1. Caracterizati relatiile profesor- elev din carul unei clase cu care lucrati.

Care sunt factorii care

influenteaza aceste relatii?
Relatia profesor-elev este un factor central, principal de transmitere a influentei educabililor. O
relatie buna duce la acceptarea cu mai multa placacere a regulilor, procedurilor fiecarei ore.
Relatii sunt dinamice si factorii care influenteaza aceste relatii ar fi: generatiile precedente ale
profesorilor respectivi; relatia parinti-copii, in principal relatiile copil mama se considera ca
influenteaza relatia lor atat cu profesorii cat si adaptarea la clasa.
2. Cum se prezinta dinamica relatiilor profesor-elev din perspectiva dimensiunilor dominanta vs
supunere si cooperare vs opozitie?
Exista 2 dimensiuni definitorii ale interactiunii profesor-elev: dominanta vs supunere, cooperare
vs opozitie. In cazul dominantei, se prezinta o claritate inalta a scopurilor si orientarea riguroasa
spre acestea. De asemenea, o dominanta ridicata este corelata cu o atentie scazuta asuora
intereselor elevilor. In cazul supunerii, lucrurile stau tocmai invers, in sensul ca nu exista scopuri
clare.
Cooperarea este legata de grija pentru nevoile, ideile si credintele altora. Opozitia se
caracterizeaza prin dirinta de a zadarnici scopurile si nevoile celorlalti.
Datorita faptuli ca nici una din aceste dimensiuni nu este indicata sa fie dusa la extrem, de dorit
este combinarea acestora. Printr-o domintanta moderata spre ridicata si o cooperare moderata
spre ridicata se poate ajunge la o interactiune profesor-elev optima. Profesorii ar deveni
eficienti, prietenosi, de incredere si capabili de empatizare.
3. Descrieti influenta trasaturilor de personalitate in relatiile interpersonale din clasa de elevi.
Istoria fiecarui profesor influenteaza interactiunile cu alti elevi. De acest lucru depinde modul in
care profesorul intelege obiectivele educatiei si comportamentele copiilor. Fiecare clasa solicita
profesorl sa se proiecteze in roluri particulare si sa stabileasca relatii interpersonale in functie de
propria personalitate si propriile abilitati pentru a forma relatii. Conteaza foarte mult si propriile
credinte ale profesorilor despre eficienta personala si despre expectantele proprii. Odata cu
trecerea timpului, cu acumulatea de experienta in lucrul cu elevii se creaza si anumite patternuri
si comportamente optime. Pe langa aceste caracteristici, putem vorbi de si de atribute precum
genul, etnia si educatia care pot influenta relatiile profesor-elev.
Genul joaca un rol important pentru modul in care elevii ii percep pe profesori ca si modele. Este
sustinut faptul ca profesorii de gen masculin, la nivelele inalte de scolaritate, sunt vazuti ca surse
importante de suport. Exista si cativa indicatori cum ca etnia ar fi asociata cu formarea unor
relatii pozitive profesor-elev dar acestea nu au avut demonstratii majore. Competentele sociale
si academine, dar si problemele elevilor pot fi noi aspecte legate de relatia dintre cei doi. Modul
in care profesorii percep competentele elevilor si comportamentele in clasa influenteaza felul in
care elevii resimt legatura emotionala cu acestia.
4. Argumentati cum conditioneaza reprezentarile sociale ale profesorilor si elevilor calitatea
relatiilor interpersonale dintre actorii educatiei.
Modele reprezentationale codifica relatia si pot avea un impact important asupra formarii si
evolutiei unei relatii prin calitatile ce apar in intercatiunea cu copiii, precum tonul vocii,
contactul vizual. Expectantele profesorilor fata de elevi sunt componente esentiale in
dezvoltarea unor relatii pozitive sau negative cu acestia.
5. Evidentiati rolul feedback-ului pentru buna functionare a relatiei interpersonale profesor-elev.
Feedback-ul presupune schimburi intre cele doua parti. Ceea ce oamenii spun, fac, gesticuleaza
sau percep despre ceilalti sunt fatete ale mecanismelor de feedback. Calitatea si modul in care
informatia este schimbata este cel mai important lucru.
Modul in care elevul comunica nevoile si dorintele sale, dar si modul in care profesorul acorda
atentie diferitelor semne sunt caracteristici ale canalului pe care informatia il parcurge intre
profesor si elevi.
6. Identificati influente externe exercitate asupra relatiilor interpersonale profesor-elev.
Cultura este un factor pentru cearea expectantelor asupra performantelor elevilor si pentru
organizarea scolii. Variabilele structurale din clasa si scoala joaca un rol important in construirea
relatiei profesor-elev, in sensul ca interactiunea directa poate avea diferite implicatii. Nivelul sau
modul de organizarea al scolii afecteaza formarea si functionarea relatiilor interpersonale
profesor-elev. Odtata cu inaintarea in anii de studiu, creste gradul de nepotrivire dintre nevoile
lor continue pentru suportul emotional si climatul impersonal al scolii. De asemenea, mediul
scolar are influente majore. In clasele cu un climat pozitiv, elevii au un simt al comunitatii mai
dezvoltat, manifesta mai multe interactiuni prosociale.
7. Argumentati afirmatia : relatiile copii-parinti sunt predictori semnificativi ai competentelor
scolare.
Interactiunile copii- parinti sunt predictori semnificativi ai competentelor scolare din primii ani
de scoala. Abilitatile elevilor in gestionarea sarcinilor scolare rezulta din interactiunile cu parintii
si cu alti adulti. Prin aceste interactiuni, se dezvolta capacitatea de a abora sarcinile in mod
organizat, increzator. O relatie dezechilibrata copii-parinti poate duce la probleme
comportamentale in primii ani de scoala, mai ales in relatia copil-mama. Atunci cand relatia
copil-mama este nesigura, implicit exista un nivel scazut al rezolvarii problemelor, feedback
distorsionat, stimulare imprecisa.
8. Explicati influenta dimensiunilor culturale asupra relatiilor interpersonale din grupurile scoalare.
In cazul dimensiunii individualism- colectivism se sugereaza ca actorii educatiei din culturile
individualiste au o viziune diferita asupra relatii interpersonale, mai exact oamenii sunt mai
autonimi fata de grupul de apartenenta decat in culturile culturaliste. In ceea ce priveste varsta
optima de invatare, in culturile colectiviste tinerii trebuie sa invete conjunctural, elevii aseapta
sa li se spuna ceea ce trebuie sa faca, contrar culturii individualiste.
Prin cunoasterea acestei dimensiuni, duce la impartasirea acelorlasi semnificatii
comportamentali, relationali si de comunicare, faciliteaza relatiile interpersonale si gestionarea
corecta a diversitatii culturale intalnita la nivelul clasei.
O alta dimensiune este cea a evitarii incertitudinii. Elevii si profesorii din culturile cu un nivel
ridicat al evitarii incertitudinii au toleranta scazuta fata de incertitudine si ambiguitate, prezinta
un nivel inalt de anxietate si eliberare de energie, au nevoie de reguli formale si un adevar
absolut. Sunt putin toleranti fata de colegi sau grupurile cu idei sau comportamente deviante. In
culturile in care evitarea incertitudinii este accentuata, comportamentul agresiv individual sau
de grup este acceptate, indivizii preferand o conduita agresiva pentru evitarea comflictului si
competitiei.
 Elevii si profesorii din culturile caracterizate de o distanta mare fata de putere, accepta puterea
ca parte campalui social. Membrii acestor culturi considera puterea ca un fapt fundamental in
societate, iar stresul ca pe un factor coercitiv sau o putere referenta. In contrast, elevii si
profesorii apartinand culturilor cu o distanta mica fata de putere cred ca puterea trebuie folosita
doar atunci cand este justificata. In societatile caracterizate cu o distanta mare fata de putere,
parintii valorizeaza obedienta copiilor, elevii dezvolta atitudini de conformism si autoritarism
intr-o masura mai mare, comparativ cu cei din societatile in care distanta fata de putere este
mica.
In culturile feminine, elevii incearca sa se comporte modest si practica solidaritatea si
cooperarea, in schimb in culturile masculine incearca sa se impuna, sa iasa in evidenta si prefera
concurenta. Alegerea materiilor de studiu in culturile feminine se bazeaza pe interesele
intrinseci iar barbatii pot alege si materii considerate traditional feminine. In schimb, in culturile
masculine, alegerea se pliaza pe oportunitatile ce tin de cariera iar barbatii evita materiile
considerate traditional feminine.
9. Explicati rolul comunicarii in managementul clasei de elevi.
Competenta de comunicare poate fi definita prin atingerea nivelului de performanta care aigura
emiterea si receptarea mesajului in conditii optime. Perfectionarea competentei de comunicare
este esentiala in cadrul procesului instructiv-educativ, atat pentru formatori/profesori cand si
pentru elevi. In cadrul managementului clasei, profesorul are rolul de a perfectiona propria
competenta de comunicare dar si de a antrena abilitatile de comunicare ale elevilor.