Fizica în şcoală 39

EXPERIMENTUL ÎN PREDAREA CURSULUI GIMNAZIAL DE

FIZICĂ – MODULUL ,,OPTICA”
(din experienţa profesională)
Vasile SPÎNU1, Anatol METZGER2
1 2
Liceul Teoretic ,,Ion Vatamanu” Străşeni, Liceul Teoretic ,,Basarabia” Străşeni
,,Experimentul este tatăl oricărei certitudini.
Înţelepciunea este fiica experimentului.”
Leonardo da Vinci
În articolul de faţă se propune un set de lucrări de laborator la modulul Optica al cursului
gimnazial de fizică, rezultate din experienţa de lucru a autorilor. Materialele necesare pentru lucrări
sunt uşor de confecţionat chiar şi în condiţii de casă.
In this contribution, based on the teaching experience of the authors, a set of laboratory works
on Optics for the first level high school is presented. The needed laboratory materials are easy to
prepare even in home conditions.

Consolidarea dimensiunii experimentale în predarea fizicii constituie un imperativ al

învăţământului actual de fizică, în contextul învăţământului formativ [1, 2].
Experimentul de fizică presupune observarea fenomenelor fizice în condiţii
simplificate, impuse de cercetare pentru a reduce numărul variabilelor de care depinde
evoluţia acestora. Lucrările de laborator ocupă un rol deosebit în predarea cursului şcolar de
fizică. Atât în curriculum, cât şi în manualele de fizică se subliniază caracterul experimental
ce se atribuie acestei materii şcolare [3, 4].
Pentru realizarea cerinţelor curriculumului de fizică la capitolul demonstraţii şi lucrări
de laborator este necesară dotarea laboratoarelor şcolare de fizică cu echipamentul respectiv,
care din păcate lipseşte la ora actuală. Această situaţie îl obligă pe profesorul de fizică să
realizeze programa de studii folosind la lucrări de laborator materiale uşor de confecţionat.
În cele ce urmează vom prezenta două lucrări de laborator la modulul «Optica
ondulatorie» pentru gimnaziu (clasa a IX-a), concepute în baza experienţei de lucru a autorilor
şi realizate împreună cu elevii. Evaluarea cunoştinţelor realizată după efectuarea acestor
lucrări a arătat o însuşire mai profundă a materiei de studiu de către elevi.
Lucrările de laborator propuse au ca temă observarea imaginii de interferenţă obţinute
de la două orificii şi observarea difracţiei pe corpuri opace. În lucrări se pot folosi următoarele
materiale şi dispozitive: laser-breloc (LED), hârtie de staniol (sau hârtie neagră), ecran alb
(sau hârtie), două stative, riglă (sau ruletă), lentilă divergentă, fir cu plumb, ac, bilă sferică cu
diametrul de ≈ 5 mm, piuliţă M5-M6.

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 1

OBSERVAREA IMAGINII DE INTERFERENŢĂ OBŢINUTE DE LA
DOUĂ ORIFICII
Scopul lucrării: observarea fenomenului de interferenţă la suprapunerea undelor
provenite de la două surse coerente.
Materiale la dispoziţie: breloc-laser, foiţe de staniol (hârtie neagră), ecran alb (hârtie),
două stative.
Modul de lucru
Fixaţi brelocul pe stativ în poziţie orizontală, în aşa fel ca butonul brelocului să fie
comod pentru conectare (apăsare) (fig. 1).

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

40 Fizica în şcoală

1. Cu un ac obişnuit faceţi două găuri mici în foaia de staniol, de aproximativ 0,2 mm în

diametru, la distanţa maximă de 0,5 mm una de alta, care să nu întreacă diametrul razei laser.

Laser-breloc Hârtie de staniol Ecran alb

Fig.1

Pentru a evita reflexiile asupra ochilor, foiţa de staniol poate fi înlocuită cu hârtie neagră.

2. Fixaţi hârtia cu orificii pe stativ. Dacă găurile sunt mai mari decât lăţimea razei, puteţi
pune o lentilă divergentă între laser şi hârtia de staniol pentru a lăţi raza de lumină.
3. Cu o mână deplasăm cu grijă ecranul, iar cu cealaltă apăsăm periodic pe butonul laserului-
breloc şi observăm cum cele două puncte luminoase se contopesc în unul singur şi apare
tabloul de interferenţă format din maxime şi minime (fâşii întunecate şi luminoase care scad
în intensitate).
4. Închideţi unul din orificii cu o hârtie sau cu acul şi observaţi din nou imaginea pe ecran.
Desenaţi imaginea obţinută în cazul unui orificiu şi în cazul ambelor orificii.
5. Măsuraţi distanţa dintre două maxime X (X =
0,005/N, unde N este numărul de fâşii pe 5 mm).
L4 Lumină
Aceasta va da posibilitatea să calculaţi şi să
determinaţi lungimea de undă a laserului-breloc din L3
formula: α
d α X
Xd
λ= L1
L .
L2 L1 Lumină
6. unde d este distanţa dintre centrele orificiilor, L- ∆
distanţa de la foiţa cu găuri până la ecran) (fig. 2).
7. Formulaţi concluzii. Fig. 2

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 2

OBSERVAREA DIFRACŢIEI PE CORPURI OPACE
Scopul lucrării: observarea fenomenului de difracţie la iluminarea corpurilor opace cu
raza laser.
Materiale la dispoziţie: breloc-laser (LD), lentilă divergentă, fir cu plumb, ac, bilă
sferică cu diametrul de ≈ 5 mm, piuliţă (M5-M6), panglică de măsurat (ruletă).
Modul de lucru
Lucrarea este efectuată de doi elevi, dintre care unul operează cu laserul, iar al doilea se
află la ecran (perete).
1. Îndepărtaţi laserul-breloc la distanţa de 5-10 m de perete (ecran) şi urmăriţi spotul de
lumină de pe ecran (perete). Măsuraţi dimensiunile spotului.
2. Urmăriţi ce se întâmplă cu dimensiunile spotului luminos la plasarea unei lentile
divergente între breloc şi perete. Instalaţi laserul la o astfel de distanţă de la ecran (perete),
încât spotul luminos de pe ecran să fie de aproximativ 20 mm în diametru. Fixaţi laserul şi

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006

 Fizica în şcoală 41
lentila în aşa fel încât la apăsarea pe butonul laserului, spotul să nu-şi modifice esenţial nici
poziţia pe ecran, nici mărimea.
3. Instalaţi între lentilă şi ecran, la distanţa de 3 m de ecran, un fir vertical sau un ac pe un
suport (pe o bucată de plută) în aşa fel ca raza laser să nimerească în acesta (fig.1). Desenaţi
umbra firului (acului) pe ecran (perete). După imaginea obţinută pe ecran se poate constata că
în regiunea umbrei geometrice există energie luminoasă, adică are loc fenomenul difracţiei
luminii. Desenaţi schematic montajul experimental şi indicaţi distanţele dintre obiecte.
Lentila
Fig.1
divergentă
Laser ac

0,5m 2,5m 3m

4. Înlocuiţi acul cu o bilă sferică de cel mult 5 mm în diametru, fixată la distanţa de 4 m de

ecran. Conturaţi marginile bilei. Atrageţi atenţia asupra punctului luminos din centrul
proiecţiei bilei şi însemnaţi-l pe desen. În referatul la lucrare răspundeţi la următoarele
întrebări:
- Cum se defineşte fenomenul observat ?
- Care este natura luminii?
- Este fenomenul observat caracteristic numai pentru corpurile de dimensiuni
comparabile cu lungimea de undă a luminii?
5. Înlocuiţi bila sferică cu o piuliţă cu gaură la mijloc. Deplasaţi piuliţa în lungul razei laser
şi observaţi cum se schimbă sistemul de inele format în interiorul găurii piuliţei. Desenaţi
schema experimentului şi a imaginii obţinute.
6. Formulaţi concluzii privind încălcarea legilor opticii geometrice în acest experiment.

- Imaginile care urmează a fi obţinute pe ecran sunt date în fig 2 (a, b, c).

c
a Fig. 2
BIBLIOGRAFIE
1. B. M. Iavorskhi. Curs de fizică. Chişinău, Lumina, 1991. 601 pag.
2. Emil Tereja. Metodica generală de predare: Fizica, p. 181. ARC, 2001. 295 pag.
3. Evrika, Nr. 4 (2002). Supliment de fizică.
4. Приложение к газете 1 Сентября. (Cерия физика) Nr.2, 2001.

FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 4, nr. 1-2, 2006