democrațíe sf [At: (a.

1645), HERODOT, 325 / V: (înv) ~ați, ~atíe, ~țiúne,

di~ / Pl: ~íi / E: fr démocratie, cf gr δημοκρατία] 1 Formă de organizare și de conducere
politică a societății, bazată pe principiul exercitării puterii de către popor. 2 (Îs; iuz) ~
socialistă Formă de organizare politică a societății caraterizată prin participarea poporului la
conducerea societății și bazată pe proprietatea socială asupra mijloacelor de
producție. 3 (Îs) ~ internă de partid Parte integrantă a centralismului democratic,
caracteristică partidului marxist-leninist, potrivit căreia membrii partidului aveau dreptul de a
participa efectiv la rezolvarea problemelor legate de politica partidului și de viața internă de
partid. 4 Concepție politică potrivit căreia puterea trebuie să fie exercitată de către popor.