Albina

Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din

cadrul subordinului Apocrita, care mai conține viespile și furnicile, care se hrănesc
cu nectarul florilor (ca sursă de energie grație conținutului de zaharuri) și cu polen (ca sursă de
proteine, folosit mai mult la hrănirea larvelor), activitate ce se soldează cu polenizarea florilor și,
în unele cazuri, cu producerea mierii și cerii.
Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este
important pentru plante, deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductivă) altor
flori din aceeași specie, ducând la polenizarea încrucișată. Albinele sunt, de fapt, cele mai
importante insecte polenizatoare și interdependența dintre ele și plante face din acestea un
excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între
organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părți.
Pe de altă parte, unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și
albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care
recoltează mierea pentru consumul uman.

Răspȃndire
Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini,
regiunile polare și unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine se
găsește în regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic.

Culoare
Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii.

Durata de viaţă
Durata de viață a albinei lucrătoare depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților
intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel
albinele eclozate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc
numai 40 de zile, pe când albinele eclozate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se
face schimbul de generații (6-9 luni).
Durata de viață a trântorilor este între două și opt săptămâni și variază în funcție de sezon
(activ sau perioadă de repaus) și de zona geografică.
Matca este cea mai longevivă dintre membrii familiei de albine, putând trăi până la 8 ani
(este însă eficientă economic doar un an-doi, după care trebuie schimbată), este activă pe toată
perioada vieții, putând depune 1500-2500 și chiar 3000 de ouă în 24 de ore în luna iunie. În
această perioadă de pontă intensă regina este atent îngrijită și bine hrănită de albinele din suita
sa. În familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare,
fiind hrănită cu ultima picătură de miere.

Specii de albine
Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe
care încă așteaptă să fie descoperite.
Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică (Trigona
minima) cu lungimea de circa 2,1 mm. Cea mai mare albină din lume este Megachile pluto, care
poate atinge lungimea de 39 mm. Tipurile cele mai comune de albine din emisfera nordică sunt
speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt
considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina
europeană (Apis mellifera).

Sexe
Masculii de albină sunt de un singur fel. Ei au o viață scurtă, nu au responsabilități legate
de hrănirea puilor, de colectarea polenului, de îngrijirea sau de apărarea stupului. Din această
cauză au fost numiți în popor trântori sau bărbătuși ai albinelor. Totuși rolul lor este foarte
important, trântorii fecundează matca, contribuind la perpetuarea speciei. Fiecare trântor
fecundează matca de până la 20 de ori într-o zi. Trântorii mai participă la ventilarea stupului și
încălzirea puietului. Toamna, când albinele se pregătesc de iernat, trântorii sunt izgoniți, cei mai
mulți murind de foame sau îngheț.
Femelele de albină sunt de mai multe tipuri. În literatura de specialitate aceste tipuri se
numesc caste. Regina (matca) are o formă alungită a corpului, ea are unica funcție de a depune
ouă.
Fiecare stup are un grup de albine care au rolul de a îngriji și hrăni regina, puietul și stupul
în general. Cel mai mare număr de albine într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele au
corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea polenului. Alt tip de
albine asemănătoare celor lucrătoare, dar mai mari în dimensiuni, au rolul de a ventila stupul, de
a proteja matca și stupul.
 Structura corporală
Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din douăsprezece segmente la
femele și treisprezece la masculi. De asemenea, au câte două perechi de aripi (perechea
anterioară fiind mai mare). Unele caste pot avea aripi mai mici (nefuncționale), dar nici o specie
nu este lipsită de aripi.