GUVERN

(VORBITOR 1)
Acest Parlament ar impune tinerilor să se implice în combaterea criminalităţii economice

1) PREZENTAREA ECHIPEI
Bună ziua, eu, vorbotprul nr. 1 Andrei împreună cu colegii mei Alexandru și Cătălin – reprezentăm
astăzi în fața dumneavoastră echipa GUVERNULUI și dorim să propunem / supunem atenției
următoarea moțiune: Acest
Parlament ar impune tinerilor să se implice în
combaterea criminalităţii economice, pe care o considerăm o prioritate a Guvernului
actual)

2) DEFINIREA TERMENILOR
Ce semnifică termenii / sintagmele din moțiune? (se definește fiecare termen și sintagmă relevantă
pentru moțiune)
Definim
Pentru a face posibilă o dezvoltarea ulterioară a subiectului voi începe prin a explica
sintagmele-cheie care fac obiectul moțiunii de astăzi. Astfel, prin:
1) Acţiune de impunere = a face necesară îndeplinirea unei acţiuni,
a face ca o idee, o măsură, o directivă să aibă finalitate

2) Tânăr = persoană cu vârsta este ca vârstă între 14-36 de ani, între

copilărie şi maturitate

3) Acţiunea de combaterea = a lua măsuri împotriva a ceva

4) Criminalitate economica = reprezintă, în esenţă, expresia concretă a

unui ansamblu de fapte (acţiuni şi inacţiuni) care intră în conflict cu
normele penale prin care sunt protejate cele mai importante valori
sociale referitoare la viaţa şi integritatea individului, familiei,
societăţii şi statului.
Criminalistica economică este un fenomen social şi economic şi, la fel cu alte
fenomene existente (fenomenul demografic, fenomenul economic), ea este
alcătuită dintr-o serie de fapte, care sunt crimele, fapte care au loc în societate.
FORME DE MANIFESTARE:
- evaziunea fiscală şi numărul mare de firme-fantomă; CEA MAI
RĂSPÂNDITĂ FORMĂ DE CRIMINALITATE ECONOMICĂ DIN
ROMÂNIA!!!
 - frauda vamală;
- spălarea de bani
- rambursarea ilegală de TVA, de către funcţionarii publici din
administraţiile şi circumscripţiile financiare;
- cămătărie;
- contrabanda
- fraude bancare, infracţiuni specifice în sectorul pieţei de capital;
- ilegalităţi comise în domeniul spălării banilor;
- ilegalităţi comise în domeniul jocurilor de noroc;
- frauda informatică;
- contrafaceri;
- traficul cu droguri, de carne vie, tutun sau cu maşini furate; nu
- deturnarea de fonduri;
- specula economică;

- inselaciunea la masuratoare;

- inselaciunea cu privire la calitatea marfurilor;

- divulgarea secretului economic;

- contrafacerea obiectului unei inventii;

- punerea in circulatie a produselor contrafacute;

- concurenta neloială;

- delapidarea

- munca la negru
(darea de mită, luarea de mită, traficul cu droguri, de carne vie, tutun sau
cu maşini furate intră în SFERA INFRACŢIUNILOR DE SERVICIU,
deoarece implică victime singulare, concept total distinct de criminalitatea
economică care are urmări negative restrânse asupra statul şi pârghiilor sale
instituţionale)
Ce mesaj transmite moțiunea? + MODEL DE IMPLEMENTARE

Pe baza definiţiilor prezentate anterior, moțiunea aflată astăzi în

dezbatere urmăreşte implicarea tinerilor în activități de combatere a
criminalității economice.

Guvernul dorește o abordare cât mai realistă a acestei problematici.

Pentru a se reuși o implicare eficientă a tinerilor în activitățile economice,
aceștia trebuie să treacă printr-o pregătire prealabilă.

Guvernul, propune pentru aceasta, un model de implementare

pragmatic al moțiunii:

1. Prima etapă: Implementarea unui program de educație

economică, ca materie obligatorie în școlă. Acest program va
începe începând cu clasa a VIII-a și se va finaliza, în clasa a XII-a.
Programa acestor ore, va fi stabilită de specialiștii în economie din
cadrul Ministerului Educației, și va fi una asemănătoare cu cea a
Cursurilor de Educație Economică din Școlile Private din Belgia și
Olanda.

2. A doua etapă: Implementarea unui program de educație

juridică, ca materie obligatorie în școlă. Acest program va începe
începând cu clasa a VIII-a și se va finaliza, în clasa a XII-a. Programa
acestor ore, va fi stabilită de specialiștii în drept legal din cadrul
Ministerului Educației.

3. A treia etapă: Tinerii vor fi deja familiarizaţi cu noţiuni de educaţie

economico-juridică şi vor fi capabili să identice acţiuni ce ţin de
criminalitatea economică. În acea situaţie tinerii se vor putea
opune, vor putea denunţa şi demasca activităţile de criminalitate
economică de nivel mic şi mediu
 3) STATUS QUO / CONTEXT
• În prezent, lucrurile stau așa:

În România, în contextul schimbărilor survenite în perioada de tranziţie

spre economia de piaţă, în toate domeniile de activitate, criminalitatea
financiară, sub toate formele sale, a înregistrat o dezvoltare continuă.
Criminalitatea economică în complexitatea ei, a cuprins aproape toate
sferele economico-sociale, pornind de la aprovizionarea tehnico-materială din
economie, continuând în procesul de privatizare şi decontare a operaţiunilor
financiar-bancare şi terminând procesul prin spălarea câştigurilor şi reinvestirea
veniturilor provenite din activităţi criminale în afaceri legale.
Carmen Cordunenau, în lucrarea „Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor din
România” precizează că economia subterană şi evaziunea fiscală afectează 80%
din comunitatea economică a României şi va continua în întregul ei, dacă
populaţia nu se va implica direct în eliminarea acestui flagel.” Realitatea
reflectă clar nevoia unei implicări imediate a societăţii, pornind, desigur, de la
categoria de vârstă intermdiară şi predominantă ca număr: TINERII.

4) FILOSOFIA DE CAZ –prezentarea filosofiei proprii de caz

Care este raționamentul central pe care se bazează susținerea moțiunii?
Ce problemă centrală va fi rezolvată odată cu introducerea schimbării propuse?

Filosofia de caz a Guvernului este aceea că prin implicarea tinerilor în combaterea

cirminalităţii economice vor fi eliminate următoarele probleme cu care societatea se
confruntă la ora atuală:

1) Va avea loc o responsabilizarea tinerilor.

2) Va avea loc o uniformizarea între poltica economică a statul

român şi directivele UE privind combaterea criminalităţii
economice.
3) Prind conştientizarea problemei şi implicarea directă a
tinerilor cetăţeni în combaterea acesteia, va avea loc o
diminuare a activităţilor care implică criminalitatea
economică.
 5) VALOAREA

● În conformitate cu sensul pe care l-am dat moțiunii, considerăm că echipa

noastră promovează valori precum jurisprudenţa (respectarea legilor),
respectul faţă de stat dar şi respectul faţă de tineri.

6) CRITERIUL

● Criteriul principal pe care se centrază cazul nostru este cel economico-legal,

dar vor fi luate în considerare și perspective precum cea socială sau
instituţional-europeană.

7) DIVIZIUNEA CAZULUI
Care vor fi argumentele? Cine le va prezenta?
•Date fiind cele arătate anterior, Echipa Guvernului va prezenta în cele ce urmează
3 argumente menite să vă convingă de importanța moțiunii și de necesitatea
aprobării ei, respectiv:
- Argumentul COMBATERII EVAZIUNII FISCALE, Argumentul RESPONSABILIZĂRII SOCIALE,
Argumentu DIRECTIVELOR EUROPENE.

•Argumentul COMBATERII EVAZIUNII FISCALE şi Argumentul ÎNCĂLCĂRII

DREPTULUI DE A ALEGE va fi prezentate de mine,

iar Argumentul RESPECTĂRII DIRECTIVELOR EUROPENE şi Argumentul

RESPONSABILIZĂRII SOCIALE vor fi prezentate de colegul meu ALEXANDRU care
va formula și primele observații pe marginea cazului Opoziției și va întări cazul nostru cu
dovezi și exemple suplimentare.

•Vorbitorul 3, CÂTĂLIN are sarcina de a recapitula cazurile, şi va a întări cu

exemple și dovezi cazul nostru.
 1. ARGUMENTUL COMBATERII EVAZIUNII FISCALE

TEZA:

Cea mai mare parte a criminalităţii economice este

reprezentată de Evaziunea Fiscală. Evaziunea fiscală, este un
fenomen extrem de răspândit în România. Implicarea tinerilor
în acțiuni de combatere a evaziunii fiscale va duce la
combaterea criminalității economice.
Fenomenul evaziunii fiscale din Romania este tratat pe larg in
presa internationala, care atrage atentia ca tara noastra pierde in
fiecare an 40 de miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale. Un
raport recent al Comitetului Consiliului Europei impotriva spalarii
capitalurilor (MONEYVAL) arata ca economia subterana reprezinta
28,4% din produsul intern brut al Romaniei in 2013, respectiv
aproape 40 de miliarde de euro.

"Diminuarea evaziunii fiscale presupune toleranta zero la acest

flagel. Un nivel de 28,4% din PIB atinge siguranta nationala, viitorul
acestei tari. Ar trebui să avem un program politic care să vizeze
combaterea evaziunii fiscale . Implicarea tinerilor români în acest
program este obligatorie, pentru ca rezultatele să se lase mai puțin
așteptate.", a spus Mugur Isarescu , la o conferință organizata de
Finamedia la BNR.

Concluzie: Implementarea acestei moțiuni urmărește

transformarea tinerilor din potențiali practicanți ai evaziunii fiscale în
potențiali apărători ai practicilor ecnomice legale.

IMPACT
Cele expuse anterior sunt deosebit de relevante în raport cu moțiunea pentru că
demonstrează de ce implicarea tinerilor în activități de combatere a criminalității
economice este o prioritate pentru guvernul actual.
 GUVERN
(VORBITOR 2)
Acest Parlament ar impune tinerilor să se implice în combaterea criminalităţii economice

2. Argumentul Respectării Directivelor Europene

TEZA:

Implemetarea moțiunii aflate astăzi în dezbatere ar reprezenta

o măsură luată de guvernul român în sprijinul directivelor europene
ce privesc combaterea criminalității economice.

Actuala criză economică și financiară din UE are consecințe bugetare și sociale grave
în statele membre. Este absolut necesară implementarea de legi care să reducă volumul
economiei subterane și gravitatea evaziunii fiscale. O economie eliberată de presiunea
acestora va susține sistemele de protecție socială și serviciile publice, și va evita efectele
negative de contagiune asupra restului economiei.

Este necesară o acțiune hotărâtă pentru a combate frauda și evaziunea fiscală:

implicarea tinerilor în eforturile de consolidare bugetară și de asigurare a corectitudinii
sistemelor de impozitare.

Comisia Europeană a identificat Criminalitatea Economică ca fiind cea mai mare

problemă cu care Uniunea Europeană se confruntă în momentul de față. Din această cauză,
reprezentanții Comisiei au stabilit o strategie de termen lung, menită să ducă la eradicarea
criminalității economice.

Voi cita în continuare câteva pasaje din această declarație.

“Statele membre își pot mări veniturile obținute din taxe și impozite printr-o acțiune
sistematică menită să reducă economia subterană, să combată evaziunea fiscală și să
asigure o mai mare eficacitate a administrațiilor fiscale.”

“La nivel național, în contextul semestrului european, statele membre ar trebui să

pună în aplicare recomandările specifice fiecărei țări care le-au fost adresate pentru a face
față provocării pe care o reprezintă îmbunătățirea guvernanței fiscale.” – printre aceste
recomanări se numără și implecarea populației active în acțiuni de combatere a
criminalității economice.

“Utilizarea în mai mare măsură a informațiilor furnizate de terți” – această

recomandare are o strânsă legătură cu modelul de implementare al moțiunii propus de
echipa guvernului. Cetățeni educați = Cetățeni capabili de a se opune criminalității
economice.
 Reprezentanții Comisiei Europene atrag atenția în mod repetat asupra faptului că
evaziunea fiscală este un fenomen ce are loc cu precădere în întreprinderile
microeconomice, care iau contact zilnic cu cetățenii. Responsabilizarea cetățenilor în
privința evaziunii fiscale va reduce numărul fraudelor din întreprinderile microeonomice.

Concluzie: Implementarea moțiunii aflate astăzi în dezbatere ar duce la o mai bună

respetare a directivelor europene în ceea ce privește combaterea Criminalității Economice.

IMPACT Cele expuse anterior sunt deosebit de relevante în raport cu moțiunea pentru că
reliefează în mod pertinent, cum acțiunea de implicare a tinerilor în acțiunea de
combatere a criminalității economice va reprezinta o măsură pe care România o va lua
în sprijinul Directivelor europene în acest sens.
 3. Argumentul Responsabilizării Populației

TEZA:

Implementarea acestei moțiuni ar duce la o responsabilizare a

populației în ceea ce privește domeniul criminalității economice.
Criminalitatea econimică este un fenomen alcătuit din mai multe componente.
Acestea sunt Infracțiunea, Infractorul și Atitudinea Societății față de criminalitatea
economică. Statul, prin măsurile pe care le ia, poate preveni, poate combate, dar nu poate
elimina defenitiv manifestarea primelor două componente, Infracțiunea și Infractorul.
Potrivit lui Emille Durkheim, unul din cei mai mari sociologi ai timpului, „criminalitatea
economică face parte din societate la fel de normal ca naşterea şi decesul, iar o societate
fără crimă ar fi patologic supra-controlată”, astfel că „teoretic crima ar putea să dispară cu
desăvârşire numai dacă toţi membrii societăţii ar avea aceleaşi valori, dar o asemenea
standardizare nu este posibilă.”

Infracţiunea este un eveniment, iar criminalitatea constituie un fenomen social de

masă care manifestă o anumită regularitate sau stabilitate a frecvenţelor. Criminalitatea,
fiind astfel legată de societate, a existat şi va exista întotdeauna, motiv pentru care „este o
utopie a ne gândi la stârpirea absolută a criminalităţii,tot ceea ce putem face este ca s-o
reducem şi s-o îmblânzim”.

Singura măsură prin care statul poate accentua fenomenul de diminuare al

criminalitatii economice, este aceea a implicării și a responsabilizării populației. Doar astfel
vom putea schimba atitudinea populației față de criminalitatea economică și implicit vom
putea schimba cursul evoluției economiei statului.

Ajungem la această idee deoarece, în ultimii ani, deși activitatea DNA, ANAF și a
celorlalte mecanisme specializate în combaterea criminalității economice s-a intensificat,
fenomenul pare că a luat amploare. Apar în Mass-Media apoape zilnic noi cazuri de
demascare a criminalității economice. Deducem de aici că statul a luat toate măsurile
necesare pentru combaterea activităților de crimă economică, dar, din nefericire, aceste nu
au avut un impact suficient de puternic.

Este momentul să intervenim și să încercăm să abordăm o traiectorie, în care

accentul să cadă pe modificare atitudinii cetățeanului față de crimnalitatea economică. Doar
așa, se va produce o responsabilizare a societății, oamenii vor deveni mai atenți, mai
implicați și vor fi un suport real pentru organismele statului care se ocupă cu combaterea
criminalității economice.
 Odată implementată această schimbare, calitatea medicului social din România,
românii vor avea încredere în sistemul economic al țării, iar, veniturile la bugetul de stat vor
crește.

Concluzie: Situația actuală, nivelul de dezvoltare și amploare pe care o are

Criminalitatea economiccă în țara noastra justifică implementarea moțiunii de astăzi. Tinerii
trebuiesc implicați în Combaterea Criminalității Economice.

IMPACTCele expuse anterior sunt deosebit de relevante în raport cu moțiunea pentru că

Reliefează în mod direct impactul pe care îl va avea implicarea tinerilor în activitățile de
combatere a criminalității economice.