1.6. SCHEMELE STARILOR DE TENSIUNE, Precentaren graficd prin tensiuni principale a unei stati de tensiune inten punet, poarti numele de schend a stirii de fensine, Pentru prima data prezentarea schemelor de tensiune a fost ficuta de S.V.Gubkin |4]. In procesul de deformare plastic’, are log nu numai o schimbare din aproape in aproape a valorifor tensiunilor aplicate punctelor materiale, ci gi semnul gi directia acestor tensiuni. fnst, pentru simplificare, in multe cazuri se poate adinite c& schema tensiunilor principale este aceeagi pentru toate punctele materiale ale corpului gi caracterizeaz’ starea de tensiune a intregului corp supus deformarii prin presiune, Cand toate tensitmile principale ale corpului sunt diferite de zero, apare o stare de tensiune spafiala, care poate fi de pac tipuri, Cand una dintre tensiunile principale este nula, iar celelalte diferite de zero, apare o stare de tensiune plana, care poate fi de trei tipuri side asemenea, cfnd dowd dintre tensiunile principale sunt nule iar a treia este diferita de zero, va apare o stare de tensiune liniard, care la randul ¢ poate fi de doua tipuri. Deci se intilnese noua tipuri de scheme ale stirilor de tensiune prezentate in tabelul 1.1 gi figura 1.10. Daci toate tensiunite schemei de tensiune sunt egale intre ele, aceasta se consi- der’ uniform’, iar dact valorile tensiunilor sunt diferite, starea de tensiune este consi-derat& neuniform’, Din examinarea figueii 1.10 gi a tabelului 1.1 se constati cX schemele stirii de tensiune se pot imparfii gi in alte doua grupe mari in funcjie de semnu) pe care il au tensiunile principale: scheme de tensiune cu acelasi semn al tensiunilor principale: - scheme de tensiune cu _ tensiunile priticipale negative: eh as Ble Bae Lis Ps Si = scheme de tensiune ou ten- Fig.1.10.Reprezentaren grafied a schemetor de tensiune 29.siune eu seme diferiie ale tensiunilor principale: Pos Suc Sy in cazul stirilor de tensiune spajiaie omogene gi neuniforme corpul metalic nu se poate deforma plastic 51 i consecinyd, in toate cazurile reale de deformare plastici se intilnese fie stiri de iensiune Heomogene uniforme sau rouniforme, fie stari de tenisiune omogene dar neuniforme. ‘Tabelut 1. de tensinne bee poop oy Pe mt PS) to plan | _ spatial “aracterizarea schen snuetenieren see) —+ schemei Tipul schem Trecerea de Ia o schema de tensive la alta se realizeazi continu, prin varierea valorii a cel pujin uneia din tensimile principale, de la valoarea inifials pan’ Ia zero, sa u in continuare pind la o valoare de semn contrar celui avut de tensiunea respectiva in stadiul de referinga. Astfel daca lao schema de tensiuine Si se mareste una din tensiuni de fa valoarea negativa pe care o are, pani la zero, schema $; trece in schema de lensitne P). Daca se mareste in continuare aceeagi tensiune pan’ la o valoare pozitiva se va objine schema de tensiune S>, gm.d. Schemele de tensiune liniare se intalnese mai rar in cadval proceselor de prelucrare plastict prin presiune. Totus in anumite condifii, in corpurite materiale supuse deformarii, pot apare si scheme liniare ale stérii de tensiune. Astlel schema de tensiune Ly (comprimare uniaxial), poate si apara in corpul supus deformarii in dou’ cazui: - la comprimarea unei epravete in lipsa fiecarii pe suprafojele de contact cu sculele de deformare (caz teoretic); - la comprimarea unei probe cu ajutorul anor soule conice (fig.1.11), la care unghiul conurilor (4) este egal cu unghiul de trecare = are tg f (in care f este coeficientul de frecare de pe suprafefele de contact dintre proba si sculele de deformare), In acest caz, egalitatea dintre 0, $i B conduce la anularca efectului frecttii pe suprafefele de contact. In ceea ce priveste schema de tensiune Ly (tracfiune uniaxial), poate fi intdlnita 1a deformarea prin intindere a unui corp cu lungime mult mai mare decit dimensiunile sectiunii transversale (intinderes sairmelor de exemplu). Schema de tensiune L, apare $i cfind se supune o probé inceredtii de tracfinine fn domeniul de tensiuni, care nu produc aparifia gituirii probei. De asemenea schema de tensiune Lz mai apare la indreptarea tablelor gi benzilor pe magini cu role cft si zonal la ambutisarea tablelor (fig.1.12, zona B) Pentru modul in care pot apiea scheme de tensiume plane se dau urmétoarele exemple practice: 30)~ schema de tensiune Py(comprimare biaxiala), apare in ca7uh comprimévii probe paralelipipedice intre dou scuic in formi de pana, ia care de asemenea unghiurile penetor & sunt egale cu unghiul de fiecare (3. In acest eaz, steformarea My SS (i i Ti 11, Comprimavea unei selvemia de ten Yigei.t4, Scemele de tensiune ce apar tn diferite zone ate ambutisiriis 1- pusnsony 2 - matrila; inet de studugeres 4 ~produsul annbutisat trebuie sii se efvetueze. inte-um dispozitiv. cate sit asigure sprifiniten laterals a probei (fig.i. 13). Tn felul acesta te siunea pe direofia % oste data de forfa de deformare (P), tensiumea pe directia x este dati de reacfiunea dispozitivali ta presiunea exercitati de corpul deformat pe perctit acestuia, iar pe directia y iensimea va fi nul’, ca urmave a anulttii efectului frecitii prin cgalitaten naghin rilor a si B. Aceeagi stare de tensitme (Pi) se poate realiza §i prin comprimaren probei paralelipipedice in lipsa dispozitivului de yjg.1.13, Comprimaren unel probe pi sprijinire laterala, dav in acest caz seltenin de Censitme Py tonsiunea pe direcfia x este mult mii mick decat in caaul stndiat anterior, deoarcee aceasta este gencratk numai de forfele de frecare de pe suprafefele de contact, care se opun deformirit pe aceastt diroofi Schema de tensime Py se mai intaineste, de oxempht gi in ewzul fret bandajului pe discul rofilor compuse ale vagometor pentru calea ferata. Bandajul (sub forms de inel) cu ciametvul interior mai mic ea diametrut exterior al discului rofii pe care se freteazt, se inedlzoste si dilatandu-se se poate presa pe disc. Prin contractic termici, ca wmare a ricieii, bandajul exereit& asupra Gidiscului presiuni radiale (lensiuni de comprimare) pe (oati circonterinfa sa, .c pot compune pe cele dout directii ale axelor de coordonate, tn ot schema de tensiune Py, apare zonal gi la procesul de giurite deselusi prin forjare (fig.1-15), fa care an cub infinit mic aflat in zona inclard din afara planului de aefiune a poansonului eu care se executd giurirea, este solicitat la len-sitmea 6, generat de material metalic ce se deplaseaz radial de sub poanson gi de tensiunea 62 generat de forfele de frecare de pe suprafata de contact [-1, aceasta daci se neglijea7 tensiunea vertical generat de forfele de frecare dintre suprafafa lateral a poansonului gi gaura realizata in material, in general mult mai mica decal celelalte; yh P C | : Eo Fig. 1.14, Schema de tensiune in eazul Fig. 1.15. Schemele de tensiuni ce apar in fretiri « discul: bandajul diferitele zone ale giurivii prin forjare presiuni care tensiunile oy si oy (Hig 4.14). -schema de tensiune P, apare intr-wn az teoretic, care consti fn comprimarea unei probe de forma celei prezentate in figura 1.16, Tensiunea o din zona inclinati a probei (produsi de forja de deformare), se descompune in doua componente, din care ¢, ou actiuine de comprimare, iar ox cu acfiune de tracfiune asupra punctului material. . Un exemplu practic de realizare a acesteischeme de {ensiuni se intalneste in zona de suprafafi a unei probe cu secfitne circular supust Ia o deformare prin rsucire de cAtre: momentul M, (fig. 1.17). In acest caz, un cub infinit mic de pe suprafata cor pului, dispus cu diagonala unei fefe pe directia axel acestuia, va fi solicitat de tensiunile principale o1 si 2 , egale si de semn conttar si egale in acelagi timp gi cu tensiunca tangenfial maxima (nox) genetats de momentut de tensiune. Schema de tensiune P, mai apare si in peretele fevilor, care au o presiune interioar’ mare, ce genereaz’ o tensiune de comprimare radiala si pespendiculara pe suprafaja interioara a jevii, iar ca urmare a tendinfei fevii de ag mari diametrul, apare gi o tensiune de intindere circumferentiala in peretele few N32)