Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data:12.12.2008
Obiectul: Geografia României
Clasa: a VIII- a A
Subiectul: Câmpiile , Delta Dunării şi Platforma continentală
Tipul lecţiei: recapitulare şi consolidare
Profesor: Stanciu Liliana
Şcoala: de Arte şi Meserii Potlogi
Obiective de referinţă:
1.1. Să localizeze corect elementele geografice de bază ale teritoriului românesc;
1.2. Să identifice posibilitatea ordonării elementelor geografice;
3.2. să aplice termenii de bază la realitatea înconjurătoare
4.1. să utilizeze proceduri elementare de observare
Obiective operaţionale:
La finalul leciţiei elevul trebuie sa cunoască următoarele:
O1.-să identifice câmpiile, Delta Dunării şi Platforma continentală a Mării Negre, pe harta fizică a ţării noastre;
O2.- să definească câmpiile;
O2. -sa identifice cel puţin trei caracteristici ale unităţilor de relief date;
O3.-sa identifice cel puţin patru subunităţi de relief pentru Câmpia Româna, Câmpia de Vest, Delta Dunării;
O4. -sa identifice câte o particularitate specifica fiecărei unităţi de relief din cele învăţate;
O5-să realizeze comparaţii ale reliefului unităţilordin perspectiva a cel puţin un criteriu dat;
Strategia: dirijata, cognitivă, euristica
Metode: expunerea şi explicaţia , conversaţia, comparaţia, lucrul cu harta, lectura geografică, jocul didactic, exerciţiul,
diagrama Venn,problematizarea;
Material didactic: Harta fizica a României, fişe de lucru, manualul şcolar, flipchart, markere, post-it.
Material bibliografic:Silviu Neguţ, Gabriela Apostol,Mihai Ielenicz Geografie, editura Humanitas Educaţional, Bucureşti,
1999
Octavian Mândruţ, Geografie, editura Corint, 1999
Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, edituraCorint, Bucureşti ,2000
Cătălina Homeghiu, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic, Geografie, Editura Tranversal, Târgovişte, 2008
Demersul didactic
1’ Tema pentru Pregatirea testului ……..de Elevii notează în caiete Procedurale Observarea
acasa la pag…………. explicaţia comportamentului
elevilor
,,Pe când se potmolea Lacul Panonic de la apusul Transilvaniei şi la miazăzi de Carpaţi, era un lac, care
se scăldea pe încetul, fiind umplut cu prundişul cărat de răuri din Carpaţi. Alături cu râurile urcau şi
vânturile, purtând de colo până colo nisipul şi fiindcă vântul care bate de obicei din ţara noastră, e cel
dinspre răsărit şi nord ne-a mai venit de acolo sumedenie de praf mărunt, care a acoperit prundişul
râurilor cu o haină moale de lut galben ( loess). Pe alocurea s-a adăugat şi un înveliş mai subţire de
pământ negru ( cernosiom) născut din putrezirea buruienilor’’
( G, Vâlsan)
,, Când iese din Ardeal pe poarta Mureşului sau a Someşului, ajunge de la o vreme pe şes neted ca faţa
unui lac. În tot largul zării, ochiul nu întâneşte o singură ridicătură de pământ. Doar pe la Carei sau între
Timiş şi Dunăre, unde sunt nisipuri, vezi câteva dune. În apropiere de albia Tisei, şesul este aşa se
neted, că apele abia se mai pot scurge şi fac o multime de bălţi şi smârcuri’’.
( Simion Mehedinţi)
,, Cât zăreşti cu ochii se întinde în dreapta şi în stânga un şes plin de bălţi şi gârle de toate mărimile şi
de toate formele. Printre ele păduri( zăvoaie) de sălcii şi plopi, lanuri de semănături şi iezere limpezi, pe
deasupra care zboară nenumărate stoluri de păsări.’’
( Al. Vlahuţă)
,, Marea Negră- această puternică personalitate, are o atracţie misterioasă. În ea se află două lumi
despărţite de o lume neândurată a infinitului. Cu ţărmuri line dar si abrupte, oferă posibilitatea fiecăruia
sa o exploreze, ca o floare care se deschide in plină zi. Se continuă in ape ca o punte. O punte cu nisip
fin, cu scoici, cu pesti, cu alge. O punte bubuită necontenit de valuri, de vuietul pescăruşilor . ‘’
( Ioana Zorilă)