ACTIVITATEA DE DOCUMENTARE IN CAZURILE DE FORMARE

A SUSPICIUNILOR DE SPALARE A BANILOR

Activitatea de documentare a infracţiunilor de spălare a banilor, ca de altfel a oricarei

fapte concrete, începe cu planificarea activităţii care urmează a se desfasura in vederea
instrumentarii cauzei, care include ² analiza si aprecierea datelor existente referitoare la
infractiune, elaborarea versiunilor si ordonarea activitatilor ce trebuie intreprinse in procesul
administrarii probelor si termenelor de indeplinire.²4

Planificarea activitatii de cercetare penala reprezinta un proces dinamic in care

verificarile initial elaborate cu privire la existenta infractiunii cercetate se pot confirma sau nu,
ceea ce impune adaptarea din mers si stabilirea unor noi strategii in cercetarea fenomenului
infractional.

Pentru combaterea criminalitatii organizate si, in special, ²pentru combaterea

infractiunilor de spalare a banilor, au loc verificari si cercetari patrimoniale asupra bunurilor
faptuitorilor, dar si cu privire la institutiile financiare cu care acestia au avut contact, in vederea
ascunderii si disimularii provenientei ilicite a unor bunuri. ²5

Cunoasterea nivelului de trai, a disponibilitatilor financiare, a intinderii patrimoniului si a

activitatilor economice desfasurate de presupusii faptuitori reprezinta modalitati de sesizare a
unor incalcari de lege si disimulare a unor bunuri ilicite.

In sfera lor intra atat persoanele care fac parte din organizatii criminale si savarsesc
infractiuni specifice criminalitatii organizate, rudele si anturajul acestora, precum si persoanele
juridice, care pot furniza date si informatii esentiale care pot ajuta la elucidarea faptelor savarsite
de suspecti.

Daca pana la aparitia Legii nr. 656/2002, infractiunile principale producatoare de fonduri
ilicite erau expres prevazute de lege, prin acest act normativ s-a prevazut, in schimb, un continut
mai larg al acestei infractiuni, in sensul ca, spalarea de bani este acum incriminata indiferent
de infractiunea din savarsirea careia provine bunul ilicit care urmeaza a fi disimulat, conform
prevederilor date in art. 23.

In aceasta situatie, inca de la inceputul cercetarilor trebuie identificate infractiunile

principale, producatoare de fonduri ilicite, urmand a se stabili daca acestea au fost cercetate
anterior. In functie de rezultatul obtinut privind acest aspect, vor fi in una din cele doua situatii.

Astfel, in prima situatie, daca se constata ca infractiunea premisa a fost deja cercetata, se
continua cercetarile numai pentru infractiunea de spalare de bani.

In a doua situatie, in cazul in care infractiunile principale producatoare de fonduri ilicite

ce urmeaza a fi spalate nu au fost cercetate, organul de urmarire penala urmeaza sa efectueze
urmarirea penala si pentru aceste fapte dispunand, la finalul cercetarilor, trimiterea in judecata a
inculpatilor atat pentru infractiunea principala cat si pentru infractiunea subsecventa de spalare
de bani.

De asemenea, avand in vedere ca produsele provenite din orice infractiune sunt

susceptibile de a deveni obiectul unei infractiuni de spalare a banilor, asa cum aceasta este
prevazuta in art.23 din Legea 656/2002, este absolut necesar a se evidentia infractiunea
principala, precum si faptul ca persoana care schimba, transfera sau ascunde produsele cunoaste
ca acestea provin din savarsirea unor infractiuni.

Caracterul organizat si planificat al activitatii de cercetare penala desfasurate de organul

de cercetare penala, presupune in cazul cercetarii infractiunilor de spalare de bani si preluarea
unor date cu privire la fapte si faptuitori precum si cooperarea cu institutiile din domeniul bancar
si autoritatile de supraveghere a acestora, in vederea documentarii cat mai exacte a cauzei.

In acest sens se va urmari, obtinerea de date in legatura cu unele operatiuni suspecte

efectuate de anumiti clienti, operatiuni ce pot fi identificate ca urmare a obligatiilor de raportare
prevazute de Legea nr. 656/2002, dar si date cu privire la seriozitatea clientilor, precum si a
afacerilor desfasurate de acestia, si nu in ultimul rand a angajatilor bancii care de multe ori pot fi
complici in savarsirea activitatilor infractionale.

1. Indicii de anomalie privind semnalarea unor operatiuni suspecte de spalare de

bani

In activitatea de planificare a urmaririi penale, pe langa datele care urmeaza a fi

preluate de la institutiile de supraveghere bancara sau de la alte institutii de specialitate, organele
de cercetare penala vor urmari si acele activitati care prin modul in care sunt realizate produc
suspiciuni si temeri ca in spatele lor se pot savarsi infractiuni de spalare a banilor. Acestea apar
ca indicii de anomalie in comportamentul clientilor sau in activitatile unor agentii sau societati
care semnaleaza organelor de urmarire penala operatiuni suspecte, susceptibile de a disimula
venituri provenite din activitati ilicite.

Aceste indicii care trebuie analizate in cursul activitatii de urmarire penala cu

privire la existenta sau inexistenta infractiunii de spalare de bani, sunt prevazute in documentele
Asociatiei Romane a Bancilor si in ale Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii
Banilor, respectiv in Ghidul pentru prevenirea spalarii banilor si in Ghidul de tranzactii suspecte.

Indiciile care ne semnaleaza operatiuni suspecte, sunt asadar in masura, sa ne

atentioneze atat asupra existentei unor operatiuni dubioase din punct de vedere al legalitatii lor
cat si, asupra modului in care actioneaza reprezentantii criminalitatii organizate, a procedeelor de
spalare a banilor pe care le folosesc in acest scop.

Indiciile de anomalie care apar in cadrul activitatilor bancare si care trezesc

suspiciuni cu privire la legalitatea sumelor care fac obiectul unor operatiuni financiare pot fi
clasificati in functie de comportamentul clientului, al institutiilor financiare in care se realizeaza
operatiunile sau in functie de domeniile in care se desfasoara tranzactiile suspecte respective.

In privinta clientilor bancari, organele de urmarire penala vor urmari acele

persoane care evita in mod constant o legatura normala si sincera cu functionarul bancar care ii
reprezinta in relatia cu banca, clienti care evita sa prezinte rapoarte complete de activitate din
care ar trebui sa rezulte in mod real cifra de afaceri si rezultatele financiar-contabile ale
societatilor comerciale in cauza.

Tot in cadrul sistemului bancar, pot aparea ca suspecte toate operatiunile care
evita platile prin cecuri sau alte instrumente de plata, activitati care pot sugera operatiuni ce au la
baza sume obtinute ilegal, in numerar, si care urmeaza sa fie introduse direct in circuitul bancar
de multe ori sub limita de 10.000 euro pentru a fi ascunse astfel de la obligatia de raportare
legala.

De altfel, atunci cand un client se prezinta la o institutie bancara avand asupra sa

cantitati importante de monede divizionare, avand despre acesta si informatia ca acest client este
in legatura cu membrii unei organizatii criminale care desfasoara activitati de trafic de persoane
urmat de cersetorie, aceste date se pot corobora, creand suspiciunea cu privire la legalitatea
sumelor introduse in circuitul bancar si, implicit, motive pentru organele de urmarire penala de
aprofundare a cercetarilor.

In privinta verificarii comportamentului clientilor institutiilor

financiar-bancare se vor urmari si acele persoane care disimuleaza activitati comerciale in

spatele unor magazine, chiar fara vad comercial dar care sunt folosite numai de paravan pentru a
justifica in planul economiei reale sumele obtinute pe cai infractionale. In aceasta situatie, se va
urmari personalul insarcinat cu depunerea fondurilor in banci, in sensul ca poate aparea ca
suspecta preocuparea de depunere a acestora la mai multe sucursale sau chiar la mai multe banci,
in aceiasi zi, ceea ce poate duce la concluzia de disimulare a unor sume de bani obtinute pe cai
ilegale.

In cadrul cercetarilor infractiunilor de spalare de bani apar ca suspecte si

transporturile unor sume importante de bani in strainatate cu ordinul de plata a sumelor in
numerar la destinatar, retragerea unor sume mari de bani din conturile unor persoane juridice
care nu utilizeaza in mod obisnuit plati in numerar, depunerea unor sume mari de bani pe numele
unui pensionar, a carui situatie financiara nu justifica primirea unor astfel de sume, sau utilizarea,
in mod repetat, a unor casute de valori pentru depunerea sau retragerea unor sume mari in
numerar.

In cadrul operatiunilor bancare, totdeauna vor aparea ca suspecte acele societati

in care operatiunile se efectueaza mai des prin plati in numerar, evitandu-se folosirea cecurilor
sau altor instrumente de plata bancara.

Faptul ca o societate comerciala fondata de cetateni straini, indica o activitate

redusa din punct de vedere al cifrei de afaceri, dar in schimb, depune periodic in contul bancar
sume mari de bani, care ulterior, sunt transferate in strainatate, creeaza suspiciuni organelor de
cercetare penala cu privire la activitatea de baza a societatii in cauza. Se trage astfel concluzia ca
activitatea de baza nu este cea comerciala, asa cum este ea declarata in obiectul de activitate, ci
este legata de inducerea in eroare a statului roman prin crearea unor societati fantoma sau
transferarea in tara de origine a unor sume ilicite obtinute din activitati specifice criminalitatii
organizate.

De asemenea, apar ca suspecte preocuparile unor reprezentanti de societati

comerciale de a deschide si inchide periodic conturi la diferite banci sau sucursale ale acestora
fara a avea motive care sa justifice si sa necesite aceste activitati, precum sunt suspecte si
preocuparile de primire a unor sume importante din zone geografice cunoscute pentru savarsirea
unui anumit gen de infractiuni specifice criminalitatii organizate.

La fel de suspecte sunt si transferurile de fonduri care nu au la baza o motivatie legala sau
care se realizeaza prin intermediul conturilor unei persoane care nu justifica prin societatea a
carui reprezentant este, un rulaj de o asemenea amploare si care provin dintr-o zona geografica,
gen paradis fiscal, in care nu exista o legislatie de combatere a spalarii banilor si in care legile
privind secretul bancar faciliteaza tocmai spalarea banilor.
 In cadrul operatiunilor de credit apar suspecte acele cereri ale clientilor care
solicita credite importante, desi din analiza documentelor financiare nu rezulta necesitatea unui
astfel de credit sau care propun functionarului bancar garantarea creditului cu o suma in numerar
aflata in contul personal sau care folosesc creditele in alte scopuri decat cele pentru care au fost
solicitate.

Acele operatiuni bancare care sunt efectuate prin persoane interpuse, gen
avocati, consultanti financiari, societati de intermediere etc, sunt de asemenea suspecte, pentru
motivul ca respectivii clienti au refuzat sa se prezinte personal la banca pentru efectuarea
operatiunilor solicitate, evitand astfel sa fie cunoscuti.

2. Tranzactiile si comportamentul suspect al spalatorilor de bani

Tipurile tranzactiilor care pot fi folosite de spalatorii de bani sunt practic

nelimitate iar caracterul suspect al acestora decurge din modul neobisnuit in care acestea se
produc, comparativ cu activitatile care in mod normal ar trebui sa se desfasoare. Suspiciunile
apar din indiciile de anomalie identificate si banuielile care planeaza asupra unei tranzactii in
legatura cu spalarea banilor. Suspiciunea este personala si subiectiva generand lipsa de incredere
in persoana sau persoanele care efectueaza tranzactia, indoiala in ceea ce priveste corectitudinea,
legalitatea faptelor sau onestitatea intentiilor persoanei implicate.

In cazul existentei unei relatii de afaceri de tipul banca-client, o tranzactie

suspecta va fi una care nu corespunde cu datele clientului, cu activitatile sale personale, cu
conditiile unei afaceri legale sau cu tranzactiile obisnuite ale acestuia.

Prima metoda si cea mai eficienta de recunoastere a unei tranzactii suspecte este
sa se cunoasca destul de multe date despre fiecare client care solicita anumite servicii financiare,
precum si date despre afacerile acestuia, astfel incat sa se poata recunoaste o tranzactie sau o
serie de tranzactii suspecte pe care le efectueaza. Ca regula, angajatii entitatilor raportoare au fost
instruiti profesional si sunt capabili intr-o mare masura sa recunoasca activitatile de spalare de
bani, in situatia in care un client se comporta in mod neobisnuit, fie din faza de inceput a relatiei
institutie-client, de exemplu cu ocazia deschiderii unui cont, fie din faza ulterioara, de efectuare
pe parcursul derularii relatiei a unei sau mai multor tranzactii suspecte.

Pentru ca o institutie financiara sa poata determina exact daca o tranzactie a unui

client este suspecta sau nu, aceasta institutie, prin functionarii sai care deservesc clientii, trebuie
sa fie in stare sa raspunda la mai multe probleme, respectiv sa fie capabili sa detina date reale
despre orice client care doreste sa deschida un cont, sa achizitioneze instrumente monetare sau sa
solicite orice serviciu financiar-bancar, precum si date care sa raspunda la intrebarea daca
tranzactia este normala in contextul afacerilor sau ale activitatilor sale personale, precum si daca
tranzactia fiind solicitata a fi efectuata de tip international, clientul are justificarea unei afaceri
care sa implice o institutie financiar-bancara dintr-o alta tara.

In mod obisnuit, astfel de informatii nu se detin despre orice client ocazional. In

schimb, in toate cazurile, entitatile raportoare trebuie sa adopte o atitudine mult mai precauta iar
evaluarea tranzactiei, in general, trebuie sa se concentreze, pe caracteristicile obiective ale
tranzactiei in cauza, pe de o parte, si pe comportamentul clientului pe de alta parte.

Sistemul bancar reprezinta, in principal, locul unde se intersecteaza banii

obtinuti din afaceri legale, cu banii murdari, ca produs al infractiunilor, de cele mai multe ori
grave si cu prejudicii mari, din domeniul criminalitatii organizate.
 Bancile, din dorinta legitima de a atrage clienti cat mai multi si de a acoperi
segmente importante din piata bancara, prelevandu-se de raspunderea ce revine clientilor in
raport cu operatiunile efectuate sunt dispuse sa absoarba produsul financiar al crimei organizate
care este depersonalizat in milioane de operatiuni fiind foarte greu de detectat.

Principalele caracteristici ale tranzactiilor suspecte de spalare a banilor sunt :

a) anonimitatea – face ca tranzactiile sa para normale, sa nu atraga atentia

factorilor responsabili;

b) viteza – castigurile ilicite sunt transferate rapid, pentru a nu putea fi detectate;

c) complexitatea – circuitele financiare sunt foarte diverse, astfel incat traseul

banilor este greu de urmarit ;

d) secretizarea – transferarea fondurilor ilicite in locuri preferate (paradisuri

fiscale), unde institutiile cu atributiuni de aplicare a legii in domeniu nu pot sa le urmareasca
usor.

Organele de cercetare penala, dar si specialistii din O.N.P.C.S.B. vor analiza nu

numai tranzactiile suspecte cu care sunt sesizati dar si elementele care determina comportamente
suspecte in randul clientilor care creeaza suspiciuni de spalare de bani.

Astfel de comportamente suspecte se inregistreaza in randul clientilor care:

- refuza sau sunt reticenti in furnizarea de informatii necesare pentru efectuarea

tranzactiilor sau care sunt dispusi sa le ofere false,

- prezinta documente de identificare neobisnuite sau suspecte pe care banca nu le

poate verifica imediat,

- solicita anularea sau restructurarea unei tranzactii, in cazurile in care asa cum a
fost stabilita initial, derularea operatiunii implica raportarea, identificarea, inregistrarea sau
investigatii suplimentare de catre entitatea raportoare,

- evita contactele directe cu angajatii sau cu colaboratorii entitatii raportoare,

emitand mandate frecvente sau imputerniciri altor persoane, in mod nejustificat,

- fara o justificare plauzibila, folosesc un intermediar sau colaboratorul unui

intermediar, situat intr-o zona departe de resedinta sau activitatea clientului,

- efectueaza tranzactii cu sume mari in numerar sau cu titluri la purtator atunci

cand se cunoaste ca ei au fost recent investigati in legatura cu un caz aflat in cercetare penala,

- aflati in dificultati financiare efectueaza tranzactii cu sume mari fara o

explicatie plauzibila a sursei fondurilor,

- solicita efectuarea tranzactiilor pe cai neobisnuite, in special, daca sunt

deosebit de complexe sau implica sume mari sau au o configuratie ilogica,

- apare intotdeauna acompaniat de o terta persoana necunoscuta, care de fapt

conduce tranzactia, dar astfel se protejeaza prin persoana interpusa.
 De asemenea, in atentia organelor de cercetare penala sunt si angajatii unitatilor
raportoare care, la un moment dat au schimbari ciudate in comportament, atragand asupra lor
suspiciuni de complicitate la fapte privind spalarea banilor. Schimbari neobisnuite de
comportament in randul angajatilor pot sa survina cu privire la stilul de viata risipitor, detinerea
de bunuri mobile si imobile care depasesc posibilitatile obtinerii acestora din veniturile legale,
evitarea luarii concediilor pentru a nu lipsi de la programul cu publicul, refuzul manifestat de un
functionar de a raporta tranzactii suspecte evidente, incalcarea intentionata de catre un angajat a
procedurilor interne sau a reglementarilor privind prevenirea spalarii banilor sau chiar
informarea clientilor in legatura cu suspectarea acestora in ceea ce priveste o eventuala activitate
de spalare de bani.

In aceeasi masura, conducerea bancilor, serviciile specializate in securitatea

acestora, in prevenirea folosirii sistemului financiar bancar, in scopul spalarii banilor murdari,
trebuie sa-si cunoasca angajatii si sa sesizeze orice schimbari neobisnuite in comportamentul
acestora.

Asadar, in atentie trebuie luati si verificati toti angajatii a caror mod de viata s-a
schimbat fara o explicatie normala, care detin de la un moment dat bunuri care depasesc
posibilitatile de achizitie, care incalca normele bancare si reglementarile interne privind
prevenirea spalarii banilor, refuzul de-a raporta tranzactiile care sunt suspecte precum si
solicitarile unor clienti de a lucra cu un anumit functionar.

O atentie deosebita trebuie acordata si largirii posibilitatilor bancilor, de

identificare a tuturor persoanelor care apeleaza la servicii bancare, deoarece, conturile bancare
pot fi folosite de infractori chiar prin evitarea procedurilor de identificare a clientilor atunci cand,
acestia actioneaza prin intermediul unui paravan, respectiv printr-o persoana interpusa sau chiar
prin administratori, care si ei, la randul lor actioneaza in numele unor intermediari, fiind astfel,
bine protejati adevaratii beneficiari ai serviciilor bancare.

De asemenea, pentru a nu fi expuse riscurilor bancile, in cazul corespondentei

bancare care consta in furnizarea de servicii de la o banca la alta, folosindu-se conturile
corespondente, trebuie sa verifice urmatoarele aspecte daca nu sunt suspecte, conducerea bancii
beneficiare, relatiile de afaceri importante, sediul, programul de prevenire a spalarii banilor,
scopul deschiderii contului, identitatea oricarei entitati folosita in corespondenta.

Atunci cand, colaborarea se realizeaza cu o banca dintr-o zona necooperanta in

lupta impotriva spalarii banilor, masurile de prudenta si vigilenta asupra operatiunilor suspecte
trebuie sporite.