Curs 9

9.1. Osciloscopul catodic – completări de laborator

Osciloscop ≡ voltmetru cu imagine

Voltmetrul (analogic sau numeric)  ac indicator sau afişaj numeric
Osciloscopul  ecran  variaţia semnalelor este reprezentată grafic
Evoluţia semnalelor se pune în evidenţă numai cu osciloscopul

Clasificări:
 după banda de frecvenţă:
 în timp real: f = 0...100MHz
 cu eşantionare: f = 10...20GHz
 după durata imaginii pe ecran:
 cu persistenţă fixă (osciloscoape clasice)
 cu persistenţă variabilă
 cu memorie  analogică
 numerică  fără microprocesor
 cu microprocesor
 după numărul de semnale ce pot fi vizualizate simultan
 cu un canal
 cu 2 sau mai multe canale

Baza de timp a osciloscopului catodic

Regimul cel mai utilizat la un osciloscop: y-t, adică reprezentarea semnalului Y(t)
după evoluţia lui în timp.
Semnalul bază de timp = dinte de fierăstrău:
uB

um

t
td ti tp

t’B
td  durata cursei directe  are loc o baleiere completă a ecranului de la stânga la
dreapta cu viteză constantă a spotului de e-
ti  durata cursei inverse  întoarcerea spotului (în realitate este stins)
tp  durata pauzei  fascicolul de e- este blocat în stânga
um  este o valoare constantă pentru un osciloscop dat
 Modul de lucru NORMAL (DECLANŞAT)
Baza de timp să fie declanşată de un semnal din exteriorul osciloscopului. Regula
este: nu avem semnal de declanşare  nu avem trasă

Sursă de
declanşare Circuit de Control bază
declanşare de timp(BT)

NIVEL PANTA HOLD-OFF

(+,-)

Circuitul de declanşare asigură o imagine stabilă a semnalului, BT fiind declanşată

într-un singur punct bine determinat.
NIVEL

Semnal intrare

DECLANŞARE

Semnal
BAZĂ de
TIMP

Cursă directă
Pauză
Cursă HOLD-OFF
inversă
Sursa de declanşare  Semnalul de intrare de vizualizat (INT)
 Semnalul exterior, altul decât cel de intrare (EXT)
 Linia (reţeaua 50 Hz)
Reglajul NIVEL  se reglează nivelul de semnal de la care circuitul de declanşare
porneşte generarea BT
Reglajul ”PANTĂ”  hotărăşte dacă declanşarea se face pe panta pozitivă
(crescătoare) sau cea negativă a semnalului de la sursa de
declanşare
Reglajul ”HOLD-OFF”  reglează timpul de pauză dintre doi dinţi de fierăstrău,
reglaj necesar în anumite situaţii
 9.2. Măsurarea puterii active și reactive în curent alternativ monofazat -
completări

Puterea în curent continu:

U2
P  UI  RI  2

Puterea instantanee în regim nestaționar:

p  ui u  u(t ), i  i(t )

Puterea activă în regim nestaționar periodic:

T T
1 1
P   pdt   uidt
T0 T0

În regim sinusoidal monofazat:

Puterea activă: P  UI cos 

Puterea reactivă: Q  UI sin 

Puterea aparentă: S  P 2  Q 2

 - defazajul dintre tensiune și curent

În rețelele trifazate de c.a. sinusoidal:

3
Puterea activă: P  P1  P2  P3  U k I k cos  k
k 1
Dacă rețeaua este simetrică:
P  3UI cos   3U L I cos  , U L  tensiunea de linie

3
Puterea reactivă: Q  Q1  Q2  Q3  U k I k sin  k
k 1

Dacă rețeaua este simetrică: Q  3UI sin   3U L I sin 

Puterea aparentă: S  P 2  Q 2
Dacă rețeaua este simetrică: P  3UI  3U L I
 9.2.1. Metoda celor 3 instrumente (V, A, W)

Se utilizează ca metodă industrială, cu schema din figură:

Se măsoară P, U și I:
P P
S  UI cos    Q  S 2  P 2  (UI ) 2  P 2
S UI

9.2.2. Metoda celor 3 voltmetre

Această metodă are la bază teorema lui Pitagora generalizată, utilizată la calculul
laturii unui triunghi oarecare:

c 2  a 2  b 2  2ab cos( (a, b))

Laturile triunghiului sunt tensiunile măsurate cu cele trei voltmetre din figura 2: a –
tensiunea U R  RI produsă de curentul din receptor prin rezistența R, de valoare mică, b
– tensiunea U Z la bornele receptorului Z și c – tensiunea totală U.

Vom avea:
U 2  ( RI ) 2  U Z2  2RIU Z cos  ,
iar expresia puterii active va fi:
U 2  U R2  U Z2
P  U Z I cos  
2R
 9.2.3. Metoda celor 3 ampermetre

În mod analog ca la metoda celor 3 voltmetre, aplicăm teorema lui Pitagora

generalizată la triunghiul curenților: I – curentul total, IR – curentul produs de tensiunea
de alimentare U printr-o rezistență R mare și IZ – curentul din receptor.

Vom avea:

2
U  U
I     I Z2  2 I Z cos  ,
2

R R

iar expresia puterii active va fi:

P  UI Z cos  
2

R 2
I  I R2  I Z2 
Precizia maximă se obține pentru I Z  I R .