Evoluţia natalităţii şi mortalităţii in functie de nivelul de trai

1
 Cuprins:
Introducere.............................................................................................................................................. 3
Literature review: .................................................................................................................................... 3
Ipoteză: .................................................................................................................................................... 6
Metodologie: ........................................................................................................................................... 6
Prezentarea şi analiza datelor ................................................................................................................. 6

2
 Introducere:

Evoluţia fenomenelor demografice din ultimele decenii arată că s-au produs modificări
substanţiale în comportamentul demografic al populaţiei, sub influenţa activă a unor factori de
ordin social, economic, psihologic, educativ şi legislativ. În cadrul acestui comportament se
înscrie evoluţia cu tendinţe relativ pozitive în unele ţări, cea de scădere în marea majoritate a
ţărilor, a natalităţii şi sporului natural, iar pe de altă parte evoluţia întreruperilor de sarcină,
divorţurilor şi mortalităţii materne, care sunt în cea mai mare parte a lumii în creştere.
Asemenea evoluţii ale comportamentului demografic arată că în condiţiile actuale ale
dezvoltării societăţii, conţinutul, latura socială a fenomenelor demografice în comparaţie cu
cea biologică, are importanţă din ce în ce mai mare. Politica demografică, deci, a oricărui stat
trebuie să fie în concordanţă directă cu condiţiile specifice etapei de dezvoltare prin care trece
statul respectiv.

Am ales această tema deoarece s-a demonstrat in mod convingător, mai ales in ultimul
timp, că populaţia constituie o problema fundamentală a societăţii. Cele mai importante
manifestări şi realizări din domeniile: economic, social, politic, cultural, instituţional îşi găsesc
o parte din explicaţiile principale în factorul polulaţie.

De resursa umană depende in mare parte bogăţia unei naţiuni, puterea acesteia, realizările
sociale şi culturale şi nu în ultimul rând civilizaţia sa.

Vitalitatea, dinamismul, puterea economică, politică, valoarea sistemelor de guvernămant. etc.

ale unei societăţi au fost, sunt şi vor fi raportate la factorul populaţie.

Pentru prezent şi viitor, cunoaşterea cât mai exactă a problemelor populaţiei este de o
importanţă primordială, de aceea trebuie pus accent pe disciplínele ştiinşifice care se ocupă cu
studiul populaţiei.

În aceasta lucrare mă voi axa pe natalitate şi mortalitate si evoluţia acestora in funcţie de nivelul
de trai. Voi studia, interpreta şi exemplifica fenomenele, factorii şi conditiile care determina
variaţia natalităţii şi mortalităţii in anumite regiuni geografice, in funcţie de condiţiile concrete
naturale, economice şi sociale.

Literature review:

Orice comunitate umană se caracterizează din punct de vedere cantitativ şi structural

prin existenţa a două trăsături ce o definesc şi anume efectivul şi generaţiile ce o alcătuiesc.

3
Aceste două trăsături se află într-un proces continuu de transformare atât efectivul cât mai
ales generaţiile; în fiecare clipă se produce o modificare, fiecare an înregistrează noi generaţii,
în timp ce cele existente se reduc ca urmare a mortalităţii.
Procesul acesta permanent de împrospătare de regenerare poartă denumirea de mişcare
naturală, fenomen care poate fi studiat din cele mai diferite puncte de vedere.
Dacă numărul populaţiei poate să rămână relativ acelaşi o lungă perioadă de timp, datorită
mişcării naturale, respectiv natalităţii şi mortalităţii, în schimb se produce o înlocuire
permanentă a unor generaţii cu altele.
Diferenţa dintre natalitate şi mortalitate poartă denumirea de bilanţ demografic natural iar
valoarea acestuia indiferent de semn se adaugă numărului populaţiei iniţiale.
Pentru ca şi numărul populaţiei să înregistreze o creştere în timp nu este suficient numai
ca natalitatea să fie mai mare decât mortalitatea. Analiza reproducerii trebuie să fie mult mai
detaliată şi anume: o mamă trebuie să nască cel puţin o fică care să continue reproducerea în
viitor. (Vert, 2001 )
Factorii care determină variaţia spaţială a natalităţii:

- Factorii economici: Nivelul general de deyvoltare economică, condiţiile de viaţă ale

populaţiei par să aibă o influenţă asupra natalităţii, constatându-se o relaţie invers
proporţionalăîntre acestea. Cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât rata
natalităţii este mai redusă şi invers, deyvoltarea econimică ducând deci la un recul
al natalităţii. Dorinţa de a deţime mai multe bunuri materiale, cheltuielile ricicate
implicate de educaţia şi creşterea copiilor, dimensiunile mai reduce ale locuinţei
urbane, cât şi grija pentru sănătatea mamei sunt raţiuni pentru care în ţările
dezvoltate numărul naşterilor este redus. În ţările subdezvoltate, unde aceste
motivaţii un există, numărul naşterilor este mai ridicat.
- Factorii politici (politici demografice): Diverse consideraţii ideologice,
strategicesau econimice influenţează într-un fel sau altul percepţia situaţiei
demografice. În funcţie de cum este percepută această situaţie, fiecare stat işi
elaborează propia politică demografică. Elementul esenţial şi unic pe care îl are în
vedere politica demografică este natalitatea. Anumite state duc fie o politică de
incurajare a naşterilor (pronatalistă), fie o politică de limitare a acestora
(antinatalistă), sau dimpotrivă, una neutră, care un intervine nici într-un fel în
evoluţia normală a natalităţii.

4
- Factori socio-culturali: Rolul lo reste deosebit de important în explicarea
diferenţelor care există pe plan mundial în nivelul natalităţii. Între aceştia, statutul
femeii in societate, precum şi tratiţiile religioase au puternice implicaţi demografice.
- Climatul psihologic general: Situaţia economică presentă sau trecută duce la
emiterea unor ipoteze aupra situaţiei viitoare. În fincţie de caracterul acestora, se
vorbeşte de optimism demografic, materializat printr-un numar mare de naşteri sau,
dimpotrivă, materializat printr-un numar redus de naşteri. Spre exemplu, în S.U.A.,
optimismul anilor 50 a facut loc unui pesimism demografic, datorat declanţării
războiului din Vietnam, creşterii deficitului financiar si acutizării problemelor
rasiale.
- Vârsta populaţiei: Acest factor biologic trebuie luat în considerare când se
analizează nivelul natalităţii, deoarece grupele de vârstă participă diferenţiat la
procesul de procreare. Statele care au o populaţie tânără numeroasă prezintă implicit
şi un număr ridicat de naşteri, în timp ce în statele cu un efectiv crescut de vârsnici,
nivelul natalităţii este mult mai redus.

Factorii care determină variaţia spaţială a mortalităţi:

Factorii care influenţează mortalitatea sunt destul de dificil de apreciat, aceştia variind
în timp şi spaţiu, dar mai important sun cei socio-economici, în timp ce factorii biologici
au un rol limitat.

- Nivelul general de dezvoltate economică: În evoluţia mortalităţii, dezvoltarea

economică a avut şi pare să aiba un rol esenţial. Progresul tehno-economic a dus la
ameliorarea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, la îmbunătăţirea alimentaţiei, la
creşterea mijloacelor de luptă împotriva unor maladii, iar reducerea timpului de
lucru şi salariile mai ridicate au contribuit în ţările avansate la scăderea ratei
mortalităţii.
- Sistemul de îngrijire medicală: Element esenţial pentru explicarea nivelului
mortalităţii, acesta se referă la calitatea servicilor sanitare, la gradul de pregătire a
personalului medical, la infrastructura şi echipamentele sanitare.
- Nivelul de intruire a populaţiei: Menţinerea sănătăţii este strâns legată de o bună
igienă şi de utilizarea mijloacelor terapuetice. Gradul de instruiré a deverselor
categorii de populaţie deternimă adoptareaunui anumit mod de viaţă (dietă, limitarea
consumului de alcohol, renunţarea la tutun), precum şi a unui anumit comportament

5
 faţă de maladii. De asemenea, exercitarea anumitor meserii comportă riscuri ce
ridică nivelul mortalităţii în rândul celor care le practică.
- Structura pe grupe de vârstă: În aprecierea nivelului mortalităţii generale trebuie să
fie luată ăn calcul şi structura pe vârste si sexe. Astfel, o populaţie cu un număr
ridicat de vârsnici se va caracteriza printr-o rată a mortalităţii ridicată, în timp ce
ţările cu o populaţie tânărănumeroasă ar trebui să preyinte rate ale mortalităţii mai
reduse.

Ipoteză:
Din studiile dedícate natalităţii şi mortalităţii reiese ca nivelul de dezvoltare economică
şi condiţiile de viaţă ale populaţiei influenţează direct rata natalităţii şi mortalităţii, constatîndu-
se o relaţie invers proporţională între acestea. Cu cât nivelul de trai este mai ridicat, cu atât rata
natalităţii şi mortalităţii este mai redusă şi invers.

Metodologie:

Metodologia prezentată urmăreşte cunoaşterea cât mai exactă a variaţiei natalităţii şi

mortalităţii în funcţie de facotrii deja indicaţi:

- Factorii economici
- Factorii politici (politici demografice)
- Factori socio-culturali
- Climatul psihologic general
- Vârsta populaţiei
- Nivelul general de dezvoltate economică
- Sistemul de îngrijire medicală
- Nivelul de intruire a populaţiei
- Structura pe grupe de vârstă

Ca surse voi utiliza studii de analiză demografică şi recensăminte ale populaţiei.

Prezentarea şi analiza datelor:

6
7