au prezentat o mai mare
îmbunătățire a controlului glicemic, precum și o reducere substanțială a
medicației sau chiar eliminarea ei, spre deosebire de pacienții care au urmat
o dietă cu un indice gliccemic redus. Cercetătorii au publicat rezultatele într-
un număr din 2008 al revistei „Nutrition & Metabolism”.

Principiu de bază al dietei ketogenice:

Eliminăm alimentele bogate în
carbohidrați
Potrivit Food and Agriculture Organization, pentru a ajunge la starea
de ketoză, trebuie să reduceți aportul de carbohidrați la sub 50 g pe zi.
Maoritatea americanilor mănâncă în medie 300 g de carbohidrați pe zi, astfel
că zahărul obținut în urma digesiei carbohidraților constituie principala lor
sursă de energie.
Pentru a ajuta organismul să treacă la arderea grăsimilor și să ajungă la
ketoză, eliminați toate cerealele, inclusiv pe cele de la micul dejun, pâinea
albă, pastele din grâu (le puteți alege pe cele din konjac), orezul și batoanele
granola; zahărul din deserturi, produse de patiserie, gemuri, siropuri și
băuturi; legumele bogate în amidon, precum cartofii piure, prăjiți, copți,
precum și porumbul; fructele; laptele.

Limitați carbohidrații

Puteți consuma până la 20 g de carbohidrați pe zi (50 in zilele de

antrenament sau cu efor fizic intens), din legume fără amidon, precum
broccoli, anghinare, varză kale, roșii și ciuperci. Majoritatea legumelor fără
amidon conțin mai puțin de 5 g de carbohidrați la o ceașcă, însă conținutul
de carbohidrați variază de la o legumă la alta. Urmăriți aportul de
carbohidrați pentru a respecta limita. De asemenea, puteți include în meniu
cantități mici de nuci și unt de alune. O cantitate de 28 g de nuci și două
linguri de unt de alune conțin mai puțin de 5 g de carbohidrați, cu excepția
nucilor caju, care au un conținut mai mare de carbohidrați. Brânzeturile
proaspete, precum ricotta și brânzica de casă, oferă, de asemenea, cantități
mici de carbohidrați. Considerați-i ca parte a aportului zilnic de carbohidrați.

Proteine în cantități moderate și multe

grăsimi
În afară de legumele fără amidon, fiecare masă ar trebui să includă o porție
moderată de proteine și o porție mare de grăsimi. Pentru majoritatea celor
care urmează dieta, este acceptată o porție de 113-170 g de proteine, deși ar
putea fi necesară ajustarea porției în funcție de înălțime, greutate și nivel de
activitate fizică. Proteinele se găsesc mai ales în ouă, brânză, carne, carne de
pasăre, pește și fructe de mare. La fiecare masă, adăugați una-două linguri de
grăsime din unt; dressing de salată gras și sărac în carbohidrați; smântână;
ulei de cocos sau de măsline. De asemenea, puteți crește aportul de grăsimi
consumând avocado, șuncă sau bucăți de carne cu grăsime.

Cei care promovează această dietă promit: intensificarea proceselor

metabolice responsabile cu arderea grăsimilor, reducerea apetitului, mărirea
energiei fizice şi psihice, precum şi scăderea colesterolului.